DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

alas

alas (a-lásŭ) (mi) vb I alãsai (a-lã-sáĭ), alãsam (a-lã-sámŭ), alãsatã (a-lã-sá-tã), alãsari/alãsare (a-lã-sá-ri) – dau izini icã sãlãghescu un lucru i hiintsã s-facã tsi va; trag mãna di la un lucru; dau cali; las, sãlghescu, apãrãtsescu;
(expr:
1: lj-alas zbor = ãlj dzãc, ãlj dimãndu;
2: lj-alas sãnãtati = fug, mi dispartu di el/ea shi-lj or sãnãtati;
3: mi-alas pri tini = tsã fac besã, mi ndoapir pi tini cã va-nj lu-adari un lucru;
4: alas preasinj = nchisescu s-mãc mash mãcãri di preasinj;
5: u-alas greauã (cu njic, cu sartsinã) = u fac s-acatsã njic; u fac s-cadã (s-armãnã) greauã, cu njic;
6: nj-alas mu-ljarea (nveasta, nicuchira, bãrbatlu) = mi dispartu di muljari (bãrbat); mi-alas (di muljarea i bãrbatlu cu cari mi am ncurunatã); mi discurun, mi dizmãrit, mi dizmãrtu;
7: nj-alas lucrulu = (i) nu-nj mutrescu lucrul cum lipseashti (tra si s-ducã-ambar); (ii) nj-dau paretisea di la lucrul tsi-l fac;
8: mi-alasã tu laspi = mi-apãrã-tseashti; mi-alasã s-mi dizmeastic singur dit mintitura tu cari mi aflu)
{ro: lăsa, renunţa}
{fr: laisser, renoncer}
{en: let, renounce}
ex: alasã-l sh-nu-l cãrtea; alasã-l s-yinã s-nj-agiutã; ni lo, ni alãsã; mi-alãsai (trapshu mãna) di beari; furlji lu-alãsarã (l-sãlghirã) sclavlu; ma nu lu-alasã (nu-l sãlãgheashti, nu-lj da cali) s-fugã; lu-alãsai sh-nu voi s-lu ved; lai Suliman, alasã-ti (tradzi mãna); nãs alãsã sãnãtati
(expr: s-dispãrtsã, fudzi, nchisi calea; cãndu s-disparti, easti adetea ca omlu sã sh-alasã sãnãtati a muljari-sai); nj-alãsai lucrul trã tini (mi-apãrãtsii lucrul, nj-ded paretisea; icã expr: nu para am vrundida-a lucrului tra s-njargã-ambar)

§ alãsat (a-lã-sátŭ) adg alãsatã (a-lã-sá-tã), alãsats (a-lã-sátsĭ), alãsati/alãsate (a-lã-sá-ti) –
1: tsi-lj si deadi izini s-facã tsiva; lucru ti cari omlu ari traptã mãna;
2: tsi nu para s-fatsi mucaeti s-facã tsiva dip; (om) tsi alasã lucrili s-li facã ma nclo (i vãrãoarã); lãsat, sãlghit, apãrã-tsit
{ro: lăsat, renunţat, nehotărât, neglijent}
{fr: laissé, aban-donné, renoncé; négligent}
{en: let, renounced; negligent, careless}
ex: bãshatã shi alãsatã (niloatã; s-dzãtsi trã unã nveastã tsi u-alasã grambolu ninti di ncurunari, di loari); easti un om alãsat (tsi nu para s-fatsi mucaeti s-adarã tsiva sh-cari, dzuã dupã dzuã, alasã fãtsearea-a lucrilor trã altãoarã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

calpu

calpu (cál-pu) adg calpã (cál-pã), calchi (cál-chi), calpi/calpe (cál-pi) – (om, parã, pãreari, etc.) cari pari mash, cã easti alithea (cãndu-averlu easti cã-i minciunos, pseftu); tsi s-aspuni unã soi, cãndu-averlu easti cã-i altã soi; calpic, strãmbu, minciunos, pseftu, calpuzan, cãlpãzan, arãditor
{ro: fals, falsificat}
{fr: faux, falsifié}
{en: false, falsified}
ex: l-bãgã tu mãnica di tãmbari shi-lj da cãtsãnlu calpu; mintea-aestã easti calpã; astãdz aflji multsã oaminj calchi; tura aestã easti calpã

§ calpic (cál-picŭ) adg calpicã (cál-pi-cã), calpits (cál-pitsĭ), calpitsi/calpitse (cál-pi-tsi) – (unã cu calpu)
ex: parãlu calpic pute nu cheari

§ calpuzan (cal-pu-zánŭ) sm, sf, adg calpuzanã (cal-pu-zá-nã), calpuzanj (cal-pu-zánjĭ), calpuzani/calpuzane (cal-pu-zá-ni) – om (lucru) tsi easti calpu; om tsi ndreadzi cãrtsã calpi; om arãu cari, cu minciunj sh-cu culãchipsiri, s-aspuni bun, tra s-poatã s-arãdã altsã oaminj; om tsi nu easti bun trã tsiva dip; cãlpãzan, calpu, calpic, strãmbu, minciunos, pseftu, arãditor
{ro: fals, falsificat, falsificator, netrebnic}
{fr: faux, falsifié, falsificateur}
{en: false, falsified, falsifier}
ex: cu-aestu calpuzan (arãditor, minciunos) aflash s-ti fats urtac?

§ cãlpuzan (cãl-pu-zánŭ) sm, sf, adg cãlpuzanã (cãl-pu-zá-nã), cãlpuzanj (cãl-pu-zánjĭ), cãlpuzani/cãlpuzane (cãl-pu-zá-ni) – (unã cu calpuzan)
ex: ficiorlu-lj easti cãlpuzan (bun trã tsiva)

§ cãlpãzan (cãl-pã-zánŭ) adg cãlpãzanã (cãl-pã-zá-nã), cãlpãzanj (cãl-pã-zánjĭ), cãlpãzani/cãlpãzane (cãl-pã-zá-ni) – (unã cu calpuzan)
ex: aslanj, cãlpãzanj (calchi)

§ cãlpuzãnedz (cãl-pu-zã-nédzŭ) vb I cãlpuzãnai (cãl-pu-zã-náĭ), cãlpuzãnam (cãl-pu-zã-námŭ), cãlpuzãnatã (cãl-pu-zã-ná-tã), cãlpuzãnari/cãlpuzãnare (cãl-pu-zã-ná-ri) – ndreg cãrtsã calpi (minciunoasi) trã lugursearea-a lor ca dealihea (cu bãgarea di ipugrãfii shi vuli calpi, cari s-aspunã, bunãoarã, cãndu shi iu s-ari amintatã cariva, tsi sculii ari faptã, a curi ari alãsatã avearea tu dyeata-a lui, etc.); mi-aspun bun (cãndu-averlu easti cã hiu lai) sh-arãd lumea cu minciunj sh-cu culãchipsiri; aplãnipsescu, ncaltsu, bag cãlupea (sãmarlu, cuvata, pirde la oclji, etc.)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

clir4

clir4 (clírŭ) sm pl(?) – un di tuts-atselj oaminj tsi dipun (tsi s-trag) dit un bãrbat (muljari) ca, bunãoarã, hilj, hilji, nipots, strãnipots, etc.
{ro: descendent}
{fr: descendant}
{en: descendent}

§ clirunu-mii/clirunumie (cli-ru-nu-mí-i) sf clirunumii (cli-ru-nu-míĭ) –
1: hãrli (cusurili, videarea, haractirlu, etc.) tsi li lja cariva di la pãrintsãlj shi pãpãnjlji a lui; adetsli armasi di pãpãnj-strãpãpãnj;
2: lucrili (avearea) alãsati cu dyeatã di un om, ca dupã moarti s-armãnã la un clir di-a lui (hilj, nipot, soi, etc.) icã la un oaspi, la unã bisearicã, etc.; avearea armasã di la un tsi moari fãrã dyeatã ma, dupã leadzi, s-dutsi la unã soi di-aproapea; clironomilji, clironomii, mirazi
{ro: moştenire}
{fr: succession, héritage}
{en: inheritance}
ex: di iuva nu-avui vãrnã clirunumii (mirazi); lj-armasi di la mã-sa clirunumii

§ clirunumilji/clirunumilje (cli-ru-nu-mí-lji) sf clirunumilj (cli-ru-nu-míljĭ) – (unã cu cliru-numii)

§ clirunumsescu (cli-ru-num-sés-cu) vb IV clirunumsii (cli-ru-num-síĭ), clirunumseam (cli-ru-num-seámŭ), clirunumsitã (cli-ru-num-sí-tã), clirunumsiri/clirunumsire (cli-ru-num-sí-ri) – ljau unã hari di la un pãrinti (di la pãpãnj-strãpãpãnj); ljau un lucru (aveari) di la un tsi moari, cu dyeatã i fãrã dyeatã; clironum-sescu, clirunomisescu
{ro: moşteni}
{fr: hériter, succéder}
{en: inherit}

§ clirunumsit (cli-ru-num-sítŭ) adg clirunumsitã (cli-ru-num-sí-tã), clirunumsits (cli-ru-num-sítsĭ), clirunumsiti/cliru-numsite (cli-ru-num-sí-ti) – tsi ari aprucheatã (loatã) unã clirunumii di la cariva i di iuva; clironumsit, clirunomisit
{ro: moştenit}
{fr: hérité, succédé}
{en: inherited}

§ clirunumsiri/cli-runumsire (cli-ru-num-sí-ri) sf clirunumsiri (cli-ru-num-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva clirunumseashti tsiva; clironumsiri, clirunomisiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dimãndu1

dimãndu1 (di-mắn-du) vb I dimãndai (di-mãn-dáĭ), dimãndam (di-mãn-dámŭ), dimãndatã (di-mãn-dá-tã), dimãndari/dimãndare (di-mãn-dá-ri) – lj-caftu a unui (lj-dzãc, lj-pitrec zbor, l-pãlãcãrsescu, lj-cad rigeai) s-facã tsiva trã mini (ma s-va sh-ma s-nu lji ngreacã); caftu a unui s-facã tsiva (cã lipseashti s-u facã cu vrearea i fãrã vrearea-a lui); lj-dau un ordin; caftu, pãrãnghilsescu, ursescu, pãlãcãrsescu, pãrãcãlsescu, rog, etc.
{ro: cere, recoman-da, ordona}
{fr: demander, aviser, recommander, commander, ordonner}
{en: recommend, advise, ask, demand, order}
ex: dimãndats-lã (pitritsets-lã hãbari, cãftats-lã) sã si ncljinã; lj-dimãndai (lj-cãftai, lj-ded un ordin, l-pãlãcãrsii) s-fugã di-acasã; lj-dimãndai (lj-cãftai, l-pãlãcãrsii sã-nj facã) nã dimãndari (mirachi); noi featsim cum nã dimãndash; uvreilji dimãndarã (cãftarã, deadirã ordin) s-aducã niscãnti penuri; dimãndã (deadi ordin) s-lu-aspargã; s-nji dimãndarem stranji ti Pashti, va s-li fac ca-aesti a tali; ts-dimãndai s-nu fats aestu lucru ma nu mi-ascultash; dimãndã s-lu mutã azvarna di pri measã shi s-lu spindzurã

§ dimãndat1 (di-mãn-dátŭ) adg dimãndatã (di-mãn-dá-tã), dimãndats (di-mãn-dátsĭ), dimãndati/dimãndate (di-mãn-dá-ti) – (atsel) tsi-lj s-ari dzãsã i cãftatã s-facã tsiva; (lucrul) tsi easti cãftat; cãftat, pãrãnghilsit, ursit, pãlãcãrsit, pãrãcãlsit, rugat, etc.
{ro: cerut, recomandat, ordonat}
{fr: demandé, avisé, recommandé, commandé, ordonné}
{en: recommended, advised, asked, demanded, ordered}
ex: gionj aleptsã, dimãndats (cãftats); ai un at ca di mini dimãndat (cãftat, pãrãnghilsit); scoasi limbi-limbi di foc shi-lj gri dimãndatili (cãftatili, lipsitili) zboari; li lo luguriili dimãndati shi li dusi la isusitã; easti stranjlu dimãndat (cãftat) di mini

§ dimãndari1/dimãndare (di-mãn-dá-ri) sf dimãndãri (di-mãn-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-dimãndã tsiva; cãftari, pãrãnghilsiri, ursiri, pãlãcãrsiri, pãrãcãlsiri, rugari, etc.
{ro: acţiunea de a cere, de a recomanda, de a ordona; cerere, recomandare, ordonare}
{fr: action de demander, d’aviser, de recommander, de commander, d’ordonner}
{en: action of recommending, of advising, of asking, of demanding, of ordering}
ex: pãrinteasca dimãndari (cãftari, ordin); ahtari dimãndari (cãftari, pãlãcãrsiri, ordin) lã featsi; dimãndarea (dyeata) faptã di tatãl a lor cu grai di moarti; vidzãndalui dimãndarea-a hilj-sui, nu shi shtea tsi s-facã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dyeatã

dyeatã (dyĭá-tã) sf dyets (dyĭéts) – vrearea (zborlu) dit soni a unui om, aspusã ninti di moarti; carti alãsatã sh-ipugrãpsitã di-un om dinintea-a marturlor, tu cari sh-aspun vrerli a lui dit soni trã tsi si s-facã dupã tsi lji ncljidi ocljilj (di-aradã, vrearea di cum si sã mpartã avearea-a lui dupã moarti); diatã; diatichi
{ro: diată, testament}
{fr: dernière volonté, testament}
{en: last will, testament}
ex: nj-alãsã cu dyeatã unã casã; ts-alas dyeatã

§ diatã (dhi-ĭá-tã) sf diati/diate (dhi-ĭá-ti) shi diets (dhi-ĭétsĭ) – (unã cu dyeatã)

§ diatichi/diatiche (dhi-ĭa-thí-chi) sf diatichi (dhi-ĭa-thíchĭ) – (unã cu dyeatã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

hilj

hilj (híljĭŭ) sm, sf hilji/hilje (hí-lji), hilj (híljĭ), hilji/hilje (hí-lji) – ashi cum easti un om (bãrbat/muljari) fatsã di tatãl tsi-l (tsi u) featsi icã di dada tsi lu-amintã (u-amintã); ficior/featã, cilimean, njic/njicã, etc.;
(expr:
1: Hilj Mushat = gioni dit pirmiti aspus di-aradã ca hilj di-amirã, tsi s-bati cu lamnja (sh-u azvindzi) tra s-u-ascapã shi si sã nsoarã cu Mushata-a Mushatilor, Mushata-a Loclui, etc.; Hilj Aleptu; Gioni-Aleptu;
2: Hilj Aleptu = Gioni-Aleptu, Hilj Mushat;
3: hilj di hicat = tsi easti un hilj dealihea, di sãndzi, nu hiljastru, un hilj tsi easti loat ti suflit)
{ro: fiu, fiică}
{fr: fils, fille}
{en: son, daughter}
ex: hiljlu (ficiorlu) s-doari; neaua, hilja-a (feata-a) brumãljei sh-al vimt; hilj (ficior), spuneai aeri cã hii nsurat; s-vã videm ninga nãoarã, hilj! (ficior!); ari trei hilj (ficiori) cu nveasta di prota; sh-di tatã minduit easi hilj cicãnit; am mash unã hilji (featã); hilj-nju shi hilji-nju (ficiorlu-a meu); hilj-tu shi hilji-tu (ficiorlu-a tãu); hilj-su shi hilji-su (ficiorlu-a lui); hilj-mea shi hilji-mea (featã-a mea); hilj-ta shi hilji-ta (featã-a ta); hilj-sa shi hilji-sa (featã-a lui)

§ hiljor (hi-ljĭórŭ) sm hiljori (hi-ljĭórĭ) – hilj njic (di njicã ilichii) sh-vrut
{ro: fiuţ}
{fr: fils de bas âge; fils chéri}
{en: little son, darling (son)}
ex: am trei hiljori (hilj njits sh-vruts)

§ hiljastru (hi-ljĭás-tru) sm, sf hiljastrã (hi-ljĭás-trã), hiljashtsrã (hi-ljĭásh-tsrã), hiljastri/hiljastre (hi-ljĭás-tri) – njic (di sãndzi xen) tsi easti loat sh-criscut di-un bãrbat sh-di-unã muljari dip canda easti un hilj (hilji) di dealihea, di sãndzi; hilj (hilji) loat ti fumealji; hilj (hilji) loat ti suflit; njic di-unã altã curunã; ficior di suflit; hilj (hilji) tricut prit cãmeashi; psihuped
{ro: fiu (fiică) adoptiv}
{fr: fils (fille) adoptif; beau-fils (fils/fille d’un autre lit)}
{en: adopted son (daughter)}
ex: feata-aestã cu mãnjli tãljati easti hiljastra (hilja loatã di suflit) a ljei; nj-easti hiljastrã (hilji loatã ti fumealji); hiljastru-su u mutreashti

§ nhiljedz (nhi-ljĭédzŭ) vb I nhiljai (nhi-ljĭáĭ), nhiljam (nhi-ljĭámŭ), nhiljatã (nhi-ljĭá-tã), nhilja-ri/nhiljare (nhi-ljĭá-ri) – cu tuti cã un njic nu nj-easti di sãndzi, l-crescu shi-lj dau tuti ndrepturli ca hilj dealihea; ljau di (ti) suflit; ljau di (ti) fumealji, l-trec prit cãmeashi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mirazi/miraze

mirazi/miraze (mi-rá-zi) sf mirãzi (mi-rắzĭ) – avearea alãsatã cu dyeatã di un om dupã moarti la unã soi (oaspi); lucrili alãsati di cariva cu dyeatã ca dupã moarti s-lj-armãnã a altui (soi i oaspi); avearea armasã di la un tsi moari fãrã dyeatã ma, dupã leadzi, s-dutsi la cariva (soi di-apoapi); clirunumii, clironomilji, clironomii; (fig: mirazi = (i) hãrli (cusurili, videarea, haractirlu, etc.) tsi li lja cariva di la pãrintsãlj a lui; (ii) adetsli armasi di pãpãnj-strãpãpãnj)
{ro: moştenire}
{fr: succession, héritage}
{en: inheritance}
ex: aesti agri lj-au armasã mirazi (clirunumii) di la tatã-su; lj-cãdzu unã mirazi (clirunumii); loai mirazi dupã moartea-a lui; sh-trapsi mirazea (sh-lo clirunumia) tsi lj-armasi di la pap-su

§ mirashigi (mi-ra-shi-gí) adg mirashigioanji/mirashigioanje (mi-ra-shi-gĭŭá-nji), mirashigeadz (mi-ra-shi-gĭádzĭ), adg mirashigioanji/mirashi-gioanje (mi-ra-shi-gĭŭá-nji) – atsel tsi clirunimseashti tsiva di la un tsi moari; clirunom, clironom
{ro: moştenitor}
{fr: héritier}
{en: heir}
ex: cari eara mirashigi (clirunom) al Avram?

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã