DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

dzeanã1

dzeanã1 (dzeá-nã) sf dzeani/dzeane (dzeá-ni) –
1: perlu di sum frãmti criscut niheamã ma nsus di oclju (tra s-nu-alasã sudoarea di pi frãmti s-cadã tu oclju); sufrãmtseauã, sufrãntseauã, sufrãndzeauã, sufrãndzeanã, frãntseauã, frãmtseauã, sfrãmtseauã, sfrãntseauã, sprindzeanã
(expr:
1: dzeanã di oclju, dzeanã = chealea (cu peri tu mardzinea di nghios a ljei) cu cari s-acoapirã ocljul cãndu omlu va s-lu ncljidã (tra s-doarmã, s-nu veadã tsiva, etc.); peana di oclji; cãpachea di oclji;
2: dipun dzeanili = nu mi-arãseashti, mi cãrteashti, dipun nãrli;
3: scol dzeanili = aspun ciudii, voi s-aspun cã nu mi-arãseashti tsiva; voi sã-lj fac fricã a unui, etc.;
4: vidzui cãsmeti di oclji, va s-ved di dzeani? = nu vidzui hãiri di-aclo iu lipsea, va s-ved di-aclo di iu nu s-poati?)
{ro: sprânceană}
{fr: sourcils}
{en: eyebrow}
ex: feata avea dzeani (sufrãntseali) lãi, mushati; lj-cãdzurã dzeanili; ti loa frica, anda scula sufrãntsealili shi dzeanili di oclji; tuts niurarã, dipusirã dzeanili
(expr: s-cãrtirã, lã pãru arãu); di nsus mutrescu steali, cu dzeanili
(expr: peanili di oclju) dishcljisi; ti loa frica shi lãhtara, anda scula sufrãntsealili shi dzeanili di oclji, ca s-ti mutreascã

§ geanã1 (gĭá-nã) sf geani/geane (gĭá-ni) – (unã cu dzeanã1)

§ dzinos1 (dzi-nósŭ) adg dzinoasã (dzi-nŭá-sã), dzinosh (dzi-nóshĭ), dzinoasi/dzinoase (dzi-nŭá-si) – tsi ari dzeanili mãri sh-groasi
{ro: sprâncenat}
{fr: qui a des grands sourcils}
{en: with large eyebrows}
ex: om bãrbos shi dzãnos

§ dzidzinicã (dzi-dzi-ní-cã) sf dzidzinitsi/dzidzinitse (dzi-dzi-ní-tsi) – zbor di diznjirdari trã unã fiticã (isusitã, vrutã, etc.)
{ro: cuvânt de dezmierdare pentru o fetiţă, o iubită, etc.}
{fr: mot de caresse pour une jeune fille, une jeune fiancée, etc.}
{en: caressing word used to address a little girl, a young lover, etc.}
ex: dzidzinica dusi ntr-apã, lailu Cola-lj yini s-creapã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dzeanã2

dzeanã2 (dzeá-nã) sf dzenj (dzénjĭ) shi dzenuri (dzé-nurĭ) – loclu tsi s-analtsã ma nsus (ca un ohtu) fatsã di loclu di deavãrliga; partea di ma nsus a aishtui ohtu; zeanã, ohtu, mãgulã, mãgurã, mãrulã, arahi, giug, schinãrat, creashtit, cãrciliu, chipitã, etc.;
(expr: ljau dzeana; lj-u dau dzeana cãtrã nsus = u-alin dzeana, mi duc pri dzeanã cãtrã nsus)
{ro: colină, deal, creştet (de deal)}
{fr: colline, sommet, crête (de montagne)}
{en: hill, ridge, hilltop}
ex: dipusim deadun di pi dzeanã (ohtu); o, voi dzenuri (ohturi), o, voi muntsã!; un lai vintu pisti dzenuri plãndzi; ca norlji pisti dzenuri; pisti dzenj s-avdi flueara; oastea-a lui da cap ãn dzeanã (pi ohtu, nsus); cãt ascãpitarã alantsã dupã dzeanã; dupã dzeanã angiur sh-amirãlu; lj-u deadi sh-nãs dzeana
(expr: dusi pri dzeanã) cãtrã nsus shi iu s-lu scoatã calea, s-lu scoatã

§ zeanã (zeá-nã) sf zenj (zénjĭ) – (unã cu dzeanã2)
ex: latrã cãnjlji di pi zeanã

§ dzinicã (dzi-ní-cã) sf dzinitsi/dzinitse (dzi-ní-tsi) shi dzinits (dzi-nítsĭ) – dzeanã ma njicã
{ro: colină mică}
{fr: petite colline}
{en: small hill}

§ dzinos2 (dzi-nósŭ) adg dzinoasã (dzi-nŭá-sã), dzinosh (dzi-nóshĭ), dzinoasi/dzinoase (dzi-nŭá-si) – loc cu dzenuri multi
{ro: deluros}
{fr: terrain accidenté, montueux}
{en: hilly}
ex: loclu easti dzinos

§ dzeanã3 (dzeá-nã) adv (ca tu zborlu “ndzeanã” icã “ãn dzeanã”) – ãnsus, nsus
{ro: în sus}
{fr: en haut}
{en: above}
ex: nu cu sãltãnati, nu cu caplu ndzeanã (nsus); ti-alinash multu ndzeanã (nsus)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã