DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

dzeadit

dzeadit (dzĭá-ditŭ) sn dzeaditi/dzeadite (dzĭá-di-ti) – unã di tsintsili pãrtsã tsi es cãtã nafoarã dit unã mãnã (unã ningã-alantã, suptsãri sh-cu unglji la un capit) sh-cu cari omlu poati s-acatsã lucri; dzeadzit, deazit, dezet;
(expr:
1: nj-bag dzeaditlu (pi-unã carti) = nj-bag ipugrãfia (pi-unã carti), ipugrãpsescu unã carti;
2: nj-bãgai dzeaditlu (tu lucri); am dzeaditlu tu-un lucru; nj-am dzeaditlu anamisa di arburi sh-di coaja-a lui = hiu amisticat tu-un lucru; mi-amisticai, mi-anãcãtusii tu lucri tsi nu lipsea s-mi-ameastic;
3: tuti dzeaditli nu-s unã = nu-s tuti lucrili (nu-s tuts) unã soi;
4: lu-aspun cu dzeaditlu = spun cã cariva nu easti ca tuts alantsã, cã easti ahoryea, altãsoi;
5: li shtiu pri dzeaditi = li shtiu multu ghini)
{ro: deget}
{fr: doigt}
{en: finger, toe}
ex: lu-aspun tuts cu dzeaditlu
(expr: tuts lu-aspun cu dzeaditlu cã easti ahoryea, cã nu easti ca-alantsã); nu-ts bagã dzeaditlu anamisa di arburi shi di coaja-a lui
(expr: nu ti-ameasticã tu lucri xeani); sh-bãgã dzeaditlu pri
(expr: ipugrãpsi) cartea iu dzãtsea cã-nj va paradz; cai dzeadit va talj, di nu va ti doarã?; tsintsi dzeaditi tu mãnã, sh-un cu-alantu nu sunt unã; s-tsã fac unã, tsi s-tsã mushti dzeaditli; cari-sh bagã mãna tu njari, dzeaditlu va sh-alingã

§ dzeadzit (dzĭá-dzitŭ) sn dzeadziti/dzeadzite (dzĭá-dzi-ti) – (unã cu dzeadit)
ex: yinghits frats cu plocili n cap (angucitoari: dzeadzitli); tsintsi nveasti cu tasurli n cap (angucitoari: dzeadzitli); shi s-hidzi singur tu silã tu nãsi, cu dzeadziti

§ deadzit (deá-dzitŭ) sn deadziti/deadzite (deá-dzi-ti) – (unã cu dzeadit)

§ deazit (deá-zitŭ) sn deaziti/deazite (deá-zi-ti) – (unã cu dzeadit)

§ dezet (dé-zetŭ) sn deziti/dezite (dé-zi-ti) – (unã cu dzeadit)
ex: lumea va s-lu spunã cu dezetlu

§ dziditic (dzi-di-tícŭ) sn dzidititsi/dziditititse (dzi-di-tí-tsi) – dzeadit njic;
(expr: nu lu-am nitsi la dziditic = lj-u pot fãrã s-fac mari copus; nu lu-am trã dip tsiva; nu-ari simasii trã mini)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sãdzeatã

sãdzeatã (sã-dzeá-tã) sf sãdzets (sã-dzétsĭ) – armã di-alumtã (dit chirolu veclju) adratã di-unã veargã shcurtã sh-lishoarã (di-aradã di lemnu) tsi ari chipitlu sumigos (multi ori sh-cu-unã peanã la coadã) cari easti aminatã cu puteari di un arcu (duxar) stres; sudzeatã, suzeatã, giliturã, sãitã, sãyitã;
(expr: nj-da nã sãdzeatã = aduchescu nã dureari yii shi tãljitoasã tsi-nj treatsi (tsi-nj da, tsi mi-agudeashti) iuva tu trup, dinãcali, ca un cãtsut, ca unã sulã; amurtsãt, giunglu, stihiptu, mãshcari, pundziri, sulã)
{ro: săgeată}
{fr: flèche}
{en: arrow}
ex: aruca cu sãdzeata; nj-deadi nã sãdzeatã
(expr: aduchescu un giunglu, amurtsãt, sulã, tsi-nj treatsi prit cap

§ sudzeatã (su-dzeá-tã) sf sudzets (su-dzétsĭ) – (unã cu sãdzeatã)
ex: lu vãtãmã cu-unã sudzeatã; nj-da sudzets pit dzeadzit
(expr: nj-da suli prit dzeadzit, nj-ciucuteashti dzeadzitlu) c-adunã

§ suzeatã (su-zeá-tã) sf suzets (su-zétsĭ) – (unã cu sãdzeatã)
ex: suzeatã ãntsãpãlicoasã

§ sãitã1 (sã-í-tã) sf sãiti/sãite (sã-í-ti) – (unã cu sãdzeatã)
ex: s-tragã cu sãita (sãdzeata); s-arcã ca nã sãitã (sãdzeatã); vãr ljepuri fudzea sãitã (ca sãdzeata)

§ sãyitã (sã-yí-tã) sf sãyiti/sãyite (sã-yí-ti) shi sãyits (sã-yítsĭ) – (unã cu sãdzeatã)
ex: aflai unã sãyitã dit vecljul chiro

§ sãdzitedz (sã-dzi-tédzŭ) vb I sãdzitai (sã-dzi-táĭ), sãdzitam (sã-dzi-támŭ), sãdzitatã (sã-dzi-tá-tã), sãdzitari/sãdzitare (sã-dzi-tá-ri) – amin unã sãdzeatã;
(expr:
1: sãdzitedz = amin tsiva ca unã sãdzeatã; agudescu tsiva (ca cu-unã sãdzeatã;
2: nj-sãdziteadzã ocljilj = nj-aruc mutrita ca unã sãdzeatã, nj-ascapirã ocljilj)
{ro: săgeta}
{fr: tirer une flèche; frapper d’une flèche}
{en: shoot or hit by an arrow}
ex: ãl lo la oclju shi-l sãdzitã (lu-agudi cu sãdzeata) pri dziditic; sãdziteadzã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn