DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ceaunã

ceaunã (cĭá-u-nã) sf ceauni/ceaune (cĭá-u-ni) – alãtrãturi (aurlãri) suptsãri scoasi di-un cãni, peagalea, pãgãnjor, cu boatsea apusã sh-unã dupã-alantã, tsi-aspun a domnu-sui atseali tsi-aducheashti cãnili; bots scoasi peagalea, pãgãnjor di nats (njits) un dupã-alantu, tsi sh-u-aduc cu plãnguti suptsãri, surdi, apitrusiti, fãrã nitsiunã noimã maxutarcã, cãndu vor tsiva i s-plãngu cã nu s-aduchescu ghini; ciunjat, shcljimurat
{ro: schelălăit, scâncit, vaiet, văitat}
{fr: clabaudage, jappement, hurlement, lamentation}
{en: yelp, babbling, lament}

§ ciunjat1 (ci-u-njĭátŭ) sn ciunjaturi (ci-u-njĭá-turĭ) – (unã cu ceaunã)

§ nciunedz (nci-u-nédzŭ) vb I nciunai (nci-u-náĭ), nciunam (nci-u-námŭ), nciunatã (nci-u-ná-tã), nciunari/nciunare (nci-u-ná-ri) – (trã cãnj, njits) scot ceauni (alãtrãri, bots) din gurã cãndu voi s-aspun i s-mi plãngu di tsiva; nceaunedz, nciunjedz, ncinjedz, ciunjedz, cionj, ciunedz, nciuredz, shcljimur, dzem, etc.
{ro: schelălăi, scânci, văita}
{fr: japper, pleurnicher, se lamenter, gémir}
{en: yelp, whine, wail}
ex: cãnjlji alãtra, nciuna; nciunã, trã njilã; ficiuritslji di pri hãrãi nciuna; cãtrã Culindro si nciuna ceacaljlji; acãtsarã si nceaunã cãtsãljlji ali vulpi

§ nciunat1 (nci-u-nátŭ) adg nciunatã (nci-u-ná-tã), nciunats (nci-u-nátsĭ), nciunati/nciunate (nci-u-ná-ti) – tsi ari scoasã ceauni din gurã; nceaunat, nciunjat, ncinjat, ciunat, ciunjat, nciurat, shcljimurat, dzimut, etc.
{ro: schelălăit, scâncit, văitat}
{fr: qui a jappé, pleurniché, gémi, s’est lamenté}
{en: who has yelped, whined, wailed}

§ nciunari1/nciunare (nci-u-ná-ri) sf nciunãri (nci-u-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariba nciuneadzã; nciunjari, ncinjari, ciunari, ciunjari, nciurari, shcljimurari, dzimeari, etc.
{ro: acţiunea de a schelălăi, de a scânci, de a se văita; schelălăire, scâncire, văitare}
{fr: action de japper, de pleurnicher, de se lamenter, de gémir; jappement, lamentation, hurlement}
{en: action of yelping, of whining, of wailing; yelp, whine, wail}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dzeamit

dzeamit (dzeá-mítŭ) sn dzeamiti/dzeamite (dzeá-mi-ti) – boatsea fãrã noimã tsi u scoati omlu dit gurã cãndu aducheashti unã dureari (trupeascã i sufliteascã) tsi nu poati s-u-aravdã tãcut; dzeamiri, dzimeari, dzimut, scljim, shcljim, shcljimur, ncãniri, etc.
{ro: geamăt}
{fr: gémissement}
{en: groan(ing), moan(ing), wail}
ex: acãtsã s-treamurã, si scoatã dzeamiti (ncãniri); vãrtoasi eara dzeamitli (shcljimurli) a ljei; cari poati s-lji avdã dzeamitli?; avdzam mash plãngu, dzeamiti, blãsteami

§ dzem (dzémŭ) vb III shi II dzimui (dzi-múĭ), dzimeam (dzi-méamŭ), dzimutã (dzi-mú-tã), dzeamiri/dzeamire (dzeá-mi-ri) shi dzimeari/dzimeare (dzi-meá-ri) – scot bots surdi sh-fãrã noimã dit gurã, di itia cã aduchescu unã dureari (trupeascã i sufliteascã) tsi nu pot s-u-aravdu tãcut; ncãnescu, ancãnescu, ãncãnescu, shcljimuredz, shcljumuredz, schimur, scljimbur, shcljimur, nilsescu, nãlsescu;
(expr: dzeami di oaminj (lao, lumi, etc.) = suntu-adunats stog, multsã oaminj (lao, lumi, etc.)
{ro: geme}
{fr: gémir}
{en: groan, moan, wail}
ex: acãtsã s-dzeamã (s-ancãneascã); “oarã bunã”! dzimu (ncãni, shcljimurã) ea; dzimu tutã noaptea, fãrã-acumtinari; dzimea (ncãnea) shi angãnea (shi-sh loa greu anasa); “pondu Crã-ciun”! dzimu Stamuli; inima-nj tsi dzeami; gura-aestã cari-sh dzeami; dzimea adãncos muntili ntreg; dzimãnda nincã nãoarã; dzimea di multã lumi tsi eara
(expr: avea multã lumi)

§ dzimut (dzi-mútŭ) adg dzimutã (dzi-mú-tã), dzimuts (dzi-mútsĭ), dzimu-ti/dzimute (dzi-mú-ti) – tsi scoati dzeamiti (bots surdi shi fãrã noi-mã) dit gurã; boatsea fãrã noimã scoasã dit gurã cãndu omlu dzeami; ncãnit, ancãnit, ãncãnit, schimurat, scljimburat, shclji-murat, nilsit, nãlsit
{ro: gemut}
{fr: gémi}
{en: groaned, moaned, wailed}

§ dzeamiri/dzeamire (dzeá-mi-ri) sf dzeamiri (dzeá-mirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva dzeami; dzimeari, ncãniri, ancãniri, ãncãniri, scljimburari, schimurari, shcljimurari, nilsiri, nãlsiri; dzeamit, scljim, shcljim, shcljimur

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ncãnescu

ncãnescu (ncã-nés-cu) vb IV ncãnii (ncã-níĭ), ncãneam (ncã-neámŭ), ncãnitã (ncã-ní-tã), ncãniri/ncãnire (ncã-ní-ri) – scot bots surdi sh-fãrã noimã dit gurã (di itia cã aduchescu unã dureari trupeascã i sufliteascã tsi nu pot s-u-aravdu tãcut); ancãnescu, ãncãnescu, dzem, scljimbur, shcljimur, shcljimuredz, shcljumu-redz, schimur, nilsescu, nãlsescu
{ro: geme}
{fr: gémir}
{en: groan, moan, wail}
ex: ncãnea (dzimea) mãratlu; ncãni (dzimu) tutã noaptea

§ ncãnit (ncã-nítŭ) adg ncãnitã (ncã-ní-tã), ncãnits (ncã-nítsĭ), ncãniti/ncãnite (ncã-ní-ti) – tsi scoati bots surdi shi fãrã noimã dit gurã; boatsea tsi u scoati atsel tsi ncãneashti (dzeami); ancãnit, ãncãnit, dzimut, scljimburat, shcljimurat, schimurat, nilsit, nãlsit
{ro: gemut}
{fr: gémi}
{en: groaned, moaned, wailed}
ex: boatsi ncãnitã

§ ncãniri/ncãnire (ncã-ní-ri) sf ncãniri (ncã-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ncãneashti; boatsea tsi s-avdi cãndu cariva ncãneashti; ancãniri, ãncãniri, dzimeari, dzeamiri, scljimburari, shcljimurari, schimurari, nilsiri, nãlsiri; dzeamit, scljim, shcljim, shcljimur
{ro: acţiunea de a geme; gemere; geamăt}
{fr: action de gémir; gémissement}
{en: action of groaning, of moaning, of wailing; moan, moaning, groan, groaning}
ex: ncãnirea (dzimearea) lj-u avdzam di dinclo

§ ancãnescu (an-cã-nés-cu) vb IV ancãnii (an-cã-níĭ), ancãneam (an-cã-neámŭ), ancãnitã (an-cã-ní-tã), ancãniri/ancãnire (an-cã-ní-ri) – (unã cu ncãnescu)
ex: acatsã s-talji shi diznou ancãni (dzi-mu) dit frãndzili dit hicati; ancãneashti-un lai giuneali; amarea ancãneashti

§ ancãnit (an-cã-nítŭ) adg ancãnitã (an-cã-ní-tã), ancãnits (an-cã-nítsĭ), ancãniti/ancãnite (an-cã-ní-ti) – (unã cu ncãnit)

§ ancãniri/ancãnire (an-cã-ní-ri) sf ancãniri (an-cã-nírĭ) – (unã cu ncãniri)

§ ãncãnescu (ãn-cã-nés-cu) vb IV ãncãnii (ãn-cã-níĭ), ãncãneam (ãn-cã-neámŭ), ãncãnitã (ãn-cã-ní-tã), ãncãniri/ãncãnire (ãn-cã-ní-ri) – (unã cu ncãnescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

nilsescu

nilsescu (nil-sés-cu) vb IV nilsii (nil-síĭ), nilseam (nil-seámŭ), nilsitã (nil-sí-tã), nilsiri/nilsire (nil-sí-ri) –
1: scot bots surdi sh-fãrã noimã dit gurã (di itia cã aduchescu unã dureari trupeascã i sufliteascã tsi nu pot s-u-aravdu tãcut); ncãnescu, ancãnescu, ãncãnescu, dzem, schimur, scljimbur, shcljimur, shcljimuredz, shcljumuredz;
2: spãstrescu (cher) tut tsi am; nãlsescu, afãnisescu, prãpãdescu, cãtãstrãpsescu, etc.
{ro: văita, geme; prăpădi, ruina}
{fr: gémir, se lamenter; se consumer; ruiner}
{en: lament, wail, groan, deplore; waste away}
ex: nilsescu (dzem), gione, mi dirin; mi nilsi (vãtãmã) lucrul

§ nilsit (nil-sítŭ) adg nilsitã (nil-sí-tã), nilsits (nil-sítsĭ), nilsiti/nilsite (nil-sí-ti) –
1: tsi scoati bots surdi shi fãrã noimã dit gurã; boatsea tsi s-avdi cãndu cariva nilseashti; ancãnit, ãncãnit, ncãnit, dzimut, schimurat, scljimburat, shcljimurat;
2: tsi ari chirutã tut tsi-avea; nãlsit, afãnisit, prãpãdit, cãtãstrãpsit, etc.
{ro: văitat, gemut; ruinat}
{fr: gémi, lamenté; ruiné}
{en: groaned, moaned, wailed, lamented; ruined}

§ nilsiri/nilsire (nil-sí-ri) sf nilsiri (nil-sírĭ) – atsea tsi s-avdi (s-fatsi) cãndu cariva nilseashti;
1: ancãniri, ãncãniri, ngãniri, dzimeari, dzeamiri, schimurari, scljimburari, shcljimurari; dzeamit, scljim, shcljim, shcljimur;
2: nãlsiri, chireari, afãnisiri, prãpãdiri, cãtãstrãpsiri, etc.
{ro: acţiunea de a se văita, de a geme; văitare, gemere; vaiet, gemet, prăpădenie, ruină}
{fr: action de gémir, de se lamenter, de (se) ruiner; gémissement}
{en: action of groaning, of moaning, of wailing; moan}

§ nãlsescu (nãl-sés-cu) vb IV nãlsii (nãl-síĭ), nãlseam (nãl-seámŭ), nãlsitã (nãl-sí-tã), nãlsiri/nãlsire (nãl-sí-ri) – (unã cu nilsescu)

§ nãlsit (nãl-sítŭ) adg nãlsitã (nãl-sí-tã), nãlsits (nãl-sítsĭ), nãlsiti/nãlsite (nãl-sí-ti) – (unã cu nilsit)

§ nãlsiri/nãlsire (nãl-sí-ri) sf nãlsiri (nãl-sírĭ) – (unã cu nilsiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã