|
|
dzadâ
RO:zadă - lemn de pin pt aprins focul … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:33886>2014-05-14 22:31:04.73164 »
dzadã
dzadã (dzá-dã) sf dzadi/dzade (dzá-di) shi dzãduri (dzắ-durĭ) –
1: ashclji (cumatã njicã shi suptsãri) di lemnu di chin tsi s-aprindi shi ardi multu lishor; mnatã njicã di ashclji di chin cu cari s-aprindi foclu; luschidã di chin;
2: prãjinã tsãnutã tu mãnã, cari ari di-aradã la un capit lucri (luschidz di chin) tsi s-aprindu noaptea tra s-aspunã calea-a oaminjlor tsi imnã cu eali tu mãnã;
(expr: mi-adrai dzadã = mi mbitai, biui multu yin (arãchii, birã); mi ciucutii, mi-afumai, etc.; mi-adrai cucutã (cãndilã, crup, hrup, curpit, ciurla, stingãli, tracã, etc.))
{ro: zadă, torţă}
{fr: éclat de pin, torche}
{en: pine splinter, torch}
ex: dzada ardi ghini; shi dzada cãti ori nj-apresh; misuhorea easti lunjinatã cu dzãduri; lja nã dzadã, nã carti tra s-ghiuvãseascã s-nu lu-acatsã somnul; ali muti-lj deadirã dzadã tu mãnã; cari arsi, arsi dzada, acãtsã s-lj-ardã shi dzeaditli; dzadã s-adrã
(expr: si mbitã); ãlj miscu sh-cãti un yin, sh-apoea nicã cãti un, pãnã lji mbitã, di-lj featsi cucutã, dzadã
§ zadã (zá-dã) sf zadi/zade (zá-di) shi zãduri (zắ-durĭ) – (unã cu dzadã)
ex: apresh nã bucatã di zadã
§ dzãdos (dzã-dósŭ) adg dzãdoasã (dzã-dŭá-sã), dzãdosh (dzã-dóshĭ), dzãdoasi/dzãdoase (dzã-dŭá-si) – tsi easti cu dzadã; tsi ari multã dzadã
{ro: bogat în zadă}
{fr: riche en “dzadã”}
{en: full of “dzadã”}
ex: chinj dzãdosh; alumachi dzãdoasã
ardu
ardu (ár-du) vb III shi II arshu (ár-shĭu), ardeam (ar-deámŭ), arsã (ár-sã), ardiri/ardire (ár-di-ri) shi ardeari/ardeare (ar-deá-ri) – aprindu foclu sh-lu fac un lucru si sta apres; hiu apres sh-foclu mi hunipseashti;
(expr:
1: lj-ardi truplu = truplu lj-easti multu ma caldu ca di-aradã; ari pirito (ari cãlduri, cã easti lãndzit);
2: lu ardu (cireaplu) = aprindu foclu sh-lu ncãldzãscu multu cireaplu tra s-coc pãnea i pita;
3: u ardu = (i) glindisescu, beau arãchii (yin) sh-mi mbet ghini; mi fac dzadã (cãndilã, hrup, crup, cucutã, ciurlã, etc.); (ii) u-arãd cu minciunj; u plãnãsescu; u-ancaltsu; lj-u bag (trag) cãlupea (cuvata, sãmarlu, shaua, tastrul di gushi, etc.);
4: s-ardi (di soari, cãldurã) = (i) (earbã, lilici, etc.) mãrãnghiseashti, pãleashti, vishtidzashti, s-usucã, etc.; (ii) (chealea-a omlui) tsi s-pãleashti, s-pãrjileashti, s-dugureashti, arushashti di shideari multã tu soari;
5: ti ardi (tu mãcari) = tsi ari un gustu ntsãpãtor cãndu u badz ãn gurã sh-ti fatsi s-ti usturã limba sh-gura; easti foc (tu mãcari);
6: nj-ardi (s-fac tsiva); ardu trã tsiva; ardu dupã tsiva; ardu di dor = am mari mirachi (s-fac tsiva, s-am tsiva), mor (dupã tsiva);
7: mi-ardi tu hicati = mi nvirineadzã multu;
8: va ts-ardu unã = va tsã dau unã pliscutã)
{ro: arde; încălzi}
{fr: brûler, incendier}
{en: burn}
ex: suntu doi frats vruts, ardu di dor
(expr: au mari mirachi) si s-veadã, ma un munti ãlj disparti (angucitoari: ocljilj); cari nu s-ardi, di foc nu s-aspari; a njia-nj ardi caplu foc
(expr: am pirito; hiu nvirinat), sh-a lui lj-ardi
(expr: sh-el ari mirachi) di-agioc; s-arsi casa-al Cola; nica ardi (easti apreasã) lampa; andartsilj arsirã (deadirã foc ali) Avdela tu 1905; nj-cãdzu tsearã pri mãnã sh-mi arsi; ardi ca foclu; nu-lj bãgai oarã sh-mãcarea s-arsi pri foc; fudz cã va ts-ardu unã!
(expr: va tsã dau unã pliscutã); muljarea lu-arsi cireaplu
(expr: lu ngãldzã trã cutseari pãni i pitã); arsirã apoi cireaplu di noauã ori; s-u-ardu
(expr: s-glindisescu, s-mi mbet) astãsearã; earba s-arsi
(expr: mãrãnghisi) di cãldurã; ghela-aestã ardi
(expr: ti usturã tu gurã cãndu u mãts); pipiryeili-aesti ardu multu
(expr: suntu foc, ti usturã limba cãndu li mãts); ahurhi s-lu ardã tu inimã
(expr: s-aibã mari mirachi); ardea trã
aroatã1
aroatã1 (a-rŭá-tã) sf, adv aroati/aroate (a-rŭá-ti) – lucru arucutos (tserclju) di metal (lemnu, plasticã, etc.) tsi poati s-hibã mplin tu mesi i gol, sh-cari, anvãrtinda-si fatsi si s-minã un lucru (amaxi, moarã, funea di la puts, etc.); arocut mari di cheatrã cu guvã tu mesi cu cari s-matsinã grãnili la moarã; mardzinea-a unui lucru stronghil (arucutos, gurguljitos) iu cati punctu (loc) a ljei s-aflã tu idyea dipãrtari di-un altu punctu (loc) dit mesi (tsi s-acljamã chentru); tsercljul di her tsi s-bagã deavãrliga di-un talar (tra s-lji tsãnã deadun scãndurli di cari easti faptu); roatã, arcoatã, arocut, rocut, arucot, tserclju, tserchiu, rucoci, furcutash, ghirgal, chirseni; (fig: aroatã = vrondul faptu di-unã aroatã cãndu s-minã)
{ro: roată, piatră de moară, cerc, cerc (de butoi)}
{fr: roue, cercle, cerceau}
{en: wheel, circle, hoop}
§ roatã (rŭá-tã) sf, adv roati/roate (rŭá-ti) – (unã cu aroatã1)
ex: s-asparsi nã roatã di la cucii; un vultur acãtsã si s-anvãrteascã shi s-u-aducã roatã mãrsha (s-u-aducã deavãrliga ca unã aroatã); roata di prisuprã di la moarã
§ arcoatã (ar-cŭá-tã) sf arcots (ar-cótsĭ) – (unã cu aroatã1)
§ arocut1 (a-ró-cutŭ) sn arocuti/arocute (a-ró-cu-ti) shi aroacu-ti/aroacute (a-rŭá-cu-ti) – (unã cu aroatã1)
ex: arocutlu (aroata) a putslui tsi s-frica shi s-anvãrtea; un om ancãrcat cu aroacuti (aroati) di moarã; arocutlu (tsercljul) di moali brats; arocuti (fig: vrondul di arocuti) asunarã
§ rocut (ró-cutŭ) sn rocuti/rocute (ró-cu-ti) shi roacuti/roacute (rŭá-cu-ti) – (unã cu aroatã1)
§ arucot (a-ru-cótŭ) sn arucoati/arucoate (a-ru-cŭá-ti) – (unã cu aroatã1)
ex: tserclju s-fac, s-fac arucot (tserclju); suntu ca gilats, ca atselj di sum arucot (aroatã)
§ arucutescu (a-ru-cu-tés-cu) (mi) vb IV arucutii (a-ru-cu-tíĭ), arucuteam (a-ru-cu-teámŭ), arucutitã (a-ru-cu-tí-tã), arucutiri/arucutire (a-ru-cu-tí-ri) – min un lucru anvãrtindalui shi turnãndalui ca aroata; (mi) tornu di-unã parti sh-di-alantã; (mi) tindu (culcu, di-arada pi crivati) tra s-dormu; arcutescu, antãvãlescu, andãvãlescu, cutuvulescu, cutãvãlescu, cutuvlescu, ntãvãlescu, tãvãlescu, anduchilescu, ghilindescu, chilindescu; (fig:
arushinã
arushinã (a-ru-shí-nã) sf arushinj (a-ru-shínjĭ) – dzamã groasã, tsi-alicheashti ca unã soi di cirish (tutcali), scoasã di-unã soi di arburi ca chinlu, bradlu, etc.; arucinã, arãcini, arãtsini, ritsinã, rãshinã
{ro: răşină}
{fr: résine}
{en: resin}
ex: arushinã di chin
§ arucinã (a-ru-cí-nã) sf arucinj (a-ru-cínjĭ) – (unã cu arushinã)
§ arãcini/arãcine (a-rã-cí-ni) sf arãcinj (a-rã-cínjĭ) – (unã cu arushinã)
§ arãtsini/arãtsine (a-rã-tsí-ni) sf arãtsinj (a-rã-tsínjĭ) – (unã cu arushinã)
§ ritsinã (ri-tsí-nã) sf ritsinj (ri-tsínjĭ) – (unã cu arushinã)
§ rãshinã (rã-shí-nã) sf rãshinj (rã-shínjĭ) – (unã cu arushinã);
ex: dzada aestã nu easti bunã, nu-ari multã rãshinã
§ rãshinos (rã-shi-nósŭ) adg rãshinoasã (rã-shi-nŭá-sã), rãshinosh (rã-shi-nóshĭ), rãshinoasi/rãshinoase (rã-shi-nŭá-si) – tsi ari s-facã cu rãshina; tsi ari rãshinã
{ro: răşinos}
{fr: résineux}
{en: resinous}
ex: lemnul aestu easti rãshinos (cu rãshinã)
beau1
beau1 (beáŭ) vb II biui (bi-úĭ) shi bii (bíĭ), biam (bi-ĭámŭ) shi beam (beámŭ), biutã (bi-ú-tã) shi bitã (bí-tã), beari/beare (beá-ri) shi biri/bire (bí-ri) – fac s-treacã apã (cafei, yin, dzamã, etc.) prit gurã sh-prit gãrgãlan pãnã tu stumahi; sug, sorbu, tsucuescu;
(expr:
1: beau tutumi, tsigari, ciubuchi, etc. = trag tu plumunj fumlu di la tutumea tsi ardi tu tsigari, etc.;
2: beau = (i) beau yin i arãchii; (ii) fac ziafeti, uspets;
3: beau yitrii = ljau unã yitrii, u ngljit, cã escu lãndzit;
4: (loclu) bea = sudzi, tucheashti, mãcã, hunipseashti, etc.;
5: mi bea di yiu (un cãni, etc.) = mi dinjicã, dizvoacã, arupi, afãnseashti, etc.;
6: nj-beau sãndzili (di fricã) = lãhtãrsescu multu;
7: loclu bea apã = apa intrã tu loc, u sudzi loclu;
8: beau lãcrinj, nu apã = pat lucri greali, nipãtsãtili;
9: nã bea loclu = murim, nã hunipseashti loclu dupã moarti)
{ro: bea; suge}
{fr: boire; sucer}
{en: drink; suck}
ex: biui multu yin; beau unã scafã di yin; ma s-nu beau easti cama ghini; ploaea u biu
(expr: u supsi) loclu; lãcrinj bim (bium), nu apã
(expr: pãtsãm sh-trapsim multi); alãsãm caljlji s-bea apã; sh-noi va nã bea loclu
(expr: va murim, va nã hunipseascã, va nã tucheascã loclu); vrea mi bea
(expr: mi-arupã, mi dinjicã) cãnjlji; s-aurnji s-lu bea
(expr: dinjicã, dizvoacã) di yiu; sãndzili tut shi-l biu di fricã
(expr: lãhtãrsi multu); cara s-nu-ts bea sãndzili!
(expr: cara s-nu-ts hibã fricã, s-nu lãhtãrseshti); sh-bea ciubuchea cu arihati; noi nu bem (nu trãdzem) tsigarã
§ biut (bi-útŭ) adg biutã (bi-ú-tã), biuts (bi-útsĭ), biuti/biute (bi-ú-ti) – (apa, cafelu, yinlu, etc.) tsi easti tricut prit gurã shi gãrgãlan pãnã tu stumahi; (omlu) tsi ari tricutã apã (cafe, yin, etc.) prit gurã shi gãrgãlan pãnã tu stumahi; suptu, surghit, tsucuit
{ro: băut, supt}
{fr: bu, sucé}
{en: drank, sucked}
ex: apa fu biutã; calu easti biut (adãpat, lj-s-ari datã apã s-bea); mini hiu biut
(expr: mbitat); vinjirã biuts
(expr: mbitats, bicrii, dzadã, etc.) di la hani; eara ca biut niheamã di primansus
bicriu
bicriu (bi-críŭ) adg bicrii/bicrie (bi-crí-i), bicrii (bi-críĭ), bicrii (bi-críĭ) – tsi lu-arãseashti multu tra s-bea biuturi cu shpirtu (si s-facã tsai, dzadã, cucutã, etc.); tsi sã mbeatã multu; mbitãtor, ambitãtor, ãmbitãtor, mbitãtonj, ambitãtonj, ãmbitãtonj
{ro: beţiv}
{fr: ivrogne}
{en: drunk}
ex: easti un bicriu (mbitãtor) nu bagã tu cornu tsi-ts dzãtsi
caicã2
caicã2 (ca-í-cã) sf caitsi/caitse (ca-í-tsi) – soi di-amaxi njicã pri lami di lemnu i her (ti-un ficior i doi mash), pri cari s-alinã cilimeanjlji tra s-arunicã aripidina pi neauã; amaxi di earnã (traptã di calj) cari, tu loc di-arocuti ari lami (ca lipidz lundzi shi suptsãri di lemnu i her) tsi u fac amaxea s-arunicã lishor pi neauã; sanji;
(expr: mi fac caica = beau arãchii (yin) sh-mi mbet multu; mi mbet, mi fac dzadã (cãndilã, hrup, crup, cucutã, ciurlã, etc.))
{ro: sanie}
{fr: traîneau}
{en: sleigh}
ex: tutã dzua shidzu pi gljatsã cu caica; aflai doauã oasi trã caicã (sanji); s-featsi caica
(expr: si mbitã); lj-bãgash oarã? eara caica
(expr: eara mbitat)
cãlescu
cãlescu (cã-lés-cu) (mi) vb IV cãlii (cã-líĭ), cãleam (cã-leámŭ), cãlitã (cã-lí-tã), cãliri/cãlire (cã-lí-ri) – lu nvãrtushedz herlu cu bãgarea-a lui tu foc prota, sh-deapoea, cu-arãtsirea-a lui, unãshu-nã;
(expr:
1: (mi) cãlescu = mi nvãrtushedz cu-atseali tuti prit cari trec tora, tra s-pot s-aravdu ghini trãninti, cãndu va trec prit alti lucri ma greali;
2: li cãlescu = (i) mãc multu; u ndes; mi nãfãtescu; mi satur di mãcari; mi-adar fushechi (ciuflecã; tsai, etc.); agãlisescu, agãlescu, isihãsescu; ljau puteari; etc.; (ii) beau multu (yin, arãchii, etc.) sh-mi mbet; mi fac dzadã (cãndilã, hrup, crup, cucutã, ciurlã, tsai, etc.); etc.; (iii) fur, ljau peascumta; li ciulescu (spãstrescu, ciunescu, ciuplescu, cãpsãlsescu, etc.); bag tu mãnica di la tãmbari; etc.; (iv) mi duc, fug peascumta; li deapin (ciulescu; scarmin; spãstrescu; shpirtuescu, cãrtsãnescu, etc.); nj-ljau cicioarli dinanumirea; li tindu ciunili (cicioarili); nj-ljau pãrtãljli; u fac (acats cãtrã) naparti; u-angan cãtsaua; nj-frãngu (nj-arup) gusha (zverca); nj-ljau perlji (ocljilj, zverca); etc.)
{ro: căli (fierul)}
{fr: tremper de l’acier}
{en: harden (steel), cast (iron)}
ex: l-cãlish (l-tricush prit foc) herlu?; ursea, cãlea-ti niheamã; l-vidzui cã li cãleashti
(expr: mãcã) vãrtos; cãlea tini
(expr: mãcã) sh-tats; sh-mãcarã di s-cãlirã
(expr: di loarã puteari, di s-sãturarã, nãfãtirã); dusirã la hani shi s-cãlirã
(expr: biurã multu, sã mbitarã); cu yinlu tsi-l biui mi cãlii
(expr: mi mbitai) ghini; multu yin s-cãli
(expr: s-biu) seara-atsea; cara s-cãleashti
(expr: bea yin, sã mbeatã), lj-yini limba; li cãleashti
(expr: li furã) tuti penurili; li cãli
(expr: li lo, li furã) matsãli di la njelu tsi-l tãljem; pita cum va lj-u cãlescu
(expr: va lj-u fur); lj-furã nelu shi li cãleashti
(expr: fudzi) di-aclo; li cãlii
(expr: fudzii peascumta) cã nu vream s-mi veadã vãrnu; s-li cãlim
(expr: s-fudzim) di-aoa cãt ma-agonja; cãlea-li
(expr: fudz) di-aoa cã nu voi s-ti ved
§ cãlit (cã-lítŭ) adg cãlitã (cã-lí-tã), cãlits (cã-lítsĭ), cãliti/cãlite (cã-lí-ti) – tsi easti nvãrtushat (herlu)
cãminji/cãminje
cãminji/cãminje (cã-mí-nji) sf cãminji/cãminje (cã-mí-nji) – cireap tsi ncãldzashti multu; cireaplu tu cari s-ardu leamnili tra s-li facã cãrbunj; cireap iu s-ardu chirãmidzli, azvestea; cireap, furnu; (fig: cãminji = hãlatea tu cari s-fatsi arãchia; lãmbic)
{ro: cuptor, cărbunărie}
{fr: four à chaux; fournaise; fourneau}
{en: lime kiln; furnace; oven}
ex: lucredz la unã cãminji di cãrbunj; ca vãr ghiftu di la cãminji; inima-nj si featsi cãminji di blãsteami
§ cãminju-sescu (cã-mi-njĭu-sés-cu) vb IV cãminjusii (cã-mi-njĭu-síĭ), cãminjuseam (cã-mi-njĭu-seámŭ), cãminjusitã (cã-mi-njĭu-sí-tã), cãminjusiri/cãminjusire (cã-mi-njĭu-sí-ri) – ardu cãminja tra si s-facã cãrbunjlji di lemnu, chirãmidzli, azvestea, etc.; ardu foclu di la lãmbiclu tsi fatsi arãchia;
(expr: mi cãminjusescu = mi mbet, mi fac dzadã (cãndilã, hrup, crup, cucutã, ciurlã, tsai, etc.), mi cãlescu)
{ro: încinge cuptorul}
{fr: entretenir le feu d’un four à charbon}
{en: heat the furnace}
§ cãminjusit (cã-mi-njĭu-sítŭ) adg cãminjusitã (cã-mi-njĭu-sí-tã), cãminjusits (cã-mi-njĭu-sítsĭ), cãminjusiti/cãminjusite (cã-mi-njĭu-sí-ti) – (cãminji) tsi easti arsã tra si s-facã cãrbunj (azvesti, arãchii, etc.); (lemnu tsi easti faptu cãrbuni
{ro: (cuptor) încins; (lemn) făcut cărbune}
{fr: (four) avec le feu entretenu; mis dans le four}
{en: heated (furnace); put in the furnace}
§ cãminjusiri/cãminjusire (cã-mi-njĭu-sí-ri) sf cãminjusiri (cã-mi-njĭu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-cãminjuseashti cãrbunili, azvestea, etc.
{ro: acţiunea de a încinge cuptorul}
{fr: action d’entretenir le feu d’un four à charbon}
{en: action of heating the furnace}
cãndilã1
cãndilã1 (cãn-dí-lã) sf cãndili/cãndile (cãn-dí-li) – unã lampã njicã tsi s-aprindi dinintea-a unei icoanã; (fig:
1: cãndilã = banã; expr:
2: lj-astimshu cãndila = l-vãtãmai;
3: mi-adrai cãndilã = biui multu yin, arãchii, birã, etc. di mi mbet sh-nu shtiu tsi fac; mi ciucutii, mi-afumai, etc.; mi-adrai dzadã (cucutã, crup, hrup, curpit, ciurlã, stingãli, tracã, etc.))
{ro: candelă}
{fr: petite lampe qui brûle devant une image sainte, chandelle}
{en: little candle lighted in front of an icon}
ex: unã fãntãnici cu unã lilici (angucitoari = cãndila); unã steauã namisa di-amari (angucitoari = cãndila); tu udaea-a njiclui ardea nã cãndilã njicã; acumpãrã untulemnu tra s-aprindã cãndila; apresh cãndila cã mãni easti sãrbãtoari; apreasi cãndila shi sh-featsi crutsea; licuricilji aprindea cãndili tu earbã; easti un loc iu ardi cãndila-a banãljei
(expr: bana); tini va lj-astindzi cãndila-a lamnjiljei
(expr: va u vatsãnj lamnja); s-adrã cãndilã
(expr: sã mbitã multu di multu)
§ cãndilar1 (cãn-di-lárŭ) sm, sf cãndilarã (cãn-di-lá-rã), cãndilari (cãn-di-lárĭ), cãndila-ri/cãndilare (cãn-di-lá-ri) – sulina njicã shi strimtã prit cari treatsi fitiljlu di la cãndilã
{ro: tub de candelă}
{fr: tube de chandelle}
{en: tube of the candle}
§ cãndilar2 (cãn-di-lárŭ) sm, sf cãndilarã (cãn-di-lá-rã), cãndilari (cãn-di-lárĭ), cãndilari/cãndilare (cãn-di-lá-ri) – atsel tsi fatsi shi vindi cãndili, tseri, etc.
§ candilanaftu (can-di-la-náf-tu) sm candilanaftsã (can-di-la-náf-tsã) – omlu tsi aveaglji sh-ari vrundida di cati dzuã (sh-di Dumã-nicã) a unei bisearicã (aprindi sh-astindzi tserli, etc.)
{ro: paracliser}
{fr: bédeau}
{en: beadle}
cioc1
cioc1 (cĭócŭ) sn ciocuri (cĭó-curĭ) – hãlati adratã di-unã coadã (di-aradã di lemnu), cari ari la capitlu-a ljei unã cumatã di her (lemnu, lastic, etc.) cu cari s-agudescu (s-ciucutescu) lucri (penuri); ciucan, daimac;
(expr:
1: intrã-lj-u cu cioclu = agudea-l cu cioclu;
2: cari cu cioclu, cari cu-amonea = unlu dzãtsi unã sh-alantu altã)
{ro: ciocan}
{fr: marteau}
{en: hammer}
ex: favrul sh-adrã penuri mãri shi un cioc; agudeam penura cu cioclu; ahiurhi s-batã cu cioclu (daimaclu): ceac, ciuc; dã-nj cioclu sh-cleashtea si ncaltsu caljlji; cãndu hii cioc, agudea!; hii amoni, aravdã, hii cioc umflã; intrã-lj cu cioclu aestu
(expr: nchisea s-lu-agudeshti cu cioclu-aestu), s-vedz cum ts-aspuni
§ ciucan (cĭu-cánŭ) sn ciucani/ciucane (cĭu-cá-ni) – (unã cu cioc1)
§ cioc3 (cĭócŭ) invar – vrondul tsi s-avdi cãndu cioclu agudeashti tsiva sãnãtos; ceac, ciuc, cioca!, toca!
{ro: sunetul de ciocan}
{fr: le son de marteau}
{en: sound of hammer}
ex: cioc! bãtea cu cioclu
§ ceac (cĭácŭ) invar – (unã cu cioc3)
§ ciuc (cĭúcŭ) invar – (unã cu cioc3)
ex: ahiurhi s-batã cu cioclu (daimaclu): ceac, ciuc
§ ciocut (cĭó-cutŭ) sn ciocuti/ciocute (cĭó-cu-ti) – ciucutirea tsi u-aducheashti omlu dit unã aranã tsi coatsi (tsi-adunã, tsi fatsi pronj); ciucutirea tsi u-aducheashti omlu di la inima tsi bati; ciucutiri; lãngoari di inimã cu cicãniri vãrtoasi
{ro: zvâcnitură dureroasă, boală de inimă, cord}
{fr: battement causé par un pus ou par une plaie douloureuse, corde}
{en: throb caused by an infection; heart illness}
ex: nj-u da ciocuti (nj-ciucuteashti, nj-cicãneashti) la mãnã; nj-da ciocuti la dzeadzitlu tsi nj-adunã; nu putui s-dormu tutã noaptea di ciocuti; yiradzlji-nj da ciocuti (cicãniri); amintã lãngoari di inimã, ciocut
§ ciocuta (cĭó-cu-ta) adv – ciucutirea (agudirea) tsi sh-u fac dauã lucri un di-alantu; ciucutiri;
(expr: fac ciocuta = s-agudescu dauã lucri (chelchi, oauã, etc.), cap ãn cap, un di-alantu)