DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

duyean

duyean (du-yĭánŭ) sm fãrã pl – plantã (earbã) analtã (pãnã la 2m), cu tumbi di lilici albi, aroshi i trandafilii, criscutã di om tu agri, trã frãndzãli verdzã ncljisi, mãri shi molj tsi s-usucã shi s-matsinã; luguria tsi easi dit mãtsinarea-a frãndzãlor uscati, tsi s-bagã tu ciubuchi, tsi s-ciumuleashti n gurã, tsi s-tradzi tu nãri, i luguria cu cari s-fac tsigãrli tsi s-bea; dugan, tutuni, tãtumi, tutumi;
(expr: ardi ca duyeanlu = ardi ntreg, nu-armãni tsiva niarsu)
{ro: tutun}
{fr: tabac}
{en: tobacco}

§ dugan (du-ghánŭ) sm fãrã pl – (unã cu duyean)
ex: beau dugan; arsi ca duganlu
(expr: ardi ntreg)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pup

pup (púpŭ) sm, sf pupã (pú-pã), pupi (púpĭ) shi puchi (púchĭ), pupi/pupe (pú-pi) – ficior i featã tu oara tsi s-amintã shi protslji mesh i anj di banã; njic, mushat ca unã pãpushi; pupul, poci, nat, njic, njat, njac, sãrmãnitsã, beb, ciuci, niphiu, gad, gat, njitsico, tsup, ficior, ficiuric, featã, fiticã
{ro: prunc, sugaci}
{fr: bébé, nouveau-né, nourisson}
{en: baby, infant}
ex: di iu lu-aflarã aestu pup (njic)?

§ pupul2 (pú-pulŭ) sm pupulj (pú-puljĭ) – (unã cu pup)
ex: pupu-ncoa, pupu-nculea, yinu soamne, yinu ncoa, nji ti-acljamã pupulu (puplu-aestu njic)

§ poci3 (pócĭŭ) sm poci (póci) – (unã cu pup)
ex: tsi-ts fac pocilji (cilimeanjlji)?; s-tsã bãneadzã pocilji

§ pupushi/pupushe (pu-pú-shi) sf pupushi/pupushe (pu-pú-shi) – giucãreauã tsi-aspuni (di-aradã) un pup i pupã, ficiuric i fiticã njits, buisits sh-mushat nviscuts, cu cari s-agioacã (di-aradã) featili njits; unã soi di agalmã njicã adratã di lemnu, metal, pãndzã, etc. cu cari s-agioacã fititsli; pupushi, cuclã (fig:
1: pupushã = mnatã di lãnã, tutumi, etc.; expr:
2: easti (ndreaptã) ca unã pupushi = easti mushatã, ncundiljatã, nviscutã shi ndreaptã mushat, cum aspun di-aradã pupushili;
3: s-agioacã nica cu pupushili = easti ninga ageamitã, nu criscu ninga)
{ro: păpuşă}
{fr: poupée}
{en: doll}

§ pãpushi/pãpushe (pã-pú-shi) sf pãpushi/pãpushe (pã-pú-shi) – (unã cu pupushi)
ex: easti ca nã pãpushi; albã-aroshi ca pãpushi; nafoarã ca pãpushi, sh-nãuntru sac di palji pãn di gushi; s-agioacã nica cu pãpushili; nã pãpushi (fig: nã mnatã) di duyeani

§ pãpushar (pã-pu-shĭárŭ) sm pãpusharĭ (pã-pu-shĭárĭ) – atsel tsi fatsi i vindi pãpush; atsel tsi fatsi pãpushli s-gioacã trã njits
{ro: păpuşar}
{fr: celui qui fait ou vend des poupées; marrionnetiste}
{en: doll maker or vendor; puppeteer}

§ pãpushãrii (pã-pu-shã-rí-i) sf pãpushãrii (pã-pu-shã-ríĭ) – atseali tsi fatsi pãpusharlu (cu pãpushili) tra s-lji glindiseascã njitslji tsi mutrescu, s-lji facã s-arãdã, etc.; (fig: pãpushãrii = fãtsli caraghioasi (ca di maimun, cu minãri di mãnã, cu zboarã, etc.) fapti di-un om mari, tra s-lji facã njitslji s-arãdã shi s-glindiseascã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tutumi/tutume

tutumi/tutume (tu-tú-mi) sf tutunj (tu-túnjĭ) – plantã (earbã) analtã (pãnã la 2m), cu tumbi di lilici albi, aroshi i trandafilii, cris-cutã di om tu agri, trã frãndzãli verdzã ncljisi, mãri shi molj tsi s-usucã shi s-matsinã; luguria tsi easi dit mãtsinarea-a frãndzãlor uscati, tsi s-bagã tu ciubuchi, tsi s-ciumuleashti n gurã, tsi s-tradzi tu nãri, i luguria cu cari s-fac tsigãrli tsi s-bea; tutuni, tãtumi, duyean;
(expr:
1: beau tutumi = aprindu tutumea sh-trag tu cheptu fumlu tsi s-fatsi;
2: tutumi sertã = tutumi vãrtoasã, tsi ardi cãndu easti biutã:
3: tutumi eavashi = tutumi moali;
4: tutumi dishcljisã = tutumi adusã peascumta ditu-xeani fãrã ta s-plãteascã yimbruchea)
{ro: tutun}
{fr: tabac}
{en: tobacco}
ex: lu-arãseashti s-bea tutumi; cu dzama di tutumi heartã s-la oili tsi au arãnji; vindea tutumi dishcljisã (duyean adus peascumta dit xeani fãrã s-plãteascã yimbruchea)

§ tutuni/tutune (tu-tú-ni) sf tutunj (tu-túnjĭ) – (unã cu tutumi)
ex: ãlj da un gros shi-l pitreatsi s-lj-acumpãrã nãshti tutuni di la argãstir; sh-eara yin faptu cu tutuni, cu scrum di cãprinã

§ tãtumi/tãtume (tã-tú-mi) sf tãtunj (tã-túnjĭ) – (unã cu tutumi)

§ tutumgi (tu-tum-gí) sm tutumgeadz (tu-tum-gĭádzĭ) – atsel tsi vindi tutumi
{ro: tutungiu}
{fr: marchand de tabac}
{en: tobacconist}
ex: ari tutumi bunã cã easti tutumgi veclju shi shtii s-aleagã

§ tutumgirii/tutumgirie (tu-tum-gi-rí-i) sf tutumgirii (tu-tum-gi-ríĭ) – ducheanea iu s-vindi tutumi
{ro: tutungerie}
{fr: bureau de tabac}
{en: tobacconist’s shop}
ex: intrã tu-unã tutumgirii s-acumpãrã niheamã tutumi

§ tutungi (tu-tun-gí) sm tutungeadz (tu-tun-gĭádzĭ) – (unã cu tutumgi)

§ tutungirii/tu-tungirie (tu-tun-gi-rí-i) sf tutungirii (tu-tun-gi-ríĭ) – (unã cu tutumgirii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã