|
|
aclo
aclo (a-cló) adv – tu atsel loc; aco, aculea, aclotsi, aculotsi, acloea, atsia, arco;
(expr:
1: aoa nclo = pri-aoa sh-pri-aclo;
2: aclo sã-lj hibã = (i) s-ducã shi s-moarã!; aclo si-lj hibã murmintili; (ii) daraclu, draclu, dyeavulu, sãtãnãlu, zarzavuli, dzardzavuchi, atsel cu-un cicior, atsel din vali, shutlu din vali, si-lj creapã numa, atsel cu coadã, etc.)
{ro: acolo}
{fr: là, y}
{en: there}
ex: nu ai aclo (tu-atsel loc) tatã; aoa lj-ari, aclo lj-ari; cãtrã iu aoa nclo
(expr: pi-aoa sh-pri-aclo)?; aclo fum doilji pãnã tora; nu-lj si dutsea mintea pãnã-aclo
§ clo (cló) adv (forma shcurtã a zborlui aclo) – (unã cu aclo) – clo (aclo) iu sh-cãntã puljlji veara
§ aclotsi/aclotse (a-cló-tsi) adv – (unã cu aclo)
ex: pãnã aclotsi; tritsea pri aclotsi; ghini ma feata di-amirã sh-eara aclotsi
§ acloea (a-cló-ĭa) adv – (unã cu aclo)
ex: acloea shidzum; shidea acloea
§ aco (a-có) adv – (unã cu aclo)
ex: lãsai becili-aco
§ aculea (a-cu-leá) adv – (unã cu aclo)
ex: pri di aculea
§ aculotsi/aculotse (a-cu-ló-tsi) adv – (unã cu aclo)
§ atsia (a-tsí-ĭa) adv – (unã cu aclo)
(expr: atsia di-atsia = di multu, ma multu; dit un loc tu altu; pri-aoa sh-pri-aclo)
ex: stãi atsia (aclo) sh-nu ti minã dip; lu-ardi dor tra s-yinã-atsia (aclo); atsia (aclo) s-bat, atsia (aclo) s-agioacã, ca nãshti ficiurits cioara a omlui s-adunã atsia di-atsia (di multu, ma multu); Dumnidzãlu ahiursi atsia di-atsia (di multu, ma multu) s-lã adunã curãili; arãspãndits atsia di-atsia (dit un loc tu altu, pri-aoa sh-pri-aclo)
§ arco (ar-có) adv – (unã cu aclo)
ex: pi-aroa, pi-arco (pi-aoa, pi-aclo)
§ nclo (ncló) adv – di-alantã parti; di-atsea parti; niheamã ma diparti; cãtrã-aclo; aclo, aclotsi, nclotsi, ãnclo, ãnclotsi, nculea, ãnculea, anculea;
cac1
cac1 (cácŭ) (mi) vb I cãcai (cã-cáĭ), cãcam (cã-cámŭ), cãcatã (cã-cá-tã), cãcari/cãcare (cã-cá-ri) – scot pãngãneatsã (spreamit, merdu, cãcat) dit mini prit cur; nj-fac apa-atsea groasa; es nafoarã;
(expr:
1: li cãcai = mi-aspãreai multu, lãhtãrsii, li umplui zmeanili, (curlu-nj) seaminã arov di fricã, etc.;
2: li cãcai lucrili; u cãcai huzmetea; mi cãcai analtu; etc. = li feci anapuda lucrili, intrai tu mãri sh-greali cripãri cu-atseali tsi feci;
3: l-lja cãcarea pri cicioari = lj-yini, sh-mizi poati s-ashteaptã si sh-facã apa-atsea groasa;
4: cã-ts cãcai tatã-tu; cacã-lj tatã-su; cacã-lu n cap, etc. = ndauã turlii di ngiurãturi)
{ro: se căca}
{fr: chier}
{en: shit}
ex: s-dusi si s-cacã (s-easã nafoarã); s-cacã tu arudz; cum ved, li cãcash
(expr: lãhtãrsish, li umplush zmeanili di fricã); du-ti la darats, cã-ts cãcai tatã-tu, cã-ts cãcai! (angiurãturã)
§ cãcat1 (cã-cátŭ) adg cãcatã (cã-cá-tã), cãcats (cã-cátsĭ), cãcati/cãcate (cã-cá-ti) – tsi sh-ari faptã apa-atsea groasa; ashi cum easti omlu i pravda dupã tsi ari ishitã nafoarã; ishit nafoarã
{ro: căcat}
{fr: chié}
{en: shit}
ex: cãcatã lugurii
(expr: du-si, bitisi, chiru ipotisea); va si shtibã umplutlu di cãcat, cã lu-ascuchi?
§ cãcari/cãcare (cã-cá-ri) sf cãcãri (cã-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-cacã (sh-fatsi apa-atsea groasa, easi nafoarã)
{ro: acţiunea de a se căca}
{fr: action de chier}
{en: action of shitting}
ex: l-lo cãcarea pri cicioari
§ cãcat2 (cã-cátŭ) sm cãcats (cã-cátsĭ) shi sn cãcati/cãcate (cã-cá-ti) – atsea (spreamitlu) tsi scoati omlu (pravda) dit el cãndu s-dutsi di easi nafoarã (dutsi si s-cacã); cacã, cãcãturã, merdu, spreamit, pãngãneatsã, pãngãnãtati; (fig:
1: cãcats, cãcãturi = (i) cuprii, lucri tsi nu-ahãrzescu tsiva; (ii) zboarã goali, glãrinj, bãrcudii, papardeli, curcufexali, etc.; expr:
2: mãcã cãcat = dzãtsi glãrinj, minciunj, etc.;
3: (du-ti di) mãcã cãcat = fudz di-aoa, lja-ts neclu di-aoa cã zburãshti glãrinj;
carcandzal
carcandzal (car-cán-dzalŭ) sm carcandzalj (car-cán-dzaljĭ) –
1: un drac cari, dupã pistipsirli-a laolui, s-aspuni noptsãli di dupã Crãciun pãnã tu dzua di Buboati (Bubuteadzã, Pãtigiuni); car-calandzu, caracandzu, calacandzu, drac, darac, demun, dyeavul, sãtãnã, shaitan, tartacuti, triscatarat, zarzavuli, shut, curnut, atsel cu-un cicior, aclo si-lj hibã, atsel din vali, shutlu din vali, si-lj creapã numa, s-lu ncljidã loclu, atsel cu coadã, atsel cu un cornu, atsel di sum punti, etc.;
2: unã soi di vombir dit pãrmitili dit lao, cari nu-ari moarti (sh-easi tu lumi mash noaptea dit murmintsã) sh-bãneadzã mash cu sãndzili tsi-l sudzi di la oaminj;
(expr: ca carcandzal (draclu) si nhidzi = s-dutsi prit tuti locurli, s-ameasticã tu tuti lucrili)
{ro: diavol care, după credinţa populară coboară pe pământ nopţile dintre Crăciun şi Bobotează; vampir}
{fr: diable qui, d’après la croyance populaire, séjourne sur la terre à partir de Noël jusqu’á l’Epiphanie; sorte de vampir ou de loup-garou}
{en: devil who spends on earth the nights between Christmas and Epiphany; vampire}
ex: daratslji di carcandzalj!; lj-talji calea un carcandzal (vombir) di darac; eara patrudzãtsiun di carcandzalj, di furi; tuts dratslji sh-carcandzaljlji ca-arina shi ca spruna agiumsirã aclo
§ carcalandzu (car-cá-lan-dzu) sm carcalandzã (car-cá-lan-dzã) – (unã cu carcandzal)
§ caracandzu (ca-ra-cán-dzu) sm caracandzã (ca-ra-cán-dzã) – (unã cu carcandzal)
§ calacandzu (ca-la-cán-dzu) sm calacandzã (ca-la-cán-dzã) – (unã cu carcandzal)
cunji/cunje
cunji/cunje (cu-nji) sf cunji/cunje (cú-nji) – unã soi di pat njic tu cari s-tsãni natlu (tra s-doarmã, tra s-hibã ligãnat, etc.); unã soi di scamnu pri cari, omlu tsi shadi, poati si s-minã ninti-nãpoi, dit unã parti tu-alantã; cunã, sãrmãnitsã, leagãn, mãnushi, trocnã, nitsã, nani, nanã
{ro: leagăn}
{fr: berceau (d’enfant); escarpolette, balançoire}
{en: cradle; swing}
ex: s-da cunja (tu leagãn)
§ cunã (cú-nã) sf cuni/cune (cú-ni) – (unã cu cunji)
ex: lo-ts daraclu cuna! (leagãnlu, sãrmãnitsa)
demun
demun (dhé-munŭ) sm demunj (dhé-munjĭ) – hiintsã dit pistea crishtinã cari easti ntrupusharea-a duhlui arãu (easti dushmanlu-al Dumnidzã, bãneadzã tu colasi shi easti multi ori aspus a laolui ca un om cu coarni, cu coadã, cu cupiti di pravdã, etc.); dyeavul, deaul, gheavol, drac, darac, gatsal, sãtãnã, shaitan, stimpinat, tartacuti, triscatarat, zarzavuli, dzardzavuchi, dzardzavuli, zarzavul, carcandzal, carcalandzu, caracandzu, calacandzu, shut, curnut, atsel cu-un cicior, aclo si-lj hibã, atsel din vali, shutlu din vali, si-lj creapã numa, s-lu ncljidã loclu, atsel cu coadã, atsel cu un cornu, atsel di sum punti, etc.; (fig:
1: demun sm, sf, adg = (i) ficiuric multu yiu, dishteptu, pirã, burdal, zburdãlipsit, etc. tsi nu lu-acatsã loclu iuva; (ii) ca demun, shiret, cumalindru)
{ro: diavol}
{fr: diable}
{en: devil}
ex: eshti un demun (drac, dyeavul) njic; easti un demun lai dit chisã
§ dimunilji/dimunilje (dhi-mu-ní-lji) sf dimunilji/dimunilje (dhi-mu-ní-lji) – lucrul adrat di-un dyea-vul; dimuneatsã, drãcurii, drãcurilji, dyeavulii
{ro: drăcie}
{fr: diablerie, malice}
{en: devilry, wickedness}
ex: nã featsi multi dimunilj (drãcurii, lãets)
§ dimuneatsã (dhi-mu-neá-tsã) sf dimunets (dhi-mu-nétsĭ) – (unã cu dimunilji)
ex: dimuneatsa-a (drãcurilja-a) lui nu u-ari vãrnu
§ dimunsescu (dhi-mun-sés-cu) (mi) vb IV dimunsii (dhi-mun-síĭ), dimunseam (dhi-mun-seámŭ), dimunsitãdimunsitã (dhi-mun-sí-tã), dimunsiri/dimunsire (dhi-mun-sí-ri) – mi-acatsã unã mari nãireatsã (amãnii, hulii, turbari, zalã, etc.); nãirescu, arcedz, ariciuescu, inãtusescu, drãcusescu, etc.
{ro: (se) îndrăci; (se) înfuria}
{fr: (s’)endiabler; (se) mettre en colère}
{en: infuriate, make (get) angry}
ex: s-dimunsi multu di cãndu-lj dzãsh aesti zboarã
§ dimunsit (dhi-mun-sítŭ) adg dimunsitã (dhi-mun-sí-tã), dimunsits (dhi-mun-sítsĭ), dimunsi-ti/dimunsite (dhi-mun-sí-ti) – tsi lu-ari acãtsatã unã mari nãireatsã (amãnii, hulii, turbari, zalã, etc.); drãcusit, nãirit, arceat, ariciuit, inãtusit, etc.
di
di (dí) prip – zbor tsi va s-aspunã: (i) lucrul di cari easti ligat tsiva, (ii) lucrul dit cari easti adrat tsiva, (iii) lucrul tsi s-aflã nãuntru di tsiva, (iv) lucrul tsi yini dupã tsiva, (v) lucru tsi-aspuni itia trã cari s-fatsi tsiva, etc., etc., ashi cum va s-veadã dit multili exempli dati ma nghios; dit, din; tu; la; ca; tra; trã; cãt trã, di la; dupã; un dupã-alantu; cãti; dicãt; cum; macã; etc.;
(expr:
1: lja di hima = (i) dutsi cãtrã nghios; (ii) urfãnipseashti;
2: lja di ureaclji = aducheashti, achicãseashti;
3: s-tsã dai cãmeasha di nãsh = s-tsã dai cãmeasha shi s-fudz di elj; s-fudz cãt ma diparti di nãsh;
4: mi scol di noaptea = mi scol tahina, dit hãryii, cu noaptea n cap;
5: nj-mutrescu di cali = nu-astãmãtsescu, njergu ninti;
6: li bag (lucrili) di cali = li ndreg (lucrili);
7: pãn di un = tuts, un dupã-alantu, pãnã la-atsel dit soni;
8: asun (cad, alas, etc.) di singur = asun (cad, alas, etc.) singur fãrã s-am agiutor di-iuva (di la cariva, di la vãrnu, etc.);
9: nj-da di mãnã (s-lu fac un lucru) = (i) nj-yini-ambar, escu prohir (s-lu fac un lucru); (ii) hiu bun, chischin, nj-acatsã mãna, shi-nj yini lishor s-lu fac un lucru ghini sh-agonja;
10: di vearã (earnã, toamnã, etc.) = veara (earna, toamna) tsi yini;
11: di tini, di mini = di la un, di la-alantu;
12: di cara (tu scriarea-a noastrã: dicara) va s-fac... = dupã tsi va s-fac...;
13: di trã tini = di itia-a ta;
14: nj-fac di inimã = nj-si fatsi njilã, nj-easti njilã, mi nduplic;
15: trag mãnã di tsiva = lu-alas (nu lu nchisescu, nu voi s-lu fac) un lucru;
16: nãinti di s-facã tsiva = nãinti ca sã nchiseascã s-facã tsiva)
{ro: de, de la, din, ca, după, căte, dacă, etc.}
{fr: à; de; depuis; dès; concernant; par; puisque; vu que; que, etc.}
{en: of, than, after, since, by, as to, etc.}
ex: cavai di noi; gura a mea ca di birbilj; va si s-acatsã di lucru; di flori shi ponjlji tuts si nvescu; tser ncljigat di steali; irnjiili mash di doilji noi... s-dãdea nãpoi; lã s-aleapsi carnea di oasi; pitã di peturi tsi chica di untulemnu; nj-deadi Dumnidzã aveari di nimal; easti tinir di anj; ashteaptã an di (dupã) an; an di (dupã) an, oarã di (dupã) oarã; dzuã di dzuã, an di an; s-urdinarã gioni di (dupã) gioni, pãn di un; va-nj mi facã bucãts di bucãts; alagã loc di loc (loc dupã loc; dit un loc tu-alantu); ushi di ushi (dit unã ushi tu-alantã) agiumsi; un di (cãti) un; unã di (cãti) unã; calea, calea, di om om (di la un om la altu); cari di cari ma bunã (unã ma bunã di-alantã); di casã, casã, di om, om (ntreb casã dupã casã, om dupã om); di ulmu, ulmu, di pom, pom; di doi doi (doi cãti doi) nsãrea tu gioc; lj-tãljarã un di (cãti) un; sãrbãtoarea a curatiljei di Stã-Mãria (a curatiljei Stã-Mãrii); cãmbãnjli nchisirã s-asunã di singuri
drac
drac (drácŭ) sm drats (drátsĭ) – hiintsã dit pistea crishtinã cari easti ntrupusharea-a duhlui arãu (easti dushmanlu-al Dumnidzã, bãneadzã tu colasi shi easti multi ori aspus a laolui ca un om cu coarni, cu coadã, cu unglji di pravdã, etc.); darac, dyeavul, deaul, gheavol, demun, gatsal, sãtãnã, shaitan, stimpinat, tartacuti, triscatarat, zarzavuli, dzardzavuchi, dzardzavuli, zarzavul, carcandzal, carcalandzu, caracandzu, calacandzu, shut, curnut, atsel cu-un cicior, aclo si-lj hibã, atsel din vali, shutlu din vali, si-lj creapã numa, s-lu ncljidã loclu, atsel cu coadã, atsel cu un cornu, atsel di sum punti, etc.; (fig:
1: drac = (i) ficiuric multu yiu, dishteptu, pirã, burdal, zburdãlipsit, etc. tsi nu lu-acatsã loclu iuva; (ii) om multu arãu, mplin di fãrmac; expr:
2: mi-acatsã dratslji di ureclji; mi ncalicã dratslji; etc. = (i) mi-acatsã unã mari zalã, nãireatsã, amãnii, hulii, turbari, etc.; drãcusescu, nãirescu, arcedz, ariciuescu, inãtusescu, etc.; (ii) dau di mãri bileadz, cad tu mãri taxirãts;
3: nj-acats draclu; nj-acats draclu di coadã = u ved multu zori, am mari zori, nj-acats biljelu;
4: mi pindzi (mi bagã) draclu (s-fac unã lãeatsã) = mini nu para vream ma draclu mi featsi (s-fac unã lãeatsã);
5: am drac tu pãnticã = voi s-lji fac unã lãeatsã cã lj-am mari inati;
6: s-ti lja draclu; du-ti la drats, etc. = s-ti lja neclu; fudz di-aoa s-nu ti ved;
7: fug ca draclu di timnjamã (di per di lup) = fug dit-un loc, unãshunã, lãhtãrsit, cãtã iu-nj ved ocljilj, fãrã ca s-mi minduescu multu;
8: du-ti la drats sh-ma nclo = du-ti la drats shi ma diparti; du-ti multu diparti)
{ro: drac, om foarte rău}
{fr: diable; être très méchant, plein de fiel}
{en: devil, bad man}
ex: ishi draclu (dyeavulu) pristi loc; aprindi sh-a draclui nã tsearã, s-nu ts-aspargã lucru; parcã-l pimsi draclu
(expr: nu shtiu cum s-featsi di lu-adrã lucrul); cãndu draclu lucru nu-ari, sh-tradzi coada tu cãntari; draclu ti nveatsã s-furi, ma nu shi s-ascundzi; muljarea tsi fatsi, ne draclu nu u disfatsi; muljarea lji scoasi peri alghi a draclui; draclu oi nu-avea, shi umtu vindea; cari s-dutsi cu draclu, draclu va-l lja; ne draclu s-lu vedz, ne crutsea s-tsã fats; draclu puntsã nu fatsi, ma puntsã aspardzi; dusi ayi si s-facã, di drats nu putu s-ascapã; pãnã s-agiundzi la Dumnidzã, ti mãcã dratslji; fã-ti sots cu draclu, pãnã s-trets puntea; armãnlu fatsi sh-draclu s-creapã; mash a draclui lj-yini greu; cã sh-avea dratslji tu pãnticã; tsi drac di ficior (fig: tsi pirã, tsi ficior dishteptu) easti!; lu-acãtsarã dratslji di ureclji
(expr: lu-acãtsã turbarea, s-nãiri multu, lu-acãtsã zala); s-ti duts la drats
dyeavul
dyeavul (dhyĭá-vulŭ) sm dyeavulj (dhyĭá-vuljĭ) – hiintsã dit pistea crishtinã cari easti ntrupusharea-a duhlui arãu (easti dushmanlu-al Dumnidzã, bãneadzã tu colasi shi easti multi ori aspus a laolui ca un om cu coarni, cu coadã, cu cupiti di pravdã, etc.); deaul, gheavol, drac, darac, demun, gatsal, sãtãnã, shaitan, stimpinat, tartacuti, triscatarat, zarzavuli, dzardzavuchi, dzardzavuli, zarzavul, carcandzal, carcalandzu, caracandzu, calacandzu, shut, curnut, atsel cu-un cicior, atsel din vali, shutlu din vali, aclo sã-lj hibã, si-lj creapã numa, s-lu ncljidã loclu, atsel cu coadã, atsel cu un cornu, atsel di sum punti, etc.; (fig: dyeavul = numã datã-a unui njic multu yiu, burdal, zburdãlipsit, etc. tsi nu lu-acatsã loclu iuva)
{ro: diavol}
{fr: diable}
{en: devil}
§ dyeavulii/dyeavulie (dhyĭá-vu-lí-i) sf dyeavulii (dhyĭá-vu-líĭ) – lucrul arãu adrat di-un dyeavul; drãcurii, dimuneatsã, dimunilji
{ro: drăcie}
{fr: diablerie, malice}
{en: devilry, wickedness}
§ deaul (dhĭá-ulŭ) sm deaulj (dhĭá-uljĭ) – (unã cu dyeavul)
ex: aflã-l, aflã-l deaule (dyeavule)!
§ gheavul (ghĭá-vulŭ) sm gheavulj (ghĭá-vuljĭ) – (unã cu dyeavul)
fitru
fitru (fí-tru) sn fitruri (fí-trurĭ) – truplu njic sh-nou tsi nchiseashti s-easã shi s-creascã dit unã simintsã; simintsa tsi nchiseashti s-da dit loc
{ro: germen, colţ}
{fr: germe}
{en: germinated seed, sprout, shoot} fisuljlu deadi fitru (fitrusi)
§ fitrusescu (fi-tru-sés-cu) vb IV fitrusii (fi-tru-síĭ), fitruseam (fi-tru-seámŭ), fitrusitã (fi-tru-sí-tã), fitrusiri/fitrusire (fi-tru-sí-ri) – (simintsa) scoati fitru shi easi (da, ansari) dit loc; es, dau (dit loc), mi-amintu, mi fac, mi nascu; (fig: fitruseashti (idei, vreari, mirachi, etc.) = nchiseashti si s-amintã, s-easã shi s-creascã dit minti i suflit, si s-aspunã tu videari, s-easã tu migdani, etc.; expr:
2: iu nu ti seaminã, aclo fitruseshti = ti-aspunj aniorihta aclo iu nu lipseashti, tu oara tsi nu lipseashti)
{ro: încolţi, germina, răsări}
{fr: germer, lever, pointer, apparaître, sortir}
{en: germinate, sprout, shoot, come out}
ex: grãnlu fitrusi (deadi, ishi) amãnat estan; lj-avea fitrusitã (lji s-avea amintatã) daraclu tu pãnticã; yitã fitrusi (nãscu, ishi) ditru loc
§ fitrusit (fi-tru-sítŭ) adg fitrusitã (fi-tru-sí-tã), fitrusits (fi-tru-sítsĭ), fitrusiti/fitrusite (fi-tru-sí-ti) – (simintsã, grãn) tsi ari ishitã, datã dit loc; ishit, dat (dit loc), amintat, faptu, nãscut
{ro: încolţit, germinat, răsărit}
{fr: germé, levé, pointé, sorti}
{en: germinated, sprouted, shot}
ex: mash tr-arali fitrusits (hits amintats, faptsã)
§ fitrusiri/fitrusire (fi-tru-sí-ri) sf fitrusiri (fi-tru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu fitruseashti tsiva; ishiri, dari (dit loc); amintari, nashtiri, fãtseari, nãshteari
{ro: acţiunea de a încolţi, de a germina, de a răsări; încolţire, germinare, răsărire}
{fr: action de germer, de lever, de pointer, d’apparaître, de sortir}
{en: action of germinating, of sprouting, of shooting, of coming out}
foali/foale
foali/foale (fŭá-li) sf folj (fóljĭ) –
1: unã soi di sac faptu di cheali di oai (tumtã di lãnã sh-turnatã anapuda) tu cari s-tsãni (ma multu) cash; fuljinã, cheali, chilitsã, chilits, tãvãrceac, tãrvash, tãrvaci, vurgã, zbãrnic, vãtãlah, utri, utur, vãtãlah;
2: hãlati cu un sac di cheali mplin di aerã cu cari s-fatsi vimtu (trã muzicã, trã aprindearea-a foclui, etc.); (fig:
1: foali = (i) partea dit truplu a omlui (ma nghios di mesi) iu s-aflã matsãli; pãnticã, bicã, buric, plãsturã, prãsturã, schimbe, strãbishinã; (ii) om tsi easti multu gras; (iii) palju-om; om tsi nu easti bun trã tsiva tu lumi, tsi easti-arãu, etc.; expr:
2: lapti di foali = lapti gras di vearã, hertu sh-tsãnut ãn foali tsi s-mãcã multi ori dupã Crãciun;
3: escu (mi-adar) foali (di mãcari, carti, nvitsãturã, etc.) = escu (mi-adar) mplin ca unã foali, mi umplu ca unã foali (di mãcari, carti, nvitsãturã, etc.);
4: mi mãshcã tu foali = mi doari pãntica;
5: li-aruc (lj-u dau) tu foali = mãc multu;
5: nj-umflu foljli = dormu ahãndos)
{ro: burduf din piele de oaie în care se conservă brânza; foale}
{fr: sac fait de peau crue de mouton tondue et retournée, qui sert à la conservation du frommage; soufflet}
{en: bag made of sheep pelt turned over (used to keep cheese); bellows}
ex: tsi i gros shi nu-ari os, sh-cãnd lu-adunj, iu vrei lu punj (angucitoari: foalea); cash bun tu foali di cãni; cashlu di foali easti multu gustos; bãgai patru folj di cash trã earnã; yinu sã sufli la foali; suflã tu foc cu foljli; mi mãshcã tu foali
(expr: mi doari pãntica); foali s-adrarã di mãcari
(expr: mãcarã multu, s-nãfãtirã); s-featsi foali
(expr: s-umflã ca unã foali di mãcari); easti-l foali di nvitsari
(expr: ari nvitsatã multi, easti mplin di nvitsãturã, easti multu shtiut; s-dzãtsi ma multu cãndu vrei s-ts-arãdz di cariva); ti ved cã ts-umflash foljli
(expr: durnjish ahãndos)
§ fuljinã (fu-ljí-nã) sf fuljini/fuljine (fu-ljí-ni) shi fuljinj (fu-ljínjĭ) – (unã cu foali)
ex: unã fuljinã di cash ari multu-multu yinghits ucadz; ca multu aruts tu fuljinã
(expr: mãts ca multu); u! fuljina (fig: palju-omlu) a daraclui!
§ fuljic (fu-ljícŭ) sm fuljits (fu-ljítsĭ) – foali ma njic
{ro: foale mic}