DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

andzã1

andzã1 (án-dzã) sf andzã (án-dzã) –
1: partea di sum dzinuclju sh-di dinãpoi a ciciorlui; pulpã;
2: loclu iu s-adunã shi ligãtura (prinodlu, clidusea) tsi s-fatsi namisa di oasili a dzinucljului;
(expr:
1: nji s-acupirirã andzãli = feci aveari;
2: nu-i trã andzãli a meali = nu nj-easti tu puteari, nu pot s-u fac)
{ro: pulpă}
{fr: mollet, articulation du genou}
{en: calf (of leg)} mi dor andzãli (prinoadili di la dzinuclju)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

arbines

arbines (ar-bi-nésŭ) sm, sf arbineasã (ar-bi-neá-sã), arbinesh (ar-bi-néshĭ), arbineasi/arbinease (ar-bi-neá-si) – om (muljari) tsi fatsi parti dit unã mileti (giumitati di elj crishtinj, giumitati turtsã) tsi bãneadzã tu locurli ditu-Ascãpitatã di Machidunii (tu Arbinshii); (fig:
1: arbines = om multu-arãu; expr:
2: arbineslu-i besã pri dzinuclju = arbineslu nu-ari besã; nu pots s-lji fatsi besã a arbineslui;
3: arbineslu-i frati cu-alãvdarea = arbineslu s-alavdã multu;
4: cap di-arbines = om cu caplu gros (cu cap di shinic, di tãgari, di grij, di mulari, etc.) cari nu-ascultã di vãrnu shi fatsi mash dupã mintea-a lui;
5: pri iu treatsi arbineslu-lj seacã mãna = arbineslu lu-ariseashti s-furã)
{ro: albanez}
{fr: Albanais}
{en: Albanian}
ex: arbineslu-i fudul; soacra-atsea araua sh-atsea arbineasa (fig: multu di multu-arauã); ari un ficior… arbines (multu-arãu, ca un arbines!)

§ arbinshami/arbinshame (ar-bin-shĭá-mi) sf fãrã pl – multimi di-arbinesh; miletea-arbinshascã
{ro: albanezime}
{fr: l’ensemble des Albanais; nombre d’Albanais}
{en: multitude of Albanians}
ex: dzatsi gionj ditu-arbinshami (dit miletea-arbinishascã)

§ arbinshescu (ar-bin-shĭés-cu) adg arbin-shascã (ar-bin-shĭás-cã), arbinsheshtsã (ar-bin-shĭésh-tsã), arbinsheshti (ar-bin-shĭésh-ti) – tsi s-tradzi dit miletea di-arbinesh; tsi ari s-facã cu arbineshlji; di arbines;
(expr: unã minti, sh-atsea arbinshascã = minti nibunã, niminduitã ghini)
{ro: albanez, albanezesc}
{fr: albanais}
{en: Albanian}
ex: avdzãi un cãntic arbinshescu (di-arbinesh)

§ arbinshashti1/arbinshashte (ar-bin-shĭash-ti) sf fãrã pl – limba zburãtã di arbinesh
{ro: limba albaneză}
{fr: la langue albanaise}
{en: Albanian, Albanian language}
ex: shtii arbinshashti? (u zburãshti limba arbinshascã?)

§ arbinshashti2/arbinshashte (ar-bin-shĭash-ti) adv – ca arbineshlji

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aridã1

aridã1 (a-rí-dã) sf aridz (a-rídzĭ) – oslu ma lungu sh-ma cãtã nãuntru (di doauãli oasi) di sum dzinuclju (piningã pulpã) pãnã la partea di nghios a ciciorlui; fluir, fler, fljer, cãlami, chilunghi;
(expr: va tsã frãngu aridzli = va tsã dau unã bunã bãteari, un shcop bun)
{ro: tibia, fluerul piciorului}
{fr: tibia}
{en: tibia, shin-bone}
ex: lj-avea shuiratã unã pri aridã; n casã s-nu-nj caltsi, cã va tsã frãngu aridzli
(expr: cã va ti batã ghini, va tsã da un shcop sãnãtos)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

armu

armu (ár-mu) sn armuri (ár-murĭ) – partea di nsus a ciciorlui (cama multu di pravdã) ma nsus di dzinuclju (poati sh-cu-unã parti di trup); bucã, coapsã, cipoc, buti, scheli, cãrãdzelj;
(expr: armuri-armuri u fac (scot) = u fac cumãts, u-arup, u dizvoc)
{ro: arm, but}
{fr: quart, cuisse, paleron}
{en: thigh, shoulder-blade}
ex: nj-deadi un armu di njel; avem trã hirbeari un armu di tsap; cu un armu s-aleapsi; armuri-armuri u scoasirã
(expr: u-arupsirã, u dinjicarã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bucã1

bucã1 (bú-cã) sf buts (bútsĭ) – partea di nsus a ciciorlui namisa di dzinuclju shi gof (cipoc); coapsã, cipoc, buti, scheli, cãrãdzelj, armu
{ro: coapsă}
{fr: cuisse}
{en: thigh}
ex: un gugosh tu bucã-lj treatsi; unã bucã (buti) di carni; hearsirã butsli; dinjicarã butsli

§ buti2/bute (bú-ti) sf buts (bútsĭ) – (unã cu bucã1)
ex: dã-nj unã buti di carni

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

buveatã

buveatã (bu-veá-tã) sf buveti/buvete (bu-vé-ti) – lugurii (di lastic) cu cari s-acatsã pãrpodzli tra sã sta teasi pri cicior; buvetã, vuveatã, vuvetã, cãltsãvetã;
(expr: nj-cadi buveata = nj-si disfatsi buveata)
{ro: jartieră}
{fr: jarretière}
{en: garter}

§ buvetã (bu-vé-tã) sf buvets (bu-vétsĭ) – (unã cu buveatã)
ex: nj-featsi nã preaclji di buvets; tsi fats di-ts cadi buveta?
(expr: di tsi sã disfatsi buveta?)

§ vuveatã (vu-veá-tã) sf vuveati/vuveate (vu-vé-ti) – (unã cu buveatã)

§ vuvetã (vu-vé-tã) sf vuvets (vu-vétsĭ) – (unã cu buveatã)

§ cãltsãvetã (cãl-tsã-vé-tã) sf cãltsãve-ti/cãltsãvete (cãl-tsã-vé-ti) – lugurii (buvetã di lastic) cu cari s-acatsã cioaritslji sum dzinuclji; buvetã, buveatã, vuvetã, vuveatã;
(expr:
1: caftsã di la cãni cãltsãvetã? = caftsã di la cariva s-tsã da un lucru tsi nu lu-ari i s-tsã facã tsiva tsi nu poati?;
2: l-trag di cãltsãvetã = lj-u pot multu)
{ro: jartieră cu care se ţin cioarecii sub genunchi}
{fr: jarretière destinée à fixer les “cioarits” au dessous de genoux}
{en: garter used to hold the “cioarits” bellow the knee}
ex: sãndzi lai ca mura, di ts-agiundzea pãn di cãltsãvetã; ahtãri ca tini, lj-trag di cãltsãvetã
(expr: lã u pot)

§ mbuvet (mbu-vétŭ) (mi) vb I mbuvitai (mbu-vi-táĭ), mbuvitam (mbu-vi-támŭ), mbuvitatã (mbu-vi-tá-tã), mbuvita-ri/mbuvitare (mbu-vi-tá-ri) – nj-acats pãrpodzlji cu buveta; nj-acats cioaritslji cu buveta sum dzinuclju
{ro: lega cioarecii sub genunchi cu jartiera}
{fr: fixer les “cioarits, une sorte de chausse” au dessous des genoux à l’aide de la jarretière}
{en: fix the “cioarits, sort of breeches” under the knee with the garter}
ex: ashteaptã s-mi mbuvet

§ mbuvitat (mbu-vi-tátŭ) adg mbuvitatã (mbu-vi-tá-tã), mbuvitats (mbu-vi-tátsĭ), mbuvitati/mbuvitate (mbu-vi-tá-ti) – tsi ari pãrpodzlji i cioaritslji acãtsats cu buveta; (buveatã) tsi easti-acãtsatã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãlami2/cãlame

cãlami2/cãlame (cã-lá-mi) sf cãlãnj (cã-lắnjĭ) – oslu ma lungu sh-ma cãtã nãuntru (di doauãli oasi) di sum dzinuclju (piningã pulpã) pãnã la partea di nghios a ciciorlui; aridã, fluir, fler, fljer, chilunghi
{ro: tibia, fluerul piciorului}
{fr: tibia}
{en: tibia, shin-bone}
ex: lj-freadzi cãlamea (arida) di cicior

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã