DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

dzeadit

dzeadit (dzĭá-ditŭ) sn dzeaditi/dzeadite (dzĭá-di-ti) – unã di tsintsili pãrtsã tsi es cãtã nafoarã dit unã mãnã (unã ningã-alantã, suptsãri sh-cu unglji la un capit) sh-cu cari omlu poati s-acatsã lucri; dzeadzit, deazit, dezet;
(expr:
1: nj-bag dzeaditlu (pi-unã carti) = nj-bag ipugrãfia (pi-unã carti), ipugrãpsescu unã carti;
2: nj-bãgai dzeaditlu (tu lucri); am dzeaditlu tu-un lucru; nj-am dzeaditlu anamisa di arburi sh-di coaja-a lui = hiu amisticat tu-un lucru; mi-amisticai, mi-anãcãtusii tu lucri tsi nu lipsea s-mi-ameastic;
3: tuti dzeaditli nu-s unã = nu-s tuti lucrili (nu-s tuts) unã soi;
4: lu-aspun cu dzeaditlu = spun cã cariva nu easti ca tuts alantsã, cã easti ahoryea, altãsoi;
5: li shtiu pri dzeaditi = li shtiu multu ghini)
{ro: deget}
{fr: doigt}
{en: finger, toe}
ex: lu-aspun tuts cu dzeaditlu
(expr: tuts lu-aspun cu dzeaditlu cã easti ahoryea, cã nu easti ca-alantsã); nu-ts bagã dzeaditlu anamisa di arburi shi di coaja-a lui
(expr: nu ti-ameasticã tu lucri xeani); sh-bãgã dzeaditlu pri
(expr: ipugrãpsi) cartea iu dzãtsea cã-nj va paradz; cai dzeadit va talj, di nu va ti doarã?; tsintsi dzeaditi tu mãnã, sh-un cu-alantu nu sunt unã; s-tsã fac unã, tsi s-tsã mushti dzeaditli; cari-sh bagã mãna tu njari, dzeaditlu va sh-alingã

§ dzeadzit (dzĭá-dzitŭ) sn dzeadziti/dzeadzite (dzĭá-dzi-ti) – (unã cu dzeadit)
ex: yinghits frats cu plocili n cap (angucitoari: dzeadzitli); tsintsi nveasti cu tasurli n cap (angucitoari: dzeadzitli); shi s-hidzi singur tu silã tu nãsi, cu dzeadziti

§ deadzit (deá-dzitŭ) sn deadziti/deadzite (deá-dzi-ti) – (unã cu dzeadit)

§ deazit (deá-zitŭ) sn deaziti/deazite (deá-zi-ti) – (unã cu dzeadit)

§ dezet (dé-zetŭ) sn deziti/dezite (dé-zi-ti) – (unã cu dzeadit)
ex: lumea va s-lu spunã cu dezetlu

§ dziditic (dzi-di-tícŭ) sn dzidititsi/dziditititse (dzi-di-tí-tsi) – dzeadit njic;
(expr: nu lu-am nitsi la dziditic = lj-u pot fãrã s-fac mari copus; nu lu-am trã dip tsiva; nu-ari simasii trã mini)
{ro: degeţel, degetul cel mic}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

shilji/shilje

shilji/shilje (shí-lji) sf shilji/shilje (shí-lji) – cumatã njicã di per (earbã, palji, plevã, peanã, puh, etc.); cumatã njicã di cuprii; shulji, shulj, salmã, sãlmã, scamã, canã, frumã, cuprii; (fig:
1: shilji = lucru njic tsi nu-axizeashti tsiva; expr:
2: di shilji-palji; di shilji, di palji = di lucri njits, di chirãturi, di lucri fãrã simasii, tsi nu-axizescu multu;
3: nitsiunã shilji = tsiva dip;
4: shilea nu s-plãndzi = nu s-plãndzi vãrnu, cãt njic sh-fãrã simasii s-hibã;
5: li dzãc pãnã la shilji = di dzãc di hir-hir, unã cãti unã, cu minutsami;
6: lu-am shilji ntr-oclji = nu-l voi dip, nu pot s-lu ved dininti, nu lu-am tu stumahi)
{ro: firicel de păr, iarbă, paie, etc.}
{fr: brin, vétilles}
{en: fragment (hair, grass, etc.); dirt}
ex: ti umplush di shilji; ari cãdzutã shili (cuprii) tu lapti, lipseashti s-lu stricori; laptili s-virsã, s-adunã cu shilji; aflã nã fãntãnã mplinã di shilji shi di cuprii; lj-intrã nã shilji (tsiva, nã cuprii) ntr-oclji; mini nu tsã voi nitsiunã shilji
(expr: nu tsã voi tsiva); nu alãsã nitsi unã shilji
(expr: dip tsiva) di tuti cãti avea faptã zurlul; iuva nu aflarã nitsi shilji
(expr: tsiva dip) di semnu; pãnã tu minuta-aestã nitsi nã shilji (tsiva dip) nu nj-ai adusã trã adutseari-aminti; s-aplicã nãoarã sh-lu mutã mash cu dzidziticlu, canda mutã vãrã shilji, vãrã palj
(expr: canda mutã nai ma njiclu lucri); lji spuni lãcrimata shi plãmta tuti pãn la shilji (pãnã la nai ma njitsli lucri); ahãntsã anj nu s-plãmsi shilja
(expr: vãrnu) di nãs; s-apleacã pri groapã shi greashti agalea, tsi necã shilja (vãrnu) di ningã tini s-nu-avdã; shilea
(expr: vãrnu) nu s-plãndzea di nãs, ahãntu bun tsi eara; lji spuni tuti, pãnã la shilji
(expr: cu minutsami); sã s-ascapã di njiclu, tsi lu-avea shilji ntr-oclji
(expr: expr: tsi nu poati s-lu veadã dininti); di shilji, di palji
(expr: cu chirãturi, lucri njits) tsãni casã; ashteaptã sãnãtati di shilji di palji
(expr: di la nai ma njiclu lucru); s-lã yinã di singuri tuti shi s-nu s-minã ma nclo, trã shilji sh-palji
(expr: trã nai ma njitsli lucri); ma nclo nu s-minã trã nã shilji-lucru

§ shulji/shulje (shĭú-lji) sf shulji/shulje (shĭú-lji) – (unã cu shilji)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tihi/tihe

tihi/tihe (tí-hi) sf tihi (tíhĭ) shi tihiuri (tí-hĭurĭ) – atsea (cãsmetea) tsi u-ari omlu cãndu-lj si duc lucrili ambar (dupã cum lj-u va chefea); atseali tsi suntu numãtsiti di miri cã va patã omlu tu bana-a lui (dit oara tsi s-ari amintatã); cãsmeti, soarti, mirã, njirã, scriatã, scriiturã, ursitã;
(expr:
1: tihi oarbã; tihi pondã, etc. = tihi tsi nu easti bunã, tihi lai
2: tihea sh-u fatsi omlu = zbor tsi-lj si dzãtsi a atsilui cari cilistãseashti tra s-aibã un lucru, sh-altsã-lj dzãc cã el nu featsi caishti tsi, mash cã lu-agiutã tihea)
{ro: noroc, soartă}
{fr: chance, fortune, sort, destin}
{en: luck, fate}
ex: catiun cu tihea (cãsmetea, mira) a lui; ari tihi (cãsmeti) mari, pi tsi bagã mãna s-fatsi malãmã; tu tihi! (s-tsã njargã lucrili ambar!); nu-avu tihi s-lji bãneadzã pãrintsãlj; tihea-i bunã ma, fãrã minti, doi paradz nu fatsi!; acãtsarã sã zburascã ti tihea-a ficiorlui; ti tihi tricu pri aclo nã caprã agrã; trã tihea-a lui, unlu di nãsh armasi sã sh-facã apa; armasi mash tihea si-lj lucreadzã; s-veadã hoara sh-loclu iu lu avea dusã tihea; ahãti ori lji easi n cali tihea shi nãs ãlj da cu ciciorlu!; laea nveastã, cari vidzu ntãnja tihi oarbã
(expr: tihea-a ljei di prota, atsea lai), s-mãritã cu nãs; ponda-lj di tihi
(expr: tihea-lj lai) lu-avina shi nu-lj dãdea banã

§ tihiro (ti-hi-ró) adg, adv tihiroanji/tihiroanje (ti-hi-rŭá-nji), tihiradz (ti-hi-rádzĭ), tihiroanji/tihiroanje (ti-hi-rŭá-nji) – tsi easti cu tihi; tsi ari tihi; dupã cum tihiseashti (u-adutsi tihea); cãsmetliu, hairliu
{ro: norocos, din întâmplare, întâmplător}
{fr: chanceux, de hazard, fortuit}
{en: lucky, by chance, fortuitous}

§ tihilai (ti-hi-láĭŭ) adg tihilai/tihilae (ti-hi-lá-i), tihilai (ti-hi-láĭ), tihilãi (ti-hi-lắĭ) –
1: tsi nu-ari tihi tu banã; tsi ari tihi lai; corbu, curbisit, cãtrãnit, scurpisit, etc.;
2: tsi easti arãu shi ponir; tsi fatsi mash urutets; chiutandal, arãu, andihristu, tihilai, blãstimat, idipsãz, etepsãz, edepsãz, chirãtã, cumalindru, ponir, shiret, hitru, murlai, cãtãrgar, etc.
{ro: nefericit; ticălos, şiret}
{fr: malheureux, déplorable; fripon, malin}
{en: unfortunat, deplorable, mean}
ex: o, lai, tihilai (corbu, ermu) armãn!; tsi ti fats tini, lai sh-tihilai; iu plãndzea shi s-dinjica, ca laili sh-ca tihilaili; om tihilai (arãu) easti; nu shi shtea corbul sh-tihilailu tsi sh-lu-ashteaptã; ts-fug tuts, agiunj, tãlãits, ca lailji sh-tihilailji!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn