DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cãsidã

cãsidã (cã-sí-dhã) sf cãsidz (cã-sídzĭ) – lãngoari di cheali la om (shi prãvdzã), mulipsitoari (tsi s-lja di la om la om), datã di unã prici multu njicã (tsi nu s-veadi cu ocljul) cari sh-fatsi casa shi-bãneadzã sum cheali sh-cari-lj da a omlui unã mãcãturã mari, cu gãrnutsã aroshi scoasi ma multu namisa di deadziti; arãnji, rãnji, psorã, zgaibã
{ro: râie}
{fr: gale}
{en: scabies}

§ cãsidyear (cã-sidh-yĭárŭ) adg cãsidyearã (cã-sidh-yĭárã), cãsidyeari (cã-sidh-yĭárĭ), cãsidyeari/cãsidyeare (cã-sidh-yĭári) – tsi easti lãndzit di-arãnji; tsi ari acãtsatã cãsidã; cu cãsidã; cãsidos, arãnjos, psuryear
{ro: râios}
{fr: galeux}
{en: with the itch (scabies)}
ex: tsi-ts lipseashti, cãsidyeare (arãnjoase)? fundã di mãrgãritari

§ cãsidos (cã-si-dhósŭ) adg cãsidoasã (cã-si-dŭá-sã), cãsidosh (cã-si-dóshĭ), cãsidoasi/cãsidoase (cã-si-dŭá-si) – (unã cu cãsidos)
ex: tsi ts-u hera, cãsidoase? chiliposhi di mãrgãritari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dyearã

dyearã (dhyĭá-rã) sf dyeri (dhyĭérĭ) – parã dit chirolu veclju (di doi mitilits); duear;
(expr: lj-u scãrchescu dyeara = l-scãrchescu, l-dau nafoarã di la lucru, lj-dau tsãruhili (trastul, poarca), lj-usuc lingura)
{ro: doi gologani}
{fr: pièce de deux “centimes”}
{en: two “cents” old coin}

§ duear (du-ĭárŭ) sm dueari (du-ĭárĭ) – (unã cu dyearã)
ex: va-nj ljau un duear (di doi mitilits) afrat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lingurã

lingurã (lín-gu-rã) sf linguri (lín-gurĭ) – hãlati di metal (plasticã i lemnu) tsi ari di-unã parti unã coadã trã tsãneari cu mãna sh-di-alantã parti unã soi di vas njic cu cari omlu poati s-lja unã muljiturã (apã, ghelã, etc.) dit unã oalã tra s-u ducã la gurã shi s-u mãcã; lingurici, pishteanã;
(expr:
1: lja (nveatsã) cu lingura = lja (nveatsã carti) agonja sh-multu;
2: mãc cu lingurã di-asimi = escu avut (di pot s-am linguri di-asimi trã mãcari);
3: (aspargu, dau) cu lingura-atsea marea = (aspargu, dau) multu;
4: cu lingura-lj da s-mãcã sh-cu coada-lj scoati ocljilj = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi-lj fatsi un bun a unui (lj-da tsiva, mãcari cu lingura, etc.) sh-deapoea lj-u scoati (cu coada di lingurã) prit nãri, lj-adutsi aminti tut chirolu bunlu lj-ari faptã;
5: lj-usuc lingura = l-scãrchescu, lj-u scãrchescu dyeara, lj-dau tsãruhili (trastul, poarca), l-dau nafoarã di la lucru;
6: lji s-uscã lingura = zbor tsi s-dzãtsi cãndu un, cari mãca (bãna) pi isapea-a unui sh-a altui, s-veadi diunãoarã cã nu mata ari iu s-mãcã)
{ro: lingură}
{fr: cuillère}
{en: spoon}
ex: cuciubã uscatã, u scolj ãncãrcatã, sh-u-alash discãrcatã (angucitoari: lingura); luplu tu moarã cu coada nafoarã (angucitoari: lingura); singuri vinjirã mãcãrli pri measã, singuri lingurli, singuri tuti; dit lingurã nji-l loash; ficiorlu li nvitsã gramatili cu lingura
(expr: agonja sh-multu); avem sh-linguri di lemnu, sh-linguri di her; n-adusi linguri pi sofrã; cara si shteai aestã zãnati, va mãcai cu lingurã di-asimi
(expr: va ti fãtseai om avut); lj-intrã cu lingura-atsea marea
(expr: ahiursi s-hãrgiueascã multu); lj-mãcã paradzlji cu lingura-atsea marea
(expr: lj-asparsi, lj-tuchi paradzlji multu-agonja)

§ lingurici/lingurice (lin-gu-rí-ci) sf lingurici (lin-gu-rícĭ) – lingurã njicã (di-aradã ti cafei, ceai, etc.); (fig:
1: lingurici = lingura-a cheptului (clavicula); un di dauãli oasi (niheamã shutsãti) di-unã parti sh-di-alantã, di la umir cãtrã mesea-a cheptului; expr:
2: mi doari la lingurici = nj-pari multu-arãu; mi doari “lingura di la cheptu”)
{ro: linguriţă}
{fr: petite cuillère}
{en: tea spoon}
ex: bãgai zahãri tu ceai cu linguricea; cãndu vindu caljlji mi duru la lingurici
(expr: nj-pãru mutu-arãu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

porcu

porcu (pór-cu) sm portsi (pór-tsi) – pravdã criscutã di om piningã casã, trã carnea shi untura tsi lj-u da trã mãcari shi chealea trã tsãruhi, cu caplu mari shi mutslu (zurnãlu) lungu, cu truplu acupirit di peri ascuri shi shcurtsã; arãmãtor, deri;
(expr:
1: porcu areati = porcu mascur niciucutit;
2: agru-porcu; porcu agru = zulapi di pãduri, agrã, di fumealja-a porcului (cu cari sh-u-adutsi multu), cu ocljilj njits shi doi dintsã mãri tsi es cãtrã nafoarã dit gurã;
3: giuratlu-a porcului = s-dzãtsi trã un tsi giurã cã va facã tsiva cu tuti cã shtii ghini cã nu va u facã (nu va sh-tsãnã giuratlu);
4: easti porcu = easti om fãrã arshini, om murdar, etc.;
5: di la porcu, sh-un per, bun easti = dicãt tsiva dip, sh-un njic lucru bun easti;
6: di cheali di porcu, utri nu s-fatsi; cãshari di portsi s-nu fats = zbor tsi s-dzãtsi cãndu nu pots s-lu fats un lucru, cãndu atseali tsi ai trã fãtsearea-a lui nu s-uidisescu, nu suntu buni;
7: tsi u-ai, cã pascu portsi? = (i) tsi mi-ai, cã hiu glar?; (ii) tsi ti mealã, cã atseali tsi fac mini nu ti-arisescu?;
8: trã pãshteari portsilj fats; hii trã la portsã = nu eshti bun trã tsiva, trã altu lucru;
9: l-pitrec s-pascã portsilj = l-dau nafoarã di la lucru; lj-dzãc s-fugã;
10: cari s-ameasticã tu tãrtsã, ãl mãcã portsilj = atselj tsi s-ameasticã tu lucri nibuni, va s-u patã; cari s-ameasticã prit gumari, clutsãts va mãcã;
11: tuts portsilj nã mutsã au = tuts unã soi suntu;
12: gortsãli atseali bunili, portsilj li mãcã = s-dzãtsi trã atselj tsi nu-ahãrzescu s-li aibã ma mãrli bunets)
{ro: porc}
{fr: porc, cochon}
{en: pig}
ex: tãljem porcul aeri; lu-arucuti ca pri-un porcu; tatsi, ca porcu surdu; hoarã di portsi
(expr: di oaminj nearushinats); ficiorlu ts-easti trã la portsã
(expr: nu easti bun trã tsiva); porcul, cãndu lu-ascuchi, dzãtsi cã da ploai; tsi tsã u-ai, cã pascu portsi?
(expr: cã hiu glar?)

§ poarcã1 (pŭár-cã) sf poartsi/poartse (pŭár-tsi) – feamina-a porcului;
(expr:
1: lj-dau poarca; l-pitrec s-pascã poarca = lu-agunescu, l-dau nafoarã di la lucru, lj-u scãrchescu dyeara, lj-dau tastrul (tsãruhili), lj-usuc lingura;
2: alagã poarca trã purtselj = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi alagã dupã lucri tsi nu s-aflã lishor)
{ro: poarcă, scroafă}
{fr: truie}
{en: sow}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tastru

tastru (tás-tru) sn tastri/tastre (tás-tri) – hãlati di pãndzã groasã di lãnã i cãprinã, tsi sh-u-adutsi cu un sac (i unã pungã) tsi ari un bair vãrtos la gurã, tu cari lumea poati si sh-bagã lucri, tra s-u poartã cu mãna (spindzuratã dinanumirea, bãgatã tu-amaxi, etc.); unã soi di ceantã di pãndzã groasã cu cari njitslji sh-poartã cãrtsãli la sculii; tastru, trastu, trastir, trashtu, tãrastru, trãstic, tãstric, sãrãtor, sãnãtor, tãgãrgic, tãgãrgicã, tãgãrcicã, tashcã;
(expr:
1: l-bag tu tastru; lj-trec tastrul (di gushi) = l-fur, lu-arãd, lu-aplãnisescu, lu ncaltsu, lj-bag cãlupea (sãmarlu, shaua, cuvata, pirde la oclji, etc.); etc.;
2: nj-bag caplu tu tastru = intru tu-un mari piriclju, mi-agioc cu moartea;
3: am un tastru di mustãts sum nari = hiu multu mustãcios, am mustãts mãri sh-groasi sum nari;
4: lj-dau tastrul = l-scãrchescu, l-dau nafoarã di la lucru; lj-u scãrchescu dyeara, lj-usuc lingura, lj-dau tsãruhili (poarca), etc.;
5: shtiu tsi ai tu tastru = shtiu tsi fats, tsi-ai sum cãciulã, tsi-ts poati geanlu;
6: alagã cu pãnea tu tastru = bãneadzã fãrã scupo tu banã sh-alagã ca un vagabondu dit un loc tu altu;
7: ndreptu ca funea tu tastru = strãmbu, cum sta funea tu tastru, anapud;
8: iu avdzã gortsã multi, s-ljai un tastru njic = la gortsul avdzãt, nu ti du cu saclu mari; la merlu alãvdat s-nu ti duts cu saclu; cãndu lucrul easti multu alãvdat, s-nu ti-ashteptsã s-lu aflji totna, ashi cum tsã easti aspus; nu li pistipsea tuti, ashi cum tsã li dzãtsi dunjaea)
{ro: traistă}
{fr: bourse, besace, panetière}
{en: bag, satchel, purse}
ex: purtam cu-amaxea tastri di lãnã shi di cãprinã; umpli un tastru di flurii sh-a tali s-hibã; sh-bãgã nã cumatã di pãni tu tastru shi trapsi calea; umplurã tastrul cu pãni, cash, carni shi imnã sh-fudz; bagã nã cãrvealji tu tastru shi u-adunã sã-sh aflã cãsmetea; dupã tsi bitisirã pãnea dit tastri, nu-avea tsi s-mãcã; bãgã ordzu tu tastru; nu lu-aduchi dip cãndu-lj tricu tastrul di gushi
(expr: cãndu lu-arãsi); cum cutidzash, gioni-aleptu, s-tsã badz caplu tu tastru
(expr: s-ti-agiots cu moartea) shi s-intri aoatsi?; ti feci gugeamiti ficior mari, cu-un tastru di mustãts sum nari
(expr: multu mustãcios); nu lu-arãsea cum lucra sh-lji deadi tastrul
(expr: l-deadi nafoarã di la lucru)

§ trastu (trás-tu) sn trasti/traste (trás-ti) – (unã cu tastru)
ex: sh-lo trastul dinanumirea sh-fudzi; mizia adutsea nanumirea trastu mplin cu zairei; tats tini, shtii lupa tsi ari tu trastu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tsãruhi/tsãruhe

tsãruhi/tsãruhe (tsã-rú-hi) sf tsãruhi (tsã-rŭhĭ) – atsea tsi sh-bagã huryeatsli tu cicior tra s-imnã calea (tu loc di pãputsã), adratã di-unã cheali (di-aradã di porcu) bãgatã sum pãtuna-a ciciorlui sh-acãtsatã pisuprã cu nujitsi (ciori, di-aradã di cheali);
(expr:
1: strindzi-ts tsãruhili = agunjisea-ti;
2: nj-bag tsãruhili amolj = mi ndreg tra s-fug;
3: lj-dau tsãruhili (tu mãnã) = l-dau nafoarã, lu-agunescu (di la lucru, di-acasã, etc.), lu scãrchescu, lj-u scãrchescu dyeara, lj-usuc lingura, lj-dau tastrul (poarca);
4: si-nj ljai (si-nj mãts) tsãruhili! = nu va pots si-nj ljai (si-nj mãts) tsiva; nu-armãni tsiva dupã mini)
{ro: opincă}
{fr: sandale des paysans}
{en: peasants’s sandal}
ex: laea-nj, va s-mi moarã pãnã si-nj mi-adarã, sh-multu tinjisitã pãnã s-mi mãritã (angucitoari: tsãruhea); purtã tsãruhi anj di dzãli dupã tsi s-mutã dit hoarã; nã pãreaclji di tsãruhi aroshi, cari si-nj dai, arãu nu vai fats; dimãndats unã pãreaclji di tsãruhi sh-un tueag di her; va s-tsã mãncã tsãruhili!
(expr: tsi va-ts facã, nu-ari tsi s-tsã lja!); noi s-tsã mãcãm la numtã, tini a nauã tsãruhili
(expr: noi va videm hãiri di la tini, ma tini nu va s-ai tsiva di la noi); lj-deadirã tsãruhili a coluvlui
(expr: lu-agunirã) dit sutsata-a lor

§ tsãruhar (tsã-tu-hárŭ) sm tsãruhari (tsã-tu-hárĭ) – atsel tsi fatsi i vindi tsãruhi; tsãngar, tsãrhã; pãpugi, pãputsar, curdilar, curdilã
{ro: opincar}
{fr: celui qui fait des sandales des paysans}
{en: maker of peasants’s sandal}
ex: am un frati tsãruhar (tsi fatsi tsãruhi)

§ tsãrhã (tsãr-hắ) sm tsãrhadz (tsãr-hádzĭ) – (unã cu tsãruhar)

§ tsãngar (tsãn-gárŭ) sm tsãngari (tsãn-gá-rĭ) – omlu tsi fatsi i mirimitiseashti pãputsã i tsãruhi; tsãrhã, tsãruhar; pãpugi, pupugi, pãputsar, cunduragi, curdilar, curdilã
{ro: cizmar}
{fr: bottier, qui fait des sandales}
{en: shoemaker}
ex: lucreadzã sh-el tsãngar

§ ntsãruhi (ntsã-rúhĭŭ) (mi) vb I ntsãruheai (ntsã-ru-hĭáĭ), ntsãruheam (ntsã-ru-hĭámŭ), ntsãruheatã (ntsã-ru-hĭá-tã), ntsãruheari/ntsãruheare (ntsã-ru-hĭá-ri) – (nj-)bag tsãruhili n cicior

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn