DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

deapir1

deapir1 (deá-pirŭ) sm fãrã pl – zghic prilungu di plãndzeari (jali, dureari, etc.), dzeamit, shcljim, shcljimur, suschir, etc.
{ro: vaier, vaiet, tânguire, geamăt}
{fr: lamentation, gémissement}
{en: lament, wailing, moaning}
ex: cãnili, di deapir, aurlã; azã-i deapirlu (dzeamitlu) cu-anami

§ deapir2 (deá-pir) (mi) vb I dipirai (di-pi-ráĭ), dipiram (di-pi-rámŭ), dipiratã (di-pi-rá-tã), dipirari/dipirare (di-pi-rá-ri) –
1: nj-zmulgu perlji din cap (di jali, deaspir, dureari, etc.); zmulgu peanili di pri-un pulj; zmulgu, scot, trag;
2: fac (aurlu i plãngu) ca atumtsea cãndu-nj zmulgu perlji din cap; nj-aspun durearea cu plãndzeri sh-cu dzeamiti; mi-anciup cu cariva (nã scutem perlji); plãngu vãrtos sh-cu boatsi, dispolj, dzem, ncãnescu, shcljimur, nilsescu, etc.); (fig: deaspir = (i) dispolj pri cariva di tut tsi ari)
{ro: dăpăra, zmulge (păr, pene); despuia (de tot ce are); (se) plânge, (se) lamenta, geme}
{fr: arracher, épiler, plumer; dépouiller; se lamenter, gémir}
{en: pull up (hairs), pluck (poultry); strip; wail, moan}
ex: mi dipirã (nj-scoasi perlji, mi dispulje di tut tsi am); perlji din cap sh-dipira (shi zmuldzea); s-dipirã mãrata ti hilj-tu; s-dipirã di dorlu-a lui; ma nu ti deapirã sh-ahãntu!; cu unã mãnã ti-apãrã sh-cu-alantã ti deapirã (fig: dispoalji); tu sinurlu dit turtseasca prindea si s-deapirã (si s-acatsã di per, si sã nciupã); strigã shi s-dipirã (shcljimurã, dzimu); niveasta s-dipira (plãndzea shi shcljimura) s-nu u-alas; plãngu shi s-deapirã (trag perlji din cap di jali) mumãnj; s-ti deapiri (s-aurlji, s-ti dirinj) di dureari; ca turturã, dado, nj-mi dipiram; puljlji dit cuibar tsiura shi s-dipira (aurla, canda lã zmuldzea cariva peanili); alghina, dipirãnda (cu plãndzeri sh-cu shcljimurãri), sh-u deadi alaga; dor ascumt mi deapirã (mi frimintã multu, mi dinjicã); cãnjlji, di-alãtrari, s-dipirarã (avursirã); si s-deapirã (s-plãngã, s-dirinã) chinjlji acãtsarã

§ dipirat (di-pi-rátŭ) adg dipiratã (di-pi-rá-tã), dipirats (di-pi-rátsĭ), dipirati/dipirate (di-pi-rá-ti) – tsi sh-ari zmulsã perlji din cap; (puljlu) tsi easti cu peanili scoasi
{ro: dăpărat, cu părul sau penele zmulse; despuiat; plâns, lamentat, gemut, disperat}
{fr: arraché, épilé, plumé, dépouillé; désespéré}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dzeamit

dzeamit (dzeá-mítŭ) sn dzeamiti/dzeamite (dzeá-mi-ti) – boatsea fãrã noimã tsi u scoati omlu dit gurã cãndu aducheashti unã dureari (trupeascã i sufliteascã) tsi nu poati s-u-aravdã tãcut; dzeamiri, dzimeari, dzimut, scljim, shcljim, shcljimur, ncãniri, etc.
{ro: geamăt}
{fr: gémissement}
{en: groan(ing), moan(ing), wail}
ex: acãtsã s-treamurã, si scoatã dzeamiti (ncãniri); vãrtoasi eara dzeamitli (shcljimurli) a ljei; cari poati s-lji avdã dzeamitli?; avdzam mash plãngu, dzeamiti, blãsteami

§ dzem (dzémŭ) vb III shi II dzimui (dzi-múĭ), dzimeam (dzi-méamŭ), dzimutã (dzi-mú-tã), dzeamiri/dzeamire (dzeá-mi-ri) shi dzimeari/dzimeare (dzi-meá-ri) – scot bots surdi sh-fãrã noimã dit gurã, di itia cã aduchescu unã dureari (trupeascã i sufliteascã) tsi nu pot s-u-aravdu tãcut; ncãnescu, ancãnescu, ãncãnescu, shcljimuredz, shcljumuredz, schimur, scljimbur, shcljimur, nilsescu, nãlsescu;
(expr: dzeami di oaminj (lao, lumi, etc.) = suntu-adunats stog, multsã oaminj (lao, lumi, etc.)
{ro: geme}
{fr: gémir}
{en: groan, moan, wail}
ex: acãtsã s-dzeamã (s-ancãneascã); “oarã bunã”! dzimu (ncãni, shcljimurã) ea; dzimu tutã noaptea, fãrã-acumtinari; dzimea (ncãnea) shi angãnea (shi-sh loa greu anasa); “pondu Crã-ciun”! dzimu Stamuli; inima-nj tsi dzeami; gura-aestã cari-sh dzeami; dzimea adãncos muntili ntreg; dzimãnda nincã nãoarã; dzimea di multã lumi tsi eara
(expr: avea multã lumi)

§ dzimut (dzi-mútŭ) adg dzimutã (dzi-mú-tã), dzimuts (dzi-mútsĭ), dzimu-ti/dzimute (dzi-mú-ti) – tsi scoati dzeamiti (bots surdi shi fãrã noi-mã) dit gurã; boatsea fãrã noimã scoasã dit gurã cãndu omlu dzeami; ncãnit, ancãnit, ãncãnit, schimurat, scljimburat, shclji-murat, nilsit, nãlsit
{ro: gemut}
{fr: gémi}
{en: groaned, moaned, wailed}

§ dzeamiri/dzeamire (dzeá-mi-ri) sf dzeamiri (dzeá-mirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva dzeami; dzimeari, ncãniri, ancãniri, ãncãniri, scljimburari, schimurari, shcljimurari, nilsiri, nãlsiri; dzeamit, scljim, shcljim, shcljimur

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ncãnescu

ncãnescu (ncã-nés-cu) vb IV ncãnii (ncã-níĭ), ncãneam (ncã-neámŭ), ncãnitã (ncã-ní-tã), ncãniri/ncãnire (ncã-ní-ri) – scot bots surdi sh-fãrã noimã dit gurã (di itia cã aduchescu unã dureari trupeascã i sufliteascã tsi nu pot s-u-aravdu tãcut); ancãnescu, ãncãnescu, dzem, scljimbur, shcljimur, shcljimuredz, shcljumu-redz, schimur, nilsescu, nãlsescu
{ro: geme}
{fr: gémir}
{en: groan, moan, wail}
ex: ncãnea (dzimea) mãratlu; ncãni (dzimu) tutã noaptea

§ ncãnit (ncã-nítŭ) adg ncãnitã (ncã-ní-tã), ncãnits (ncã-nítsĭ), ncãniti/ncãnite (ncã-ní-ti) – tsi scoati bots surdi shi fãrã noimã dit gurã; boatsea tsi u scoati atsel tsi ncãneashti (dzeami); ancãnit, ãncãnit, dzimut, scljimburat, shcljimurat, schimurat, nilsit, nãlsit
{ro: gemut}
{fr: gémi}
{en: groaned, moaned, wailed}
ex: boatsi ncãnitã

§ ncãniri/ncãnire (ncã-ní-ri) sf ncãniri (ncã-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ncãneashti; boatsea tsi s-avdi cãndu cariva ncãneashti; ancãniri, ãncãniri, dzimeari, dzeamiri, scljimburari, shcljimurari, schimurari, nilsiri, nãlsiri; dzeamit, scljim, shcljim, shcljimur
{ro: acţiunea de a geme; gemere; geamăt}
{fr: action de gémir; gémissement}
{en: action of groaning, of moaning, of wailing; moan, moaning, groan, groaning}
ex: ncãnirea (dzimearea) lj-u avdzam di dinclo

§ ancãnescu (an-cã-nés-cu) vb IV ancãnii (an-cã-níĭ), ancãneam (an-cã-neámŭ), ancãnitã (an-cã-ní-tã), ancãniri/ancãnire (an-cã-ní-ri) – (unã cu ncãnescu)
ex: acatsã s-talji shi diznou ancãni (dzi-mu) dit frãndzili dit hicati; ancãneashti-un lai giuneali; amarea ancãneashti

§ ancãnit (an-cã-nítŭ) adg ancãnitã (an-cã-ní-tã), ancãnits (an-cã-nítsĭ), ancãniti/ancãnite (an-cã-ní-ti) – (unã cu ncãnit)

§ ancãniri/ancãnire (an-cã-ní-ri) sf ancãniri (an-cã-nírĭ) – (unã cu ncãniri)

§ ãncãnescu (ãn-cã-nés-cu) vb IV ãncãnii (ãn-cã-níĭ), ãncãneam (ãn-cã-neámŭ), ãncãnitã (ãn-cã-ní-tã), ãncãniri/ãncãnire (ãn-cã-ní-ri) – (unã cu ncãnescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

nilsescu

nilsescu (nil-sés-cu) vb IV nilsii (nil-síĭ), nilseam (nil-seámŭ), nilsitã (nil-sí-tã), nilsiri/nilsire (nil-sí-ri) –
1: scot bots surdi sh-fãrã noimã dit gurã (di itia cã aduchescu unã dureari trupeascã i sufliteascã tsi nu pot s-u-aravdu tãcut); ncãnescu, ancãnescu, ãncãnescu, dzem, schimur, scljimbur, shcljimur, shcljimuredz, shcljumuredz;
2: spãstrescu (cher) tut tsi am; nãlsescu, afãnisescu, prãpãdescu, cãtãstrãpsescu, etc.
{ro: văita, geme; prăpădi, ruina}
{fr: gémir, se lamenter; se consumer; ruiner}
{en: lament, wail, groan, deplore; waste away}
ex: nilsescu (dzem), gione, mi dirin; mi nilsi (vãtãmã) lucrul

§ nilsit (nil-sítŭ) adg nilsitã (nil-sí-tã), nilsits (nil-sítsĭ), nilsiti/nilsite (nil-sí-ti) –
1: tsi scoati bots surdi shi fãrã noimã dit gurã; boatsea tsi s-avdi cãndu cariva nilseashti; ancãnit, ãncãnit, ncãnit, dzimut, schimurat, scljimburat, shcljimurat;
2: tsi ari chirutã tut tsi-avea; nãlsit, afãnisit, prãpãdit, cãtãstrãpsit, etc.
{ro: văitat, gemut; ruinat}
{fr: gémi, lamenté; ruiné}
{en: groaned, moaned, wailed, lamented; ruined}

§ nilsiri/nilsire (nil-sí-ri) sf nilsiri (nil-sírĭ) – atsea tsi s-avdi (s-fatsi) cãndu cariva nilseashti;
1: ancãniri, ãncãniri, ngãniri, dzimeari, dzeamiri, schimurari, scljimburari, shcljimurari; dzeamit, scljim, shcljim, shcljimur;
2: nãlsiri, chireari, afãnisiri, prãpãdiri, cãtãstrãpsiri, etc.
{ro: acţiunea de a se văita, de a geme; văitare, gemere; vaiet, gemet, prăpădenie, ruină}
{fr: action de gémir, de se lamenter, de (se) ruiner; gémissement}
{en: action of groaning, of moaning, of wailing; moan}

§ nãlsescu (nãl-sés-cu) vb IV nãlsii (nãl-síĭ), nãlseam (nãl-seámŭ), nãlsitã (nãl-sí-tã), nãlsiri/nãlsire (nãl-sí-ri) – (unã cu nilsescu)

§ nãlsit (nãl-sítŭ) adg nãlsitã (nãl-sí-tã), nãlsits (nãl-sítsĭ), nãlsiti/nãlsite (nãl-sí-ti) – (unã cu nilsit)

§ nãlsiri/nãlsire (nãl-sí-ri) sf nãlsiri (nãl-sírĭ) – (unã cu nilsiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

shcljim

shcljim (shcljímŭ) sn shcljimuri (shcljí-murĭ) – boatsea fãrã noimã tsi u scoati omlu dit gurã cãndu aducheashti unã dureari (tru-peascã i sufliteascã) tsi nu poati s-u-aravdã tãcut; dzeamit, scljim, shcljimur, shcljimurat, ncãniri, ngãniri, uhtari, suschin, suschir, suschirari, etc.
{ro: vaier, suspin, scâncet, geamăt}
{fr: soupir, pleurnicherie, gémissement}
{en: whimper, groan(ing), moan(ing), wail}
ex: scutsãndalui shcljimuri (dzeamiti, suschiri) ahãndoasi

§ shcljimur1 (shcljí-mur) sn shcljimuri/shcljimure (shcljí-mu-ri) – (unã cu shcljim)

§ scljim (scljímŭ) sn scljimuri (scljí-murĭ) – (unã cu shcljim)
ex: scutea un scljim (dzeamit) di jali; dzenjli-nj toarnã scljimlu (dzeamitlu); un scljim (suschir) dit munts si ndreaptã; valea-nj turna grailu cu scljimuri

§ scljimur1 (scljí-mur) sn scljimuri/scljimure (scljí-mu-ri) – (unã cu shcljim)

§ schimur1 (schí-mur) sn schimuri/schimure (schí-mu-ri) – (unã cu shcljim)

§ shcljimurat1 (shclji-mu-rátŭ) sn shcljimuraturi (shclji-mu-rá-turĭ) – (unã cu schljim)
ex: avdzãm un shcljimurat (dzeamit) sh-un plãngu

§ shcljimuredz (shclji-mu-rédzŭ) vb I shcljimurai (shclji-mu-ráĭ), shcljimuram (shclji-mu-rámŭ), shcljimuratã (shclji-mu-rá-tã), shcljimurari/shcljimurare (shclji-mu-rá-ri) – scot bots surdi sh-fãrã noimã dit gurã (di itia cã aduchescu unã dureari trupeascã i sufliteascã tsi nu pot s-u-aravdu tãcut); ncãnescu, ancãnescu, ãncãnescu, dzem, schimur, scljimbur, shcljimur, shcljumuredz, nilsescu, nãlsescu; ngrãnjes-cu, nciunjedz, etc. (fig (ca vb nipirs): cadi-unã pluinã, unã ploai cu chicuti ndisati sh-njits)
{ro: scânci, geme; (vb impers.) burează (ploaia)}
{fr: gémir, pleurnicher, japer, piauler; (vb impers.) geindre, bruine}
{en: wail, whimper, groan, moan; (vb impers.) drizzle, grizzle}
ex: acãtsã si shcljimureadzã (si s-plãngã, s-dzeamã); naturli shcljimura (ngrãnja); de! Doamne! shcljimurã sh-acãtsã s-frãngã shi s-mutã anumiri aushlu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

uhtedz

uhtedz (uh-tédzŭ) vb I uhtai (uh-táĭ), uhtam (uh-támŭ), uhtatã (uh-tá-tã), uhtari/uhtare (uh-tá-ri) – scot dit cheptu unã anasã greauã, cu lavã, ahãndoasã sh-niheamã ca lungã, multi ori cu plãnguti shi shcljimurãri (di itia cã aduchescu tu suflit un dor greu, unã dureari, nvirinari, cripari, etc.); uftedz, suschin, suschir, nuchescu, scãltiz, scãltsedz;
(expr: veara tutã tu cãntari, sh-earna tutã tu uhtari = zbor tsi-lj si dzãtsi a atsilui tsi easti spatal, tsi aspardzi tut tsi ari, fãrã si s-mindueascã cã va yinã dzãli greali cãndu nu va s-aibã tsi s-aspargã)
{ro: suspina, ofta}
{fr: soupirer}
{en: sigh}
ex: shidzu mpadi sh-uhtã (suschirã) nãoarã; s-turna ncãrcatã cu leamni dit pãduri, shi uhtã (suschirã) dit ilji; uhta dit bairli dit inimã; nu uhteadzã sh-ahãt, cã nu-i ghini; shadi shi uhteadzã ti nãsã

§ uhtat1 (uh-tátŭ) adg uhtatã (uh-tá-tã), uhtats (uh-tátsĭ), uhtati/uhtate (uh-tá-ti) – tsi ari scoasã dit cheptu un adiljat greu sh-ahãndos; (zbor, adiljat, etc.) scos dit cheptu, greu shi ahãndos; uftat, suschinat, suschirat, nuchit, scãltizat, scãltsidzat
{ro: suspinat, oftat}
{fr: soupiré}
{en: sighed}

§ uhta-ri/uhtare (uh-tá-ri) sf uhtãri (uh-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva uhteadzã; uftari, suschinari, suschirari, nuchiri, scãltizari, scãltsidzari
{ro: acţiunea de a suspina, de a ofta}
{fr: action de soupirer}
{en: action of sighing}
ex: uhtarea bratslu-nj leagã; shi-lj dzãsi cu dor sh-cu uhtari dit frãndzili di hicati

§ uhtat2 (uh-tátŭ) sn uhtati/uhtate (uh-tá-ti) shi uhtaturi (uh-tá-turĭ) – anasa (greauã, cu lavã, ahãndoasã sh-niheamã ca lungã, multi ori cu plãnguti shi shcljimurãri) tsi u scoati omlu tsi uhteadzã; uftat, suschir
{ro: oftat}
{fr: soupir}
{en: sigh}
ex: bair di uhtati

§ uftedz (uf-tédzŭ) vb I uftai (uf-táĭ), uftam (uf-támŭ), uftatã (uf-tá-tã), uftari/uftare (uf-tá-ri) – (unã cu uhtedz)
ex: lã yini tut s-ufteadzã; ufta mãrata shi sh-frãndzea mãnjli

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn