DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

ea2

ea2 (ĭá) adv [di-aradã, sh-ma multili ori scriat ia] – zbor tsi lj-ascapã a omlui din gurã cãndu veadi cariva tsi yini, tsi s-veadi; zbor tsi ari noima: vedz ghini cã; vedz, mutrea, etc.
{ro: iată}
{fr: voici, voilà; tiens}
{en: here (there) is, here (there) are}
ex: sh-dit pitulj di cornji, ea-l, ea; easti lãndzit, ea (mutrea sh-tini, vedz ghini, dupã cum vedz, etc.); ea-lj (mutrea-lj, agiumsirã) numtarlji; ea-mi (mutrea-mi) cum yin s-ti ved; ea-l (mutrea-l), s-veadi naparti; ea vedz sh-tini cum tsi sã pari, easti duri dultsi?

§ eavea1 (ĭá-vea) adv [di-aradã, sh-ma multili ori scriat iavea shi ia-vea] – (unã cu ea2)
ex: eavea, yin, agiungu sh-cupiili; eavea-u iu yini

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

alihea1

alihea1 (a-lí-hĭa) sf fãrã pl – lucru cunuscut di lumi cã nu easti minciunos; alithea, aver
{ro: adevăr}
{fr: vérité}
{en: truth}
ex: s-nu easã tu padi alihea (averlu) nã dzuã

§ alithea1 (a-líth-hĭa) sf fãrã pl – (unã cu alihea1)

§ alitchea1 (a-líth-chĭa) sf fãrã pl – (unã cu alihea1)

§ alihios (a-li-hĭósŭ) adg alihioasã (a-li-hĭŭá-sã), alihiosh (a-li-hĭóshĭ), alihioasi/alihioase (a-li-hĭŭá-si) – tsi easti dealihea; tsi nu easti minciunos; alithios
{ro: adevărat}
{fr: vrai, véritable}
{en: true}
ex: lucrul aestu tsi sã spuni, pari alihios (dealihea)

§ alithios (a-lith-hĭósŭ) adg alithioasã (a-lith-hĭŭá-sã), alithiosh (a-lith-hĭóshĭ), alithioasi/alithioase (a-lith-hĭŭá-si) – (unã cu alihios)

§ dealithios (dea-lith-hĭósŭ) adg dealithioasã (dea-lith-hĭŭá-sã), dealithiosh (dea-lith-hĭóshĭ), dealithioasi/dealithioase (dea-lith-hĭŭá-si) – (unã cu alihios)

§ alithinos (a-li-thi-nósŭ) adg alithinoasã (a-li-thi-nŭá-sã), alithinosh (a-li-thi-nóshĭ), alithinoasi/alithinoase (a-li-thi-nŭá-si) – (unã cu alihios)

§ alihea2 (a-lí-hĭa) adv – dealihea, dealihealui, dealithea, alithea, alitchea, alihira, alihiuri, alithina, arihina, drãhea, alavar
{ro: în adevăr}
{fr: vraiment}
{en: truly}

§ alithea2 (a-líth-hĭa) adv – (unã cu alihea2)
ex: tuti aesti suntu alithea (dealihea)

§ alitchea2 (a-líth-chĭa) adv – (unã cu alihea2)

§ alihira (a-lí-hi-ra) adv – (unã cu alihea2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ampatrulea2

ampatrulea2 (am-pá-tru-lea) num – (1) atsel (atsea) tsi s-aflã tu loclu patru dit unã aradã (tsi ari trei dinintea-a lui);
2: tsi easti nduplicat tu patru (di patru ori)
{ro: al patrulea; îndoit în patru}
{fr: le (la) quatrième; plié en quatre}
{en: the fourth; folded in four}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

doi

doi (dóĭ) num doauã (dŭá-ŭã) shi dauã (dá-ŭã) – numirlu 2 (mascuri shi feamini), ma mari di 1 sh-ma njic di 3;
(expr:
1: la/tu doilji anj = (i) anlu (dzua) tsi ncljidi cariva doi anj; (ii) la cati doi anj;
2: la/tu doilji (dauãli) = la/tu atselj doi i atseali dauã;
3: pãnã tu doauãli (dauãli) = pãnã tu-a daua oarã; pãnã s-numir doi;
4: stau (hiu) pi dauã = stau sh-nu shtiu tsi s-fac, nu-nj yini s-fac ni unã ni-alantã, shuvãescu, strãmbu narea, frãngu oasi, frãngu coasti, etc.;
5: nitsi unã nitsi dauã = unãshunã, fãrã s-dzãc un zbor, fãrã s-mi minduescu dip;
6: dau cu dauãli mãnj = dau multu sh-di tuti;
7: dau doilji a preftului = mor: dit pirmithlu veclju ngrãtsescu, hiu etim s-lji dau doilji ngãrmari al Har tra s-mi treacã arãulu Styx shi s-mi ducã tu amirãrilja-a mortsãlor)
{ro: doi/două}
{fr: deux}
{en: two}
ex: ishirã doilji shi armasirã doauãli; a doilor lã prindi, a dauãlor nu; s-nã fatsim doilji sutsatã; doilji s-caftã cu mutrita, doilji agri ma s-misurã; va-lj da doilji a preftului
(expr: va moarã); doi cãti doi, doauã cãti doauã; armasirã doauãli shi ishirã doilji; a doauãlor lã prindi, a doilor nu; s-turnarã tu dauãli (oara doauã); tu doauãli di mes (andoaua dzuã a meslui); stau pri doauã
(expr: stau namisa di doauã minduiri, nu shtiu tsi s-fac); doauã cãti doauã, doi cãti doi; bunili tuti deadi Dumnidzã cu doauãli mãnj (deadi multi sh-di tuti); dauãli plãngu; nitsi unã nitsi dauã (unãshunã, fãrã s-dzãcã un zbor), sh-arsãri s-acatsã nã caprã

§ andoilu (an-dóĭ-lu) num ord andoaua (an-dŭá-ŭa) shi andaua (an-dá-ŭa) – atsel (atsea) tsi nu easti protlu (prota) ma yini unãshunã dupã el (ea); atsel (atsea) cari, tu-unã aradã, s-aflã tu loclu doi; atsel (atsea) tsi ari mash un (unã) nãintea-a lui (a ljei); doilu, andoilea, deftirlu
{ro: al doilea/doua}
{fr: le (la) deuxième}
{en: the second}
ex: nveasta tsi sh-lo andaua oarã (tsi u lo dupã atsea di prota)

§ doilu (dóĭ-lu) num ord doaua (dŭá-ŭa) shi daua (dá-ŭa) – (unã cu andoilu)

§ andoilea (an-dóĭ-lea) num ord (unã cu andoilu)

§ andoilji (an-dóĭ-lji) num andoauãli/andoauãle (an-dŭá-ŭã-li) shi andauãli/andauãle (an-dá-ŭã-li) – sh-un (unã) sh-alantu (alantã); tuts doilji (dauãli); doilji, amindoilji, amãndoilji, amishdoilji, shamindoilji, shamishdoilji, shandoilji

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn