DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arcu

arcu (ár-cu) sn arcuri (ár-curĭ) shi artsi/artse (ár-tsi) – armã dit chirolu veclju (adrat dit unã veargã ncusuratã, nvãrligoasã sh-ligatã cu-unã cioarã vãrtoasã di dauãli capiti) cu cari s-aminã sãdzetslji (cundarlji) tsi agudescu i vãtãmã dushmanjlji; armã dit chirolu di adzã (tsi sh-u-adutsi cu-atsea dit chirolu veclju) cu cari s-avinã agru-pricili n pãduri; duxar
{ro: arc}
{fr: arc, archet}
{en: arche, bow}
ex: trapshu cu arcu pri tsearbã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

avin

avin (a-vínŭ) (mi) vb I avinai (a-vi-náĭ), avinam (a-vi-námŭ), avinatã (a-vi-ná-tã), avinari/avinare (a-vi-ná-ri) – alag dupã agru-prãvdzã i agru-pulj tra s-lj-acats tu pãyidã (batsã, lats, princã, etc.) i s-lji vatãm cu tufechea (cu arcul, cu duxarlu); mi duc s-fac chiniyi; alag dupã cariva shi voi s-lu-acats; alag dupã cariva tra s-ved tsi fatsi, lu spiunedz; lu-agunescu (l-surghiunipsescu) pri cariva tra s-fugã dit un loc; lj-pingu (lj-anãngãsãescu) caljlji s-alagã ma-agonja; vinedz, anãngãsãescu, anãngãsescu, pingu, agunescu, azgunescu, aznjescu, agunjisescu, surghiunipsescu, etc.;
(expr:
1: nj-avin lucrul, huzmetea = (i) nj-ved di lucrul a meu, nu mi-ameastic tu lucruli-a altor; (ii) nj-mutrescu ghini lucrul tra s-fac hãiri, s-fac prucuchii;
2: mi-avinã sãndzili = voi s-mi-arãzgãnsescu; voi s-nji scot ahtea pri cariva; voi s-lj-u plãtescu ti-arãulu tsi-nj featsi)
{ro: vâna, goni, alerga după, urmări}
{fr: chasser, pourchasser, courir après, poursuivre}
{en: hunt, run after, chase}
ex: tsintsi surãritsã tu-unã ghiurdinitsã, s-avinã, tut s-avinã shi nu pot sã s-agiungã (angucitoari: cãrlidzli di mpãltiri); el avinã ljepuri; lu-avinai (lu-agunii) dit loclu-a nostru; lu-avinai (mi tsãnui, imnai dupã el) doauã ori di chiro; trei stãmãnj axiti avinam tu curii; adusirã ascherea s-avinã (s-aguneascã, s-lj-acatsã, s-lji vatãmã) furlji; lu-avinarã (alãgarã dupã el) trei mesh noapti sh-dzuã shi nu puturã s-lu-acatsã; ea avinã-l (du-ti dupã el, shpiuneadzã-l) shi vedz tsi fatsi; luplu nu s-avinã lishor; lu-avinã (alagã s-lu-acatsã) furlji; chiragilu avinã (lj-agunjiseashti, lj-anãngãsãeashti) caljlji; s-avinã (s-agunjiseascã) cama multu; avinam ma nyii; tsi zori ti-avinã?

§ avinedz (a-vi-nédzŭ) (mi) vb I avinai (a-vi-náĭ), avinam (a-vi-námŭ), avinatã (a-vi-ná-tã), avinari/avinare (a-vi-ná-ri) – (unã cu avin)

§ avinat (a-vi-nátŭ) adg avinatã (a-vi-ná-tã), avinats (a-vi-nátsĭ), avina-ti/avinate (a-vi-ná-ti) – (agru-pravda) tsi easti cãftatã tra s-hibã vãtãmatã tu-unã chiniyi; tsi easti acãtsat i vãtãmat tu chiniyi; atsel dupã cari alagã cariva tra s-lu-acatsã i s-lu shpiuneadzã; tsi easti agunit dit un loc; tsi easti anãngãsãit (pimtu) s-alagã ma-agonja; vinat, anãngãsãit, anãngãsit, pimtu, agunit, azgunit, aznjit, etc.
{ro: vânat, gonit, urmărit}
{fr: chassé, pourchassé, poursuivi}
{en: hunted, chased}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

coardã2

coardã2 (cŭár-dã) sf cordzã (cór-dzã) – sirma (hoarda) di la unã avyiulii (chitarã, mandulinã, buzuchi, etc.) cari, cãndu sta teasã (ncurdatã) shi easti chipinatã (fricatã, aguditã, etc.) scoati unã boatsi dultsi sh-mushatã ca di cãntic; sirma (cioara sãnãtoasã) di la un duxar cari, teasã cu dinami, ari putearea s-aminã sãdzeata (sãita) diparti tra s-agudeascã dushmanlu i avinaticlu;
(expr: coardi-coardi lji si dutsi; l-talji coardi, coardi = inima-lj treamburã di fricã i di vreari)
{ro: coardă (de vioară, de arc, etc.)}
{fr: corde de violon, d’arc, etc.}
{en: string (of violin, bow, etc.)}
ex: cordzã di lirã; cãndu vru sh-ghiftul s-gioacã, s-arupsi coarda di-avyiulii

§ hoardã2 (hŭár-dã) sf hordzã (hór-dzã) – (unã cu coardã2)

§ ncurdedz (ncur-dédzŭ) (mi) vb I ncurdai (ncur-dáĭ), ncurdam (ncur-dámŭ), ncurdatã (ncur-dá-tã), ncurdari/ncurdare (ncur-dá-ri) – lundzescu (tindu) sh-u-alas si sta ma lungã unã coardã (sirmã, cioarã, etc.); tindu coarda di la unã avyiulii (chitarã, etc.) cãndu u curdusescu, tra s-poatã si scoatã (cãndu easti teasã sh-chipinatã, fricatã, aguditã, etc.) unã boatsi dultsi sh-mushatã la scara tsi u voi; tindu coarda-a duxarlui tra s-hibã etimã trã aminarea-a sãitãljei (fig: mi ncurdedz = (i) nj-tindu mushcljilj dit truplu ntreg tra s-pot s-fac un copus greu; nj-bag mintea multu tra s-mutrescu, s-avdu i s-fac tsiva shi s-aduchescu ghini tsi s-fatsi; (ii) mi fac (armãn) corcan sh-fãrã tra s-pot s-mi min multu (limnusescu, mãrmurisescu, etc.) di-arcoari, fricã, etc.)
{ro: încorda (coardă, corpul); înţepeni}
{fr: tendre; pétrifier}
{en: stretch (string of violin, bow, etc.); petrify}
ex: ncurdã ghini sirmili di la avyiulii (curdusi ghini avyiulia) ninti ca si s-ducã la numtã; lji si ncurdarã (teasirã, streasirã) vinili di la gushi di copuslu tsi featsi

§ ncurdat (ncur-dátŭ) adg ncurdatã (ncur-dá-tã), ncurdats (ncur-dátsĭ), ncurdati/ncurdate (ncur-dá-ti) – tsi easti sh-armãni tes
{ro: încordat (coardă, corpul), înţepenit}
{fr: tendu, pétrifié}
{en: stretched, strained, petrified}

§ ncurdari/ncurdare (ncur-dá-ri) sf ncurdãri (ncur-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si ncurdeadzã unã coardã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

curcubeu

curcubeu (cur-cu-béŭ) sm curcubei (cur-cu-béĭ) – arcul (duxarlu) mari sh-mushat, cu tuti hromili, tsi s-veadi (multi ori dupã ploai) arcat mari sh-tes pri tser; (fig: curcubeu = cumatã di pãndzã di lãnã (bumbac, mitasi, etc., multi ori chindisitã i buisitã cu multi hromi (ca curcubeulu!), tsi s-poartã di gushi, pi umiri icã pi cap, ma multu di muljeri, tu loc di capelã)
{ro: curcubeu}
{fr: arc-en-ciel}
{en: rainbow}
ex: mushat sh-mãrat pristi dzenuri shadi-arcat (angucitoari: curcubeulu); distimeli chindisitã, stri niori arucutitã (angucitoari: curcubeulu); dupã ploai easi curcubeulu; curcubeu, beu, tini mãts, tini beai, perlj-a mei cãt coada-a calui; ficiorlu tsi ansari curcubeulu, s-fatsi featã, earã feata, s-fatsi ficior

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

duxar

duxar (duc-sárŭ) sn duxari/duxare (duc-sá-ri) – armã dit chirolu veclju (adrat dit unã veargã ncusuratã sh-ligatã cu-unã cioarã di dauãli capiti) cu cari s-amina sãdzetslji (cundarlji) tra s-agudeascã i s-vãtãmã dushmanjlji; armã dit chirolu di tora (tsi sh-u-adutsi multu cu-atsea dit chirolu veclju) cu cari s-avinã agru-pricili n pãduri; arcu
{ro: arc}
{fr: arc, archet}
{en: arche, bow}
ex: tini aveai duxarlu sãnãtos

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gilit1

gilit1 (gi-lítŭ) sn giliti/gilite (gi-lí-ti) shi gilituri (gi-lí-turĭ) shi gilidz (gi-lídzĭ) –
1: armã (di-alumtã tu chirolu veclju) adratã dit unã pãrjinã lungã cu un chipit di her multu sumigos (ãntsãpãlicos); cãmac, cãmachi, harbã, mastrac, mãzdrac, condar, cundar, lantsi;
2: par lungu shi chipitos la un capit, sh-hiptu tu loc cu-alantu capit, sh-cu cari, tu chirolu-atsel veclju, lji ntsãpa oaminjlji (sh-lj-alãsa ntsãpats tu par pãnã la moarti) tra s-lji vatãmã cu mãri munduiri
{ro: suliţă, ţeapă}
{fr: lance, pique}
{en: lance, spear, javelin, pike}
ex: gilitili (cundarli) cãdzurã, nu puturã s-pitrundã; tutã veara s-au agiucatã cu gilitili; nj-tricu ca un gilit (ca unã sulã, giunglju) prit ureaclji; tricu ca un gilit (agonja, ca un fuldzir) piningã noi; gilitili nu nã pitrumsirã; canda un gilit (mastrac, hior) aratsi ãlj tricu pit trup

§ giliturã1 (gi-li-tú-rã) sf gilituri (gi-li-túrĭ) [bãgats oarã cã actsentul di la pluralu “gilituri” a zborlui “gilit1” cadi pi silaba dit mesi “li”, earã actsentul di la pluralu “gilituri” a zborlui “giliturã1” cadi pi silaba dit soni “turi”] – armã (di-alumtã tu chirolu veclju) adratã di-unã veargã shcurtã sh-lishoarã (di-aradã di lemnu) tsi ari chipitlu sumigos (multi ori sh-cu-unã peanã la coadã) cari easti arcatã cu puteari di un arcu (duxar) stres; sãdzeatã, sudzeatã, suzeatã, sãitã, sãyitã
{ro: săgeată}
{fr: flèche}
{en: arrow}
ex: gilitura (sãita) a ta fudzea ma agonja di vimtul; gilituri (sãdzets) arushiti n foc

§ gilitipsescu (gi-li-tip-sés-cu) (mi) vb IV gilitipsii (gi-li-tip-síĭ), gilitipseam (gi-li-tip-seámŭ), gilitipsitã (gi-li-tip-sí-tã), gilitipsiri/gilitipsire (gi-li-tip-sí-ri) – vatãm (cu apala, tufechea, etc.) unã multimi di hiintsi (oaminj, prãvdzã, etc.), multi ori hiintsi tsi nu-au apãrari icã nu para pot si s-apãrã eali singuri; fac mãchelj; trec prit lipidã (cutsut, apalã, etc.); mãchilipsescu
{ro: masacra}
{fr: massacrer}
{en: slaughter, massacre}
ex: s-gilitipsea (eara mãchilipsits) di mãnj pãngãni

§ gilitipsit (gi-li-tip-sítŭ) adg gilitipsitã (gi-li-tip-sí-tã), gilitipsits (gi-li-tip-sítsĭ), gilitipsiti/gilitipsite (gi-li-tip-sí-ti) – tsi easti vãtãmat (tricut prit lipidã); mãchilipsit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sãdzeatã

sãdzeatã (sã-dzeá-tã) sf sãdzets (sã-dzétsĭ) – armã di-alumtã (dit chirolu veclju) adratã di-unã veargã shcurtã sh-lishoarã (di-aradã di lemnu) tsi ari chipitlu sumigos (multi ori sh-cu-unã peanã la coadã) cari easti aminatã cu puteari di un arcu (duxar) stres; sudzeatã, suzeatã, giliturã, sãitã, sãyitã;
(expr: nj-da nã sãdzeatã = aduchescu nã dureari yii shi tãljitoasã tsi-nj treatsi (tsi-nj da, tsi mi-agudeashti) iuva tu trup, dinãcali, ca un cãtsut, ca unã sulã; amurtsãt, giunglu, stihiptu, mãshcari, pundziri, sulã)
{ro: săgeată}
{fr: flèche}
{en: arrow}
ex: aruca cu sãdzeata; nj-deadi nã sãdzeatã
(expr: aduchescu un giunglu, amurtsãt, sulã, tsi-nj treatsi prit cap

§ sudzeatã (su-dzeá-tã) sf sudzets (su-dzétsĭ) – (unã cu sãdzeatã)
ex: lu vãtãmã cu-unã sudzeatã; nj-da sudzets pit dzeadzit
(expr: nj-da suli prit dzeadzit, nj-ciucuteashti dzeadzitlu) c-adunã

§ suzeatã (su-zeá-tã) sf suzets (su-zétsĭ) – (unã cu sãdzeatã)
ex: suzeatã ãntsãpãlicoasã

§ sãitã1 (sã-í-tã) sf sãiti/sãite (sã-í-ti) – (unã cu sãdzeatã)
ex: s-tragã cu sãita (sãdzeata); s-arcã ca nã sãitã (sãdzeatã); vãr ljepuri fudzea sãitã (ca sãdzeata)

§ sãyitã (sã-yí-tã) sf sãyiti/sãyite (sã-yí-ti) shi sãyits (sã-yítsĭ) – (unã cu sãdzeatã)
ex: aflai unã sãyitã dit vecljul chiro

§ sãdzitedz (sã-dzi-tédzŭ) vb I sãdzitai (sã-dzi-táĭ), sãdzitam (sã-dzi-támŭ), sãdzitatã (sã-dzi-tá-tã), sãdzitari/sãdzitare (sã-dzi-tá-ri) – amin unã sãdzeatã;
(expr:
1: sãdzitedz = amin tsiva ca unã sãdzeatã; agudescu tsiva (ca cu-unã sãdzeatã;
2: nj-sãdziteadzã ocljilj = nj-aruc mutrita ca unã sãdzeatã, nj-ascapirã ocljilj)
{ro: săgeta}
{fr: tirer une flèche; frapper d’une flèche}
{en: shoot or hit by an arrow}
ex: ãl lo la oclju shi-l sãdzitã (lu-agudi cu sãdzeata) pri dziditic; sãdziteadzã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

spidã2

spidã2 (spí-dã) sf spidi/spide (spí-di) – veargã shcurtã sh-lishoarã (di-aradã di lemnu), cu chipitlu sumigos (multi ori sh-cu-unã peanã la coadã), cari easti aminatã cu puteari di un arcu (duxar) stres; armã di-alumtã adratã dit unã pãrjinã lungã cu un chipit di her multu sumigos (ãntsãpãlicos); giliturã, sãdzeatã, sudzeatã, suzeatã, sãitã, sãyitã; gilit, cãmachi, harbã, mastrac, mãzdrac
{ro: săgeată, suliţă}
{fr: flèche, lance}
{en: arrow, spear}
ex: zbura ca spida (vimtul, sãdzeata) calu; azboairã ca spida (sãdzeata, cãmachea) shi pljumbul; fug featili ca spida (ca vimtul, ca sãdzeata) sh-ca scurpida; mi ntsãpã cu spida (cu gilitlu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tueagã

tueagã (tu-ĭá-gã) sf tuedz (tu-ĭédzĭ) shi tueadzi (tu-ĭá-dzi) – lemnu (i mital) lungu (ca di vãrã metru) shi suptsãri (multi ori turnat ca un duxar tu-un capit) trã tsãneari tu mãnã (di omlu cari va s-lu-aibã ca un andoapir cãndu imnã); bãstuni (di cari pots s-ti-andoapiri); pulean, puljan, bãstuni, teg, tueag, ciumag, ciumagã, cãrlibanã
{ro: toiag, baston}
{fr: long bâton}
{en: cane, walking stick}
ex: aush cu tueagã; lo tueaga (bãstunea) tru mãnã; tueagã di her shi pãputsã di her vai adar; cu-unã tueagã tru mãnã; asunã pri loc trei ori cu-unã tueagã di her cãntatã

§ tueag (tu-ĭágŭ) sn tueadzi/tueadze (tu-ĭá-dzi) shi tuedz (tu-ĭédzĭ) – (unã cu tueagã)
ex: nã moashi-oamã, ndrupãtã di tueag (bãstuni); tueadzi di cornu

§ teag (teágŭ) sn teadzi/teadze (teá-dzi) – (unã cu tueagã)

§ teg (tégŭ) sn tedzi/tedze (té-dzi) – (unã cu tueagã)
ex: purta un teg (unã ciumagã) tu mãnã; ved un teg (unã bãstuni) fãrã domnu; tuts ciurbageadzlji au teg (tueagã), pulean (bãstuni) tru mãnã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã