DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cãvgã

cãvgã (cãv-gắ) sm cãvgadz (cãv-gádzĭ) – alãxiri di zboarã greali namisa di doi i ma multsã oaminj (trã lucri trã cari elj nu s-aduchescu); vrondul, alumta tsi s-fatsi namisa di doauã (i ma multi) pãrtsã (partii, oaminj, etc.), iu unã parti caftã s-u-azvingã pi-alantã; shimãtãlu shi aurlãrli tsi s-avdu cãndu dunjaea sã ncaci shi sh-arucã zboarã greali; ncãceari, ncãciturã, cafcãturã, ntsirtari, cãvgãturã, filunichii, dãvãturã, dãlgani, shimãtã, vreavã, scandal, fãsãrii;
(expr: da parãlu ca s-amintã cãvgãlu; na pãrãlu, dã-nj cãvgãlu = zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva caftã s-lji facã bun a unui, sh-deapoea sh-aflã biljelu)
{ro: ceartă, scandal}
{fr: querelle, dispute, chamaillis}
{en: quarrel, squablle, wrangle}
ex: tsi easti cãvgãlu (ncãcearea, shimãtãlu) aestu tsi s-avdi?; purnjirã la cãvgã (alumtã); s-featsi un mari cãvgã (ncãceari, shimãtã, alumtã); di zbor-zbor, easi cãvgãlu; estan va s-avem cãvgã; avem mari cãvgã cu el

§ cãvgãturã (cãv-gã-tú-rã) sf cãvgãturi (cãv-gã-túrĭ) – (unã cu cãvgã)

§ cafcãturã (caf-cã-tú-rã) sf cafcãturi (caf-cã-túrĭ) – (unã cu cãvgã)
ex: atseali fãrã di zãcoani shi cafcãturi (ncãceri)

§ cãvgãgi (cãv-gã-gí) sm cãvgãgeadz (cãv-gã-gĭádzĭ) – tsi lu-arãseashti sã ncaci; tsi caftã cãvgãlu shi sã ncaci lishor trã itsido, trã dip tsiva; cãvgãngi, dzãndzos, dzãndzãvos, dzãfnos, fesfese, sirsen, zãpãlit
{ro: certăreţ, scandalagiu}
{fr: querelleur, batailleur}
{en: quarreller, wrangler}
ex: tsi ti-acats cu cãvgãgilu-aestu

§ cãvgãngi (cãv-gãn-gí) sm cãvgãngeadz (cãv-gãn-gĭádzĭ) – (unã cu cãvgãgi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dzandzã

dzandzã (dzán-dzã) sf dzãndzã (dzắn-dzã) – harea tsi u-ari atsel tsi s-aprindi (lu-acatsã inatea) lishor; haractirlu-a atsilui tsi lu-arãseashti si sã ncaci cu cariva, tsi caftã totna cãvgãlu trã nai ma njiclu lucru; starea tu cari s-aflã atsel tsi easti anapud sh-fatsi multu shimãtã; dzãfnã;
(expr:
1: mi-acatsã, nj-ansari dzandza = mi-acatsã hulia, zalea, inatea, turbarea (ti tsiva dip, trã un lucru fãrã simasii); mi-ariciuescu, mi-acatsã dratslji di ureaclji, mi ncalicã dratslji;
2: hiu pri dzandzã-analtu = hiu multu apres, ariciuit, ngindat, hiu faptu foc;
3: dzandza s-ti-adunã! = s-ti lja neclu!)
{ro: arţag}
{fr: catactère, tempérament grincheux, nervosité, fâcherie, emportement}
{en: grumpy temperament, cantankerous character, irritability, quarrelsomeness}
ex: ahtari nã-i dzandza (haractirlu, harea di cãvgãgeadz) armãneascã; lu-acãtsã nãpoi dzandza
(expr: lu-acãtsã diznou inatea, hulia), cãtse oili-lj mãcarã gortsãli coapti; pri dzandzã-nj analtu
(expr: cãndu earam multu-ariciuit, cu multã inati) ts-dzãsh zboarã greali

§ dzãfnã2 (dzắf-nã) sf dzãfni/dzãfne (dzắf-ni) – (unã cu dzandzã)
ex: lj-ansãri dzãfna (lu-acãtsã dzandza) ti tsiva dip

§ dzãndzos (dzãn-dzósŭ) adg dzãndzoasã (dzãn-dzŭá-sã), dzãndzosh (dzãn-dzóshĭ), dzãndzoasi/dzãndzoase (dzãn-dzŭá-si) – tsi lu-acasã lishor dzandza; tsi s-aprindi sh-lu-acatsã lishor inatea; tsi caftã cãvgã shi sã ncaci cu lumea trã dip tsiva; dzãndzãvos, dzãfnos, cãvgãgi, sirsem, sirsen, zãpãlit, gealã (muljari), fesfese
{ro: arţăgos}
{fr: acariâtre, grincheux, chicaneur, querelleur, nerveux}
{en: cantankerous, bad-tempered, grumpy, quarreller}
ex: easti multu dzãndzoasã (u-ari acãtsatã hulia)

§ dzãndzãvos (dzãn-dzã-vósŭ) adg dzãndzãvoasã (dzãn-dzã-vŭá-sã), dzãndzãvosh (dzãn-dzã-vóshĭ), dzãndzãvoasi/dzãndzãvoase (dzãn-dzã-vŭá-si) – (unã cu dzãndzos)

§ dzãfnos (dzãf-nósŭ) adg dzãfnoasã (dzãf-nŭá-sã), dzãfnosh (dzãf-nóshĭ), dzãfnoasi/dzãfnoase (dzãf-nŭá-si) – (unã cu dzãndzos)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fesfese

fesfese (fes-fe-sé) adg invar – tsi lu-acasã lishor dzandza; tsi s-aprindi sh-lu-acatsã lishor inatea; tsi caftã cãvgã shi sã ncaci cu lumea trã dip tsiva; dzãndzos, dzãndzãvos, dzãfnos, sirsem, sirsen, cãvgãgi, zãpãlit, gealã (muljari)
{ro: arţăgos}
{fr: acariâtre, grincheux, irascible, querelleur}
{en: cantankerous, grumpy, quarreller}
ex: easti multu fesfese

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lunjinã

lunjinã (lu-njí-nã) sf lunjinj (lu-njínjĭ) – izvurlu di-atsea tsi nã fatsi s-putem s-videm lucri; atsea tsi-avem cãndu nu fatsi scutidi; atsea tsi fatsi ca s-aduchim lucrili ma lishor; fexi, fanã, limpidzãmi, licur, etc.; (fig:
1: lunjinã = (i) oclji, videari, videalã; (ii) nvitsãturã, carti, sculii; expr:
2: ãnj vindu sh-lunjina = va fac tut tsi pot, va mi fac curbani, va dau tut tsi am;
3: lunjina yii = lunjina loatã ti Pashti di la bisearicã)
{ro: lumină, vedere, claritate, luciu}
{fr: lumière, vue, clarté, lueueur}
{en: light, sight, clarity, glimmer}
ex: fã lunjinã ncoa; nu para easti lunjinã tu udãlu-aestu; arãulu ardi sh-lunjinj (fexi) nu ari; si-ts fats lunjinã (fexi) s-vedz ca s-trets; oda lutsea di lunjinã; mutri di tuti pãrtsãli nvãrliga shi vidzu diparti unã lunjinã; agiumsi la loclu di iu insha lunjina; pãnã s-nu aduts mãnarlu, nu vedz lunjina; fandazma nu-lj si videa tu lunjinã; di-iu nu ti-ashteptsã, di aclo vedz lunjinã; na iu vidzu, cã nica ardea lunjinã tu-unã casã; lunjina sh-lãmbia lj-u deadirã tu oclji; hii tinir shi cu lunjinã (fig: videari); pãnã nu va-lj dats lunjina (fig: videala) a dzãnlui; ari putearea s-v-arapã lunjina (fig: videarea) dintr-oclji; sh-avea vindutã sh-lunjina
(expr: deadi tut tsi-avea; li-avea faptã tuti curbani); l-vream ca lunjina (fig: ocljilj, videarea) din cap; s-aduts lunjinã a pãrintsilor shi s-lji fats s-adilji; s-aducã lunjinã yii
(expr: lunjina di Pashti di la nyearea-a Hristolui); om cu multã lunjinã (fig: carti, nvitsãturã)

§ lunjinedz (lu-nji-nédzŭ) vb I lunjinai (lu-nji-náĭ), lunjinam (lu-nji-námŭ), lunjinatã (lu-nji-ná-tã), lunjinari/lunjinare (lu-nji-ná-ri) – fac tsiva tra si s-veadã icã si s-aducheascã; fac lunjinã, dau lunjinã, lutsescu, fixescu; (fig: lunjinedz = dau videalã, limpidzãscu; (ii) nvets carti)
{ro: luminez, clarific, lucesc}
{fr: éclairer, briller, faire de la lumière, clarifier, luir}
{en: light, sparkle, clarify, glimmer}
ex: lunjineadzã (da lunjinã) cati searã; lunjina nãsã (lutsea, anyilicea, scãntilja) cama di dyeamanti; lamba-aestã nu lunjineadzã; cu-unã lambã lunjinãm tutã casa; s-lunjinã (s-featsi lunjinã, deadi dzua) ghini nafoarã; s-lunjinã sh-lumbrusi ma multu di dzua; andzãri diparti-diparti unã njicã scãntealji, iu lunjina; soarili sh-luna va-ts lunjineadzã calea, soarili sh-luna va tsã ndultseascã bana!; nã cãndilã njicã, tsi cu di-ayia (mizia) lunjina ca di pi mortu; l-pitricui la sculii s-lunjineadzã (fig: sã nveatsã carti), s-nu-armãnã orbu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ncaci1

ncaci1 (ncácĭŭ) (mi) vb I ncãceai (ncã-cĭáĭ), ncãceam (ncã-cĭámŭ), ncãceatã (ncã-cĭá-tã), ncãceari/ncãceare (ncã-cĭá-ri) – lu-aurlu pri cariva di itia cã nu-ari faptã ashi cum mindueam mini cã easti ghini; alãxescu zboarã greali cu cariva (cu unã boatsi apreasã shi sãnãtoasã, cã nu n-aduchim trã un lucru); ancaci, ãncaci, aurlu, vãryescu, filunichisescu, anãcrescu, ntsertu, tãcãnsescu, hulescu, huledz;
(expr: fudz di-iu sã ncaci, tradzi di nã parti = nu ti-ameas-ticã tu ncãcerli-a altor)
{ro: certa, admonesta, dojeni}
{fr: gronder, réprimander}
{en: scold, quarrel with, reprove}
ex: mi ncaci (mi-aurlã) dada; lu ncãceai (vãryii) niheamã; si ncaci (s-vãryescu, sh-alãxescu zboarã greali) cu muljerli; si ncãcearã (s-vãryirã), eara si s-batã; si ncaci alba dzuã cu noaptea

§ ncãceat (ncã-cĭátŭ) adg ncãceatã (ncã-cĭá-tã), ncãceats (ncã-cĭátsĭ), ncãceati/ncãceate (ncã-cĭá-te) – tsi-lj si zburashti cu zboarã greali di itia cã nu-ari faptã ashi cum mindueashti un cã easti ghini s-facã; ancãceat, ãncãceat, aurlat, vãryit, filunichisit, anãcrit, ntsirtat, tãcãnsit, hulit, hulidzat
{ro: certat, admonestat, dojenit}
{fr: grondé, réprimandé}
{en: scolded, quarrelled with, reproved}
ex: easti ncãceatã (vãryitã) cu vitsinili; s-lã mpartã a ncãceatslor (vãryitslor) giunari; suntu ncãceati, di doi anj nu shi zburãscu

§ ncãceari/ncãceare (ncã-cĭá-ri) sf ncãceri (ncã-cĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-alãxescu zboarã greali icã atumtsea cãndu cariva sã ncaci; ancãceari, ãncãceari, ncãciturã, aurlari, vãryiri, filunichisiri, anãcriri, ntsirtari, tãcãnsiri, huliri, hulidzari;
(expr: u caftu ncãcearea cu tseara (luminarea) = escu cãvgãgi, dzãndzãvos, etc.; mi ncaci tut chirolu, cu caritsido, sh-trã tsiva dip)
{ro: acţiunea de a certa, de a admonesta, de a dojeni; certare, admonestare, dojenire; ceartă}
{fr: action de gronder, de réprimander; querelle}
{en: action of scolding, of quarrelling with, of reproving; quarrel}
ex: nãiritlu ncãceri scoati; ncãceari fãrã bãteari nu-ari gustu; paradz fãrã ncãceari la drats; ncãcearea-a lor n-asparsi lucrul; caftã ncãceari cu tseara

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

zãpãlescu

zãpãlescu (zã-pã-lés-cu) (mi) vb IV zãpãlii (zã-pã-líĭ), zãpãleam (zã-pã-leámŭ), zãpãlitã (zã-pã-lí-tã), zãpãliri/zãpãlire (zã-pã-lí-ri) – lu-agudescu (lj-dau, lj-plãscãnescu) unã cu vearga (cu cãmcichea, etc.) tra s-lu doarã multu; ãlj plãscãnescu unã; jirtuescu, jurtuescu, pãlescu, agudescu;
(expr: l-zãpãlescu (pri cariva) = lj-spun zboarã tsi lu-agudescu ahãndos la suflit, tsi lj-ardu inima, pãnã tu iljili di hicati;
2: easti un zãpãlit = easti un om dzãndzos, dzãndzãvos)
{ro: biciui}
{fr: frapper de verges}
{en: whip, lash}
ex: lj-zãpãli unã cu fluirlu; mi zãpãli cu vearga

§ zãpãlit (zã-pã-lítŭ) adg zãpãlitã (zã-pã-lí-tã), zãpãlits (zã-pã-lítsĭ), zãpãliti/zãpãlite (zã-pã-lí-ti) – tsi easti agudit cu vearga i cãmcichea; jirtuit, jurtuit, pãlit, agudit
{ro: biciuit}
{fr: frappé de verges}
{en: whipped, lashed}
ex: ahtari zãpãlitã
(expr: dzãndzoasã) escu

§ zãpãliri/zãpãlire (zã-pã-lí-ri) sf zãpãliri (zã-pã-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva zãpãleashti pri cariva; jirtuiri, jurtuiri, pãliri, agudiri
{ro: acţiunea de a biciui; biciuire}
{fr: action de frapper de verges}
{en: action of whipping, of lashing}

§ pãlescu3 (pã-lés-cu) vb IV pãlii (pã-líĭ), pãleam (pã-leámŭ), pãlitã (pã-lí-tã), pãliri/pãlire (pã-lí-ri) – (unã cu zãpãlescu)
ex: pãlea-lj (cãrtsãnea-lj) niscãnti

§ pãlit3 (pã-lítŭ) adg pãlitã (pã-lí-tã), pãlits (pã-lítsĭ), pãliti/pãlite (pã-lí-ti) – (unã cu zãpãlit)

§ pãliri3/pãlire (pã-lí-ri) sf pãliri (pã-lírĭ) – (unã cu zãpãliri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã