DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

caval

caval (ca-válŭ) sn cavali/cavale (ca-vá-li) – hãlatea muzicalã (ca unã veargã lungã di lemnu i di cãlami, suptsãri shi goalã tu mesi) cu unã aradã di tsintsi guvi dealungului tsi s-astupã cu deadzitli cãndu picurarlu suflã tu ea tra s-batã un cãntic; cãrval, dzamarã, dzãmarã, fluearã, filjoarã, fljor, fluer, fluir
{ro: fluier de cioban}
{fr: flûte des bergers}
{en: shepherd’s flute}
ex: cãntã cu cavali (dit dzãmarã, fluearã)

§ cãval (cã-válŭ) sn cãvali/cãvale (cã-vá-li) – (unã cu caval)

§ cãrval (cãr-válŭ) sn cãrvali/cãrvale (cãr-vá-li) – (unã cu caval)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dzamã

dzamã (dzá-mã) sf dzãmuri (dzắ-muri) shi dzãnj (dzắnj) – muljitura tsi easi dit poamili coapti (gortsã, purtucali, hiumunits, piponj, tumãts, etc.) cãndu suntu apitrusiti; muljitura tsi easi dit carni cãndu easti friptã i heartã; muljitura dit mãcari (amisticatã multi ori cu carni, zãrzãvãts, fãrinã arsã, etc.); muljiturã adratã di poami acri hearti (tra s-tsãnã) cu cari s-acreadzã mãcãrli earna; pronjlu tsi easi dit unã aranã tsi coatsi; hirturã, supã, ciorbã, ciurbã, acrimi, pronj, etc.
(expr:
1: dzamã aranã = apã tu cari s-hearbi cinushi di lemnu, bunã trã aspilarea-a stranjilor i a vasilor di mãcari
2: dzamã di gãljinã = supã di gãljinã; gãljinã heartã cu dzamã di fãrinã arsã;
3: dzamã di pãni = pãni uscatã heartã tu apã, tu cari s-bagã sh-niheamã cash)
{ro: zeamă, supă, sos}
{fr: jus, bouillon, soupe, sauce}
{en: jus, soup, sauce}
ex: ghela ari multã dzamã; dzamã di carni; mãcarea ari dzamã multã; carni friptã cu dzamã; featsim dzamã (supã); gortsãli apidyi au dzamã; di dzama di agru-pruni s-adarã acrimea; lo nãshti simitsi muljati tu dzamã di erghi di somnu; aspilãm stranjili cu dzamã aranã (di cinushi); mãcãm dzamã di gãljinã
(expr: supã di gãljinã; icã gãljinã heartã sh-cu fãrinã arsã); gãljinã veaclji, dzamã bunã; stricoarã dzama-a mearilor tr-unã shishi

§ zamã (zá-mã) sf zãmuri (zắ-muri) – (unã cu dzamã)

§ dzãmãturã (dzã-mã-tú-rã) sf dzãmãturi (dzã-mã-túrĭ) – mãcari (supã, ciorbã) faptã cu multã dzamã; pãni dinjicatã tu apã heartã cu putsãn umtu
{ro: zeamă lungă; pâine dumicată în apă fiartă cu puţin unt}
{fr: sauce longue; potage maigre}
{en: light sauce; soup made with a lot of water}

§ dzãmos (dzã-mósŭ) adg dzãmoasã (dzã-mŭá-sã), dzãmosh (dzã-móshĭ), dzãmoasi/dzãmoase (dzã-mŭá-si) – tsi easti cu multã dzamã; (yimishi) tsi scoati multã dzamã
{ro: zemos}
{fr: juteux}
{en: juicy}
ex: limonji sh-purtucãlj dzãmoasi (cu multã dzamã); pruna tsi mãcai eara dzãmoasã; nu para furã dzãmoasi limonjili aesti; u-alãsã pri foc shi si ngrushe cã eara dzãmoasã

§ zãmos (zã-mósŭ) adg zãmoasã (zã-mŭá-sã), zãmosh (zã-móshĭ), zãmoasi/zãmoase (zã-mŭá-si) – (unã ca dzãmos)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dzãmarã

dzãmarã (dzã-má-rã) sf dzãmari/dzãmare (dzã-má-ri) shi dzãmãri (dzã-mắrĭ) – hãlatea muzicalã (ca unã veargã lungã di lemnu i di cãlami, suptsãri shi goalã tu mesi, cu unã aradã di tsintsi guvi dealungului tsi s-astupã cu deadzitli cãndu picurarlu suflã tu ea tra s-batã un cãntic); caval, fluearã, filjoarã, fljor, fluer, fluir
{ro: caval, fluier de cioban}
{fr: long chalumeau des bergers}
{en: shepherd’s flute}

§ dzamarã (dza-má-rã) sf dzamari/dzamare (dza-má-ri) shi dzamãri (dza-mắrĭ) – (unã cu dzãmarã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fluearã1

fluearã1 (flu-ĭá-rã) sf flueri (flu-ĭérĭ) – hãlatea muzicalã (ca unã veargã di lemnu i di cãlami, suptsãri shi goalã tu mesi) cu unã aradã di guvi dealungului tsi s-astupã cu dzeadzitli cãndu picurarlu suflã tu ea tra s-batã un cãntic; caval, filjoarã, fluer, fljer, fluir, dzamarã, dzãmarã
{ro: fluier de cioban}
{fr: flûte des bergers}
{en: shepherd’s flute}
ex: io lã bat flueara shi nãsh nu-avdu cãnticlu; picurarlu cãnta cu flueara di arãsuna muntsãlj; du-ti la pãlatea-a lor s-u bats flueara; na aestã fluearã di la maea Vinjirea; tutã noaptea plãmsi nã fluearã tu uborlu aestu; si-l plãndzem noi cu flueara; flueara-lj pãru aspartã; pri dzenj nu s-avd flueri; anvãrligat di cãnj gionj, cu flueara la gurã

§ filjoarã (fi-ljĭŭá-rã) sf filjoari/filjoare (fi-ljĭŭá-ri) shi filjori (fi-ljĭórĭ) – (unã cu fluearã1)
ex: cãntã doilji din filjoarã (fluearã); filjoarã (fluearã) di filj

§ fluer (flu-ĭérŭ) sn flueri (flu-ĭérĭ) – (unã cu fluearã1)
ex: boatsi di fluer s-avdi s-avdi tu pãduri

§ fluir1 (flú-irŭ) sn fluiri/fluire (flú-i-ri) – (unã cu fluearã1)
ex: nj-deadi un fluir di la pãnãyir

§ fljer1 (fljĭérŭ) sn fljeri (fljĭérĭ) – (unã cu fluearã1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã