DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

dzac

dzac (dzácŭ) vb III shi II dzãcui (dzã-cúĭ), dzãtseam (dzã-tseámŭ), dzãcutã (dzã-cú-tã), dzatsiri/dzatsire (dzá-tsi-ri) shi dzãtseari/dzãtseare (dzã-tseá-ri) – stau tes tu crivati (mpadi pri loc, pri scamnu, etc.) cã nu-am tsiva s-fac (cã hiu lãndzit, nidurnjit, avursit, mortu, etc.); stau tes (mortu) tu murminti; stau iuva di multu chiro apãrãtsit di tuts; zac, lãndzidzãscu, dormu, etc.
{ro: zăcea}
{fr: être malade; garder le lit; gésir}
{en: be sick; lie in bed; lie (helpless or dead)}
ex: ari un an tsi dzatsi; s-dzacã shi sã suschirã; va s-dzacã sum neauã loclu; un tinir dzatsi greu lãndzit; ne lãngoari nu-am dzãcutã; tuts, asteshlji, dzac tu laea tsarã; ari un an tsi dzatsi; dzãcui lãndzit doi mesh; dzatsi anj di dzãli agãrshit tu hãpsani

§ dzãcut (dzã-cútŭ) adg dzãcutã (dzã-cú-tã), dzãcuts (dzã-cútsĭ), dzãcuti/dzãcute (dzã-cú-ti) – tsi easti tes mpadi (tu crivati); tsi easti lãndzit; cari nu para easti ghini cu sãnãtatea sh-lãndzidzashti lishor; zãcut;
(expr: dzãcutlu shi pãtsãtlu! = s-lu lja neclu, si s-ducã la drats!)
{ro: zăcut, bolnav; bolnăvicios}
{fr: malade; maladif; qui a gardé le lit}
{en: sick; sickly; who lies (in bed, helpless or dead)}
ex: s-arsarã ea di-iu sta dzãcutã (lãndzitã); fu dzãcut (lãndzit, tu crivati) trei stãmãnj; easti om multu dzãcut (tsi easti totna ca lãndzit)

§ dzatsiri/dzatsire (dzá-tsi-ri) sf dzatsiri (dzá-tsirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva dzatsi tu crivati (easti lãndzit, mortu, etc.)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dzãc

dzãc (dzắcŭ) vb III shi II dzãsh (dzắshĭŭ), dzãtseam (dzã-tseámŭ), dzãsã (dzắ-sã), dzãtsiri/dzãtsire (dzắ-tsi-ri) shi dzãtseari/dzãtseare (dzã-tseá-ri) – scot zboarã dit gurã cu scupolu ca atsel tsi mi-avdi s-aducheascã atseali tsi minduescu mini (tsi mi doari, tsi ved, tsi hãbãri voi s-lji dau, etc.); zãc, spun, aspun, grescu, zburãscu, fac, etc.;
(expr:
1: ãnj dzãc tu minti, ãnj dzãc cu mintea = minduescu;
2: lj-u dzãc (cu gura, cu flueara, etc.) = cãntu (cu gura), bat cu flueara (avyiulia, etc.);
3: dzãc cu boatsi = dzãc cu boatsi sãnãtoasã, n fatsa-a lumiljei, unã puizii, un zbor, etc.;
4: (easti) cãtu s-dzãts = (easti) mari, multu;
5: lj-u dzãtsi preftul dupã ureaclji = (el) easti s-moarã agonja;
6: pãnã s-dzãts unã = unãshunã, dinãcali;
7: pri numã s-nu-nj dzãcã! = mi giur cã easti dealihea!;
8: lj-dzãc ndoauã (zboarã) = l-cãtigursescu, lj-dzãc zboarã tsi nu lu-arisescu, lu ncaci, pãnã s-mi doarã gura;
9: ashi-nj fu dzãs = ashi-nj fu scriatã;
10: lj-u dzãsim = u featsim, adrãm unã mari ziafetea, giumbushi, etc.;
11: bãgats oarã cã avem sh-formili: tsea = dzãtsea shi tsem = dzãtsem)
{ro: zice, spune}
{fr: dire, exprimer, affirmer, raconter}
{en: say}
ex: nãs ãnj dzãsi zborlu aestu; dzã-nj (grea-nj) tsi vrei s-tsã dzãc (spun); dzãsi (zburã), dzãsi (zburã), pãnã-l duru gura di dzãcã; dzãsit (spusit) voi aestu lucru?; nu vrei s-nã dzãts (spunj) un pãrmit?; s-lj-u dzãcã preftul dupã ureaclji
(expr: s-moarã tra sã-lj cãntã preftul); bem sh-lj-u dzãtsem

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dzadã

dzadã (dzá-dã) sf dzadi/dzade (dzá-di) shi dzãduri (dzắ-durĭ) –
1: ashclji (cumatã njicã shi suptsãri) di lemnu di chin tsi s-aprindi shi ardi multu lishor; mnatã njicã di ashclji di chin cu cari s-aprindi foclu; luschidã di chin;
2: prãjinã tsãnutã tu mãnã, cari ari di-aradã la un capit lucri (luschidz di chin) tsi s-aprindu noaptea tra s-aspunã calea-a oaminjlor tsi imnã cu eali tu mãnã;
(expr: mi-adrai dzadã = mi mbitai, biui multu yin (arãchii, birã); mi ciucutii, mi-afumai, etc.; mi-adrai cucutã (cãndilã, crup, hrup, curpit, ciurla, stingãli, tracã, etc.))
{ro: zadă, torţă}
{fr: éclat de pin, torche}
{en: pine splinter, torch}
ex: dzada ardi ghini; shi dzada cãti ori nj-apresh; misuhorea easti lunjinatã cu dzãduri; lja nã dzadã, nã carti tra s-ghiuvãseascã s-nu lu-acatsã somnul; ali muti-lj deadirã dzadã tu mãnã; cari arsi, arsi dzada, acãtsã s-lj-ardã shi dzeaditli; dzadã s-adrã
(expr: si mbitã); ãlj miscu sh-cãti un yin, sh-apoea nicã cãti un, pãnã lji mbitã, di-lj featsi cucutã, dzadã

§ zadã (zá-dã) sf zadi/zade (zá-di) shi zãduri (zắ-durĭ) – (unã cu dzadã)
ex: apresh nã bucatã di zadã

§ dzãdos (dzã-dósŭ) adg dzãdoasã (dzã-dŭá-sã), dzãdosh (dzã-dóshĭ), dzãdoasi/dzãdoase (dzã-dŭá-si) – tsi easti cu dzadã; tsi ari multã dzadã
{ro: bogat în zadă}
{fr: riche en “dzadã”}
{en: full of “dzadã”}
ex: chinj dzãdosh; alumachi dzãdoasã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

dzadila

dzadila (dza-dí-la) sm, sf, adg dzadilã (dza-dí-lã), dzadilanj (dza-dí-lanjĭ), dzadili/dzadile (dza-dí-li) – (atsel) tsi lj-easti fricã di nai ma njiclu lucru; tsi s-aspari lishor; fricos, chiuti
{ro: fricos}
{fr: craintif, peureux}
{en: timorous, easily frightened}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

dza!

dza! (dzá)! inter – zbor cu cari s-aspuni cã cariva easti mut, nu poati sã scoatã un grai dit gurã
{ro: cuvânt cu care se exprimă mutismul cuiva}
{fr: parole par laquelle on veut exprimer le mutisme de quelqu’un}
{en: word expressing the dumbness of somebody}
ex: mushata-a loclui nitsi dza! nu fãtsea (nu scutea nitsiun zbor dit gurã)

§ dzau! (dzáŭ) inter – (unã cu dza!)
ex: nu cãrlidzã nitsi “dzau!” (armasi ca mutlu, nu scoasi nitsiun zbor)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

a1

a1 prip – la, ca, ti, tri, trã, ca ti, ca trã, na, etc.
{ro: la, a, ca pentru, etc.}
{fr: au, à l’, à la, aux, etc.}
{en: at, as, etc.}
ex: sã ncljinarã a (la) cicioari; filigenj tri a beari yin; chinsirã si s-ducã a (tri) beari; hai, niveastã, a (la) primnari; s-duc a (la, s-facã) zbor; ãlj bati a (ca) vearã; anjurzeashti a (ca) primuvearã; bãtea a (ca) yiu; nu bãtea dip a (ca) yiu; anjurzeashti a (ca) om; anjurzeashti a (ca ursã; corghilj nã cãntã a (ca ti) moarti; s-tsãni a (ca) mari; una cali apucã a (na) ndreapta, alantã acatsã a (na) stãnga; cupiili sãrmati di-a-doarã (trã andaua oarã); s-acãtsarã s-gioacã (a) cãrtsã; muljerli s-arca a mortului tu lucru
(expr: pãnã s-cadã mpadi di-avursiri); u dipusi di-a-cu-totalui (tu scriarea-a noastrã: deacutotalui); bagã tsãruhili a molju (ta s-moalji; expr: sã ndreadzi s-fugã; tu scriarea-a noastrã: amolj); a sclaea (di-a sclavlu); a shuirarea; shi nãintea-a dativlui, sing shi pl: lj-dau pãni a lui, a ljei, a lor; oili armasirã a noauã; bagã a calui cãpestrul; deadirã foc a pãdurlor; fã unã crutsi al Dumnidzã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

a2

a2 articul proclitic invar –
ex: un oclju a meu, ocljilj a mei; perlu a luplui, doi peri a cãnilui; unã casã a voastrã, casili a voastri; trei erghi a loclui, erghili a loclui; dintsãlj a luchilor, capitili a boilor; lilicea a Pindului; shi tu formili al, ali, (a-lù, a-li) tu zboarã ca: ocljul al cal, ocljilj al cal; unglja al cal, ungljili al cal; dintili ali eapã, dintsãlj ali eapã; narea ali eapã, nãrili ali eapã; grailu al Dumnidzã; calea al Dumnidzã; lailu ali lai, lailji ali lai; oara ali ncurunari; blãsteamili ali mumi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

a3

a3 inter – bre, vre, me, etc.; aidi, aide, hai, haidi
{ro: mă!, măi!, bă!, hei!, fă!; haide, etc.}
{fr: hé!, hola!, etc.; allons, etc.}
{en: heigh!, hey, you!, say!, look here!, etc.; let’s go!, etc.}
ex: am tsi dzãtsi, a! (bre!) om?; a (bre!) om, nu fã siri; voi, a! (vre!) muntsã; a, voi sots, a, voi mãrats; a lea, nji nchisii; a (aidi), nã featã, trã surtseali (multi ori s-leagã cu lea, vea, tra s-facã zboarãli a-lea/alea, a-vea/avea, etc.)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

abur

abur (á-burŭ) sm aburi (á-burĭ) – chicutli (ca unã soi di negurã) tsi es dit apa (dzama, grãsimea, etc.) tsi hearbi (i sta tu vimtu i la soari); (fig: abur = duh, pnevmã, vimtu)
{ro: abur}
{fr: vapeur}
{en: vapor}
ex: friptaljlu chica di grãsimi cu nishti aburi; pãnea scoati aburi; cari-sh dzãtsea cu mintea cãtã puteari au aburlji; suflitlu easti abur (fig: vimtu, duh)

§ aburos (a-bu-rósŭ) adg aburoasã (a-bu-rŭá-sã), aburosh (a-bu-róshĭ), aburoasi/aburoase (a-bu-rŭá-si) – tsi ari i scoati (poati si scoatã) aburi
{ro: aburos}
{fr: vaporeux}
{en: that releases vapors, vaporising}
ex: ca gljetslu, aratsi sh-aburos; urdzãtura aburoasã (tsi scoati aburi)

§ aburedz1 (a-bu-rédzŭ) vb I aburai (a-bu-ráĭ), aburam (a-bu-rámŭ), aburatã (a-bu-rá-tã), aburari/aburare (a-bu-rá-ri) – scot aburi; bag s-shadã tu aburi; acats aburi; mi fac aburi; xizumsescu
{ro: aburi, evapora}
{fr: vaporiser}
{en: vaporize}
ex: carnea abura (scutea aburi) pri fearica uscatã; fãntãnjli tsi abureadzã (tsi scot aburi); loclu abureadzã (scoati aburi)

§ aburat1 (a-bu-rátŭ) adg aburatã (a-bu-rá-tã), aburats (a-bu-rátsĭ), aburati/aburate (a-bu-rá-ti) – tsi ari scoasã aburi; tsi s-ari faptã aburi; tsi ari acãtsatã aburi; tsi ari shidzutã tu aburi; xizumsit
{ro: aburit}
{fr: vaporisé}
{en: vaporized}

§ aburari1/aburare (a-bu-rá-ri) sf aburãri (a-bu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu es aburi (cãndu tsiva fatsi, acatsã i scoati aburi); xizumsiri
{ro: acţiunea de a aburi; aburire}
{fr: action d’exhaler des vapeurs}
{en: action of vaporizing} aburescu (a-bu-rés-cu) (mi) vb IV aburii (a-bu-ríĭ), abuream (a-bu-reámŭ), aburitã (a-bu-rí-tã), aburiri/aburire (a-bu-rí-ri) – (unã cu aburedz1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aburedz2

aburedz2 (a-bu-rédzŭ) vb I aburai (a-bu-ráĭ), aburam (a-bu-rámŭ), aburatã (a-bu-rá-tã), aburari/aburare (a-bu-rá-ri) – zburãscu multu peanarga (cu-unã boatsi apusã, la ureaclji); shurshur, shurshuredz, shushur, shushuredz, shuptir, shuptiredz, shuptur, shupturedz, ciuciur, ciuciuredz, pushpur, pushpuredz, pãsh-puredz, pishpuredz, shupir, shupiredz;
(expr: lj-aburedz tu ureaclji = lj-dzãc un mistico)
{ro: şopti}
{fr: chuchoter}
{en: whisper}
ex: a njia ashi nj-aburã (zburã cu boatsi apusã) dispoti; soacrã-sa lj-avea aburatã (ciuciuratã) ca s-hibã dishtiptatã

§ aburat2 (a-bu-rátŭ) adg aburatã (a-bu-rá-tã), aburats (a-bu-rátsĭ), aburati/aburate (a-bu-rá-ti) – zburãt cu boatsi apusã; shurshurat, shushurat, shuptirat, shupturat, ciuciurat, pushpurat, pãshpurat, pishpurat, shupirat
{ro: şoptit}
{fr: chuchoté}
{en: whispered}

§ aburari2/aburare (a-bu-rá-ri) sf aburãri (a-bu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva abureadzã; zburãri multu peanarga, shurshurari, shushurari, shuptirari, shupturari, ciuciurari, push-purari, pãshpurari, pishpurari, shupirari
{ro: acţiunea de a şopti; şoptire, şoaptă}
{fr: action de chuchoter; chuchotement, chuchoterie}
{en: action of whispering; whisper}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

aburedz3

aburedz3 (a-bu-rédzŭ) vb I aburai (a-bu-ráĭ), aburam (a-bu-rámŭ), aburatã (a-bu-rá-tã), aburari/aburare (a-bu-rá-ri) – nj-aduc aminti; tsãn minti; timisescu, simisescu, fimisescu, timsescu, acuitescu, cuitescu, cuituescu, ticãescu
{ro: aminti}
{fr: se rappeller}
{en: remember}
ex: abureadzã-lj (adu-lj aminti) tsi tsã dzãsh

§ aburat3 (a-bu-rátŭ) adg aburatã (a-bu-rá-tã), aburats (a-bu-rátsĭ), abura-ti/aburate (a-bu-rá-ti) – adus aminti; tsãnut minti; timisit, simisit, fimisit, timsit, acuitit, cuitit, cuituit, ticãit
{ro: amintit}
{fr: rappellé}
{en: remembered}

§ aburari3/aburare (a-bu-rá-ri) sf aburãri (a-bu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un sh-adutsi aminti; adutseari aminti; tsãneari minti; thimisiri, simisiri, fimisiri, timsiri, acuitiri, cuitiri, cuituiri, ticãiri, etc.
{ro: acţiunea de a-şi aminti, amintire}
{fr: action de se rappeller}
{en: action of remembering}
ex: aburarea (tsãnearea minti) nu aspardzi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

abushala

abushala (a-bú-shĭa-la) adv – pi mãnj sh-pi cicioari
{ro: abuşilea}
{fr: á quatre pattes}
{en: on all four}
ex: yinea abushala (pi mãnj sh-pi cicioari); s-trapsi abushala pãnã la eali; t-abushala, t-abushala s-trapsirã

§ abushila (a-bú-shi-la) adv – (unã cu abushala)

§ deabushila (dea-bú-shi-la) adv (scriarea di-abushila shi di abushila neaprucheatã tu-aestu dictsiunar) – (unã cu abushala)
ex: s-trapsi deabushila, deabushila pãnã la cãmesh

§ abushiledz (a-bu-shi-lédzŭ) (mi) vb I abushilai (a-bu-shi-láĭ), abushilam (a-bu-shi-lámŭ), abushilatã (a-bu-shi-lá-tã), abushilari/abushilare (a-bu-shi-lá-ri) – mi trag azvarna pi patruli mãnj shi cicioari; mi trag abushala
{ro: a merge de-abuşilea}
{fr: marcher à quatre pattes}
{en: walking on all four (hands and feet)}
ex: ficiorlu s-abushileadzã

§ abushilat (a-bu-shi-látŭ) adg abushilatã (a-bu-shi-lá-tã), abushilats (a-bu-shi-látsĭ), abushila-ti/abushilate (a-bu-shi-lá-ti) – tsi easti (i ari imnatã) abushila (pi patruli mãnj sh-cicioari)
{ro: care este de-abuşilea}
{fr: qui est à quatre pattes}
{en: who is on all four}

§ abushilari/abushilare (a-bu-shi-lá-ri) sf abushilãri (a-bu-shi-lắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva imnã abushila (pi patruli mãnj shi cicioari)
{ro: acţiunea de a merge de-abuşilea}
{fr: action de marcher á quatre pattes}
{en: action of walking on all four}

§ ambushuledz (am-bu-shĭu-lédzŭ) (mi) vb I ambushulai (am-bu-shĭu-láĭ), ambushulam (am-bu-shĭu-lámŭ), ambushulatã (am-bu-shĭu-lá-tã), ambushulari/ambushulare (am-bu-shĭu-lá-ri) – (unã cu abushiledz)

§ ambushulat (am-bu-shĭu-látŭ) adg ambushulatã (am-bu-shĭu-lá-tã), ambushulats (am-bu-shĭu-látsĭ), ambushulati/ambushulate (am-bu-shĭu-lá-ti) – (unã cu abushilat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

acãchii/acãchie

acãchii/acãchie (a-cã-chí-i) sf acãchii (a-cã-chíi) – arburi tsi-ari alumãchi cu schinj, frãndzi mãri (adrati di frãndzã ma njits, di-unã parti sh-di-alantã di-unã ca lumãchitsã), cu arapuni di lilici albi tsi anjurdzescu mushat (tsi pot shi si s-mãcã) shi cu fructul pãstalji tu cari sta ncljisi simintsãli njits, arucutoasi; bagrem, davan, sãlcãm, craicean
{ro: salcâm}
{fr: acacia} {locust tree}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ac

ac (ácŭ) sn atsi/atse (á-tsi) – unã hãlati njicã shi suptsãri di cilechi, cu-unã mitcã tu-un capit sh-unã guvã (ureaclji) tu-alantu, prit cari s-treatsi hirlu ti cuseari lucri; alti hãlãts (ca aclu di chin) tsi sh-u-aduc cu-un ac di cuseari; (fig:
1: ac; dit ac = cuseari; cusut; expr:
2: ac cu cap = ac tsi nu easti ti cuseari (cã nu-ari guvã shi sh-u-adutsi cu unã penurã cã ari un cap di-unã parti) ma ti-acãtsari un stranj;
3: ac yiftescu = ac mari shi gros;
4: ac di flurii = bair di galbini;
5: guva di ac, ureaclja di ac, coaca-a aclui = guva di ac prit cari s-treatsi hirlu di cuseari; mãgheauã;
6: nj-da atsi prit trup (mãnj, cicioari, etc.) = aduchescu ca atsi (hiori, ntsãpãturi, furnits) tsi-nj trec prit trup;
7: lunjinã, s-trets tu ac = multã lunjinã;
8: pãn di ac = tuti, nu-alasã tsiva dip)
{ro: ac}
{fr: aiguille (à coudre, de pin)}
{en: needle}
ex: njic escu, drac nj-escu tutã lumea nvescu (angucitoari: aclu); pulj cu coada lungã, lungã shi minutã (angucitoari: aclu cu hir); njic i el, tradzi grenda dupã el (angucitoari: aclu cu hir); un pulj cu matsãli azvarna (angucitoari: aclu cu hir); unã cãtsãlushi cu matsãli azvarna (angucitoari: ziga); di aumbra di ac, casã nu fats; si ntsapã cu un ac di chin; dã-nj un ac cu cap; stranji noauã dit ac (fig: mizi ishiti dit ac, cusuti di curundu); arucã atsi multi (fig: coasi multu); inglezlu-i ac (ãntsapã, ambuirã); luna eara lunjinoasã, s-trets tu ac
(expr: multu lunjinoasã, cã puteai s-lu trets hirlu prit guva-a aclui); bãneadzã cu aclu (fig: cu cusearea); nj-da atsi prit mãnj; pãn tu ac (tuti, pãnã sh-aclu, nu-alãsarã tsiva dip) ãlj deadirã

§ acar (a-cárŭ) sf acari/acare (a-cá-ri) – cutii di lemnu tu cari nicuchira sh-tsãni atsili
{ro: cutie cu ace}
{fr: boîte à aiguilles}
{en: needle box}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã