DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

adapi

adapi (a-dápĭ) invar – partea umflatã (convexã) di la vãshclje (la un gioc di ficiurits); duti, ohtu
{ro: om, partea convexă de la un anumit os dintr-un joc de copii}
{fr: partie convexe d’un osselet, dosse, dans un jeu d’enfants}
{en: the convex part of a bone, in a children’s game}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

afundu1

afundu1 (a-fún-du) sn afunduri (a-fún-durĭ) – partea di nghios sh-di nuntru a unui vas (arãu, groapã, etc.); partea di nghios sh-di nafoarã a unui lucru (pri cari lucrul poati si sta cãndu easti bãgat i anãltsat); ahãndami, ahãndusimi;
(expr:
1: lj-dau di fundu = ãlj dau di cali a lucrului; lj-aflu ceareea a lucrului; u-aduchescu ghini huzmetea;
2: sac fãrã fundu = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi mãcã multu, tsi easti multu spatal, tsi easti multu afundos, tsi nu pari s-aibã fundu, etc.)
{ro: fund, profunzime}
{fr: fond; profondeur}
{en: bottom, depth}

§ fundu (fún-du) sn funduri (fún-durĭ) – (unã cu afundu1)
ex: iu ti duts, lai gushi lungã? tsi mi ntreghi, lea fundu-apres? (angucitoari: cãldarea shi maljlu); ca cheatra tu fundu (tu partea di nghios, tu-ahãndami) cãdea; lo pocilu cu zorea shi-l bea pãn tu fundu (di nu-armasi tsiva tu el); gãleata, tu fundu eara aumtã cu cãtrani; pri amãrli fãrã fundu
(expr: multu afundos, tsi pari s-nu-aibã fundu); mutrii tu fundul di cãzani; agiumsirã tru fundul a pishtireauãljei; avea cãtrã tu fundul di grãdinã un mer; fundul a baltãljei nu s-ari-aflatã; agiumsi njiclu pãn tu fundul di puts; tu fundul a chisãljei va s-intri, s-easti cã mãts carni Vinjirea; mistiryiul a lor fãrã fundu; lj-deadi di fundu
(expr: ãlj ded di cali)

§ afundu2 (a-fún-du) (mi) vb I afundai (a-fun-dáĭ), afundam (a-fun-dámŭ), afundatã (a-fun-dá-tã), afundari/afundare (a-fun-dá-ri) – hig (pingu, fac s-intrã) tsiva cãtã tu fundul a unui lucru; mpingu doplu tu gusha-a unei shishi tra s-u-astup; l-fac un lucru s-hibã cu fundul cama nghios; afun-dedz, afundusescu, fundusescu, adãntsescu, ahundusescu, ahãn-dusescu, hãndãcusescu, hãusescu, vutsescu, dipun, hãmblusescu, hlãmbusescu, uselescu
{ro: cufunda, scufunda}
{fr: enfoncer, plonger}
{en: sink, plunge into}
ex: di trei ori s-afundã (dusi tu fundul a apãljei) shi di trei ori ishi pisti apã; s-afundã prit brãtsiri; ãn loc s-mi-ascapã, mi-afunda cama multu; fudz di-aoa i va ti-afundu tu arãu

§ afundedz (a-fun-dédzŭ) (mi) vb I afundai (a-fun-dáĭ), afundam (a-fun-dámŭ), afundatã (a-fun-dá-tã), afunda-ri/afundare (a-fun-dá-ri) – (unã cu afundu2)

§ afundat (a-fun-dátŭ) adg afundatã (a-fun-dá-tã), afundats (a-fun-dátsĭ), afunda-ti/afundate (a-fun-dá-ti) – tsi easti pimtu cãtã tu fundu; afundusit, fundusit, ahundusit, ahãndusit, hãndãcusit, adãntsit, hãusit, vutsit, dipunat, hãmblusit, hlãmbusit, uselit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cazaca

cazaca (ca-zá-ca) sf cazãchi (ca-zắchĭ) – partea-a vãshcljelui tsi easti ischi (di-alantã parti di duti, adapi); catã, senghi, pishti;
(expr:
1: a cazaca = agioc di ficiurits;
2: mi-adar ciurla shi cazaca = mi mbet multu)
{ro: siciu}
{fr: partie de l’osselet qui est plate et opposée à la dosse}
{en: the flat part of the knuckle bone}
ex: ciurla sh-cazaca (beat, mbitat) s-adrarã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cher

cher (chĭérŭ) (mi) vb IV shi II chirii (chi-ríĭ) shi chirui (chi-rúĭ), chiream (chi-reámŭ), chiritã (chi-rí-tã) shi chirutã (chi-rú-tã), chiriri/chirire (chi-rí-ri) shi chireari/chireare (chi-reá-ri) – cherdu, scherdu;
1: (om, prici, pravdã) mor, ncljid ocljilj, mi duc, cãipu-sescu, mi fac afan, lu vatãm, lu mor, etc.; (earbã, lãludz, grãni) mãrãnghisescu, vãshtidzãscu, usuc, mor, etc.;
2: nu shtiu cãtrã iu lu-alãsai (l-bãgai, armasi) un lucru sh-cãtrã iu s-caftu tra s-lu aflu nãpoi; nji s-ari loatã un lucru (cu shtirea i fãrã shtirea-a mea) sh-va s-armãn trãninti fãrã el;
3: nu mata shtiu cãtrã iu mi aflu sh-cãtrã iu lipseashti s-mi duc tra s-mi tornu pri-unã cali tsi u cunoscu; mi dispãrtsãi di pareea cu cari earam deadun shi nu shtiu cum s-fac tra s-mi duc nãpoi cu ea; (mi) dzãgãdescu, (mi) zãgã-descu;
(expr:
1: chirutã-prãmãtii = tivichel, hazo, glar;
2: cãtã iu cheari soarili = tu-ascãpitatã;
3: u cher pusula = nu shtiu cãtã iu nj-easti mintea, caplu;
4: cher di minti, nj-cher mintea = glãrescu di minti, cicãrdãsescu, cihtisescu, etc.;
5: mor sh-cher dupã cariva = l-voi multu, lu-am tu multã vreari;
6: lj-cher torlu = nu shtiu cãtã iu s-dusi;
7: li cher di fricã = mi-aspar multu, nj-cher mintea di lãhtarã;
8: ninga cu-atseali tsãyi ti cheri? = cu-atseali lucri tsã cheri chirolu, ti njiri, tsã treatsi oara?;
9: l-cher dit vidzutã (ditru videari); l-cher dit oclji = s-fatsi afan; nu-l mata ved;
10: mi cher tu somnu = dormu-ahãndos, nj-trag un somnu greu;
11: cher oarã = amãn;
12: chirutã easti; chiruti-s tuti; chirutã u-avem = geaba, ncot)
{ro: pieri; pierde; rătăci; dispare}
{fr: périr; perdre; s’égarer; disparaître}
{en: perish; lose; lose one’s way; disappear}
ex: chiru (s-featsi afanã) sh-pãlatea shi tuti bunili alanti; chiru (fudzi, s-featsi afan) di ningã mini; iu s-murearim, iu s-chirearim (s-nã fãtsearim afanj); armãnlu nu cheari (nu s-fatsi afan, nu moari, nu cãipuseashti); va s-plãndzem ditru hicat laili turmi tsi chirum (nã si dusirã, nã murirã); chiru bana ditru nãsã (muri); ashi chirurã (murirã) doilji frats shi mã-sa, laea, lj-plãndzea inima; nj-chirui (nj-muri) un frati; va-lj chearã (va-l vatãmã, va-lj moarã) turtsilj sh-arbineshlji; az gãlbadza, mãni guvujdelu, chirea (murea) oili di videai cu ocljilj cum fug; tu pãduri chirurã calea (s-dzãgãdirã, nu shtiu cãtã iu s-aflã sh-cum s-facã tra si s-ducã diznou pri calea cunuscutã); cãndu cheari tsiniva calea, sh-chetrili ãlj ftisescu; ea-lj dzãsi cã s-chiru tu loclu aestu; mi chirui tu pãduri; astãlje un aush orbu, tsi avea chirutã calea; shi-sh chiru mulili (nu shtii iu-lj si dusirã, i cari ãlj li lo); nu chiru chiro, ma lo nã eapã; trã nãscãntsã anj, li bãgã tuti cãti chiru la loc; ãsh chirurã dzua ashi pãnã seara tu ntunicatã; u bãgã s-aspunã cum ãlj chiru dintr-oclji; li chiru planurli tsi lj-avea datã amirãlu; chirui multu la-agioc; ma multu chirea dicãt aminta; totna chirui di-agiumshu tiflu-pendar; s-chiru dip

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cumerchi/cumerche

cumerchi/cumerche (cu-mér-chi) sf pl(?) –
1: darea (tarifa) tsi s-lja la sinurlu-a unui crat, di la oaminjlji tsi intrã sh-aduc lucri dit xeani trã cari nomlu caftã tra si s-plãteascã dari;
2: loclu astãsit (casa) la sinurlu-a unui crat, iu s-lja aesti dãri sh-iu oaminjlji suntu mutrits tra s-nu-aducã peascumta lucri trã cari lipseashti si s-plãteascã dãrli; yimbruchi, yiumbruchi, imbruchi, ghiumbruchi, ghiumbrucã, vamã, tarifã, dirveni
{ro: vamă}
{fr: douane}
{en: customs; duties}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

duti

duti (dútĭ) invar – partea umflatã (convexã) di la vãshclje (la un gioc di ficiurits); adapi, ohtu
{ro: om, partea convexă de la un os la arşiţe (un joc de copii)}
{fr: partie convexe d’un osselet, dosse, dans un jeu d’enfants}
{en: the convex part of a bone, in a children’s game}
ex: duti icã lachi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dzuã

dzuã (dzú-ŭã shi dzú-ã) sf dzãli/dzãle (dzắ-li) –
1: chirolu tsi s-tindi ditu-apirita pãnã tu-ascãpitata-a soarilui;
2: sãhãtsli (24) tsi trec di la unã njadzãnoapti pãnã la-alantã njadzãnoapti di dupã ea; dzãuã, zãuã, zu, zã, z; (fig:
1: dzuã = (i) banã; (ii) oarã; expr:
2: dzuã albã; dzãli albi = dzuã bunã, banã bunã, mushatã, hãrioasã;
3: dzuã lai = dzuã urutã, mash cu cripãri;
4: nj-fatsi dzãli fripti = nj-fatsi dzãli amari, nj-mãcã bana, mi nvirineadzã multu;
5: dzua tutã = itsi dzuã, cãndu tsi s-hibã, cãndu s-vrei;
6: da dzua; s-fatsi dzuã = apirã;
7: cu dzua n cap = dit hãryii, di cum creapã dzua;
8: hiu om di-a dzuãljei = hiu om tsi sh-fatsi tuti lucrili dzua, nu noaptea;
9: noapti sh-dzuã = tut chirolu, nicurmat, fãrã astãmãtsiri;
10: noaptea, u fac dzuã; fac dzua, noapti = lucredz dipriunã, dip canda lucredz, noapti sh-dzuã;
11: am dzãli multi, am ninga dzãli = am s-bãnedz ninga multu chiro;
12: nu-am (multi) dzãli, nji s-axescu dzãlili, li am dzãli misurati = nu-am ninga multi dzãli s-bãnedz;
13: ãlj curmu (ljau) dzãlili = ãl vatãm;
14: mari cãt dzua di vearã = multu mari, multu lungu, multu chiro;
15: dzãlili nu intrã n sac = avem, easti chiro, nu bitisescu dzãlili;
16: nu sh-da bunã dzua = suntu ncãceats)
{ro: zi, ziuă}
{fr: jour, journée}
{en: day}
ex: clocea albã cãndu yini, puljlji tuts lj-arãspãndeashti, clocea lai-lj lja la sini shi cu vreari lj-anvileashti (angucitoari: dzua shi noaptea); tsi-s dauã surãri tsi nu pot si s-veadã? (angucitoari: dzua sh-noaptea); suntu dauã surãri dzeamini, una-i tut jilitã, alantã-i hãrsitã (angucitoari: dzua shi noaptea); bunã dzuã, frats duruts; shedz aoatsi pãn s-da dzua; apiri ghini shi s-featsi dzua prãndzu; dzua fudzi di njelj sh-noaptea arãstoarnã boulu; easti om di-a dzuãljei dzua-ambarã di dimneatsã s-veadi; dzua di mãni vãr nu u cunoashti; dzuã noauã, cãsmeti noauã; nu-lj da dzuã albã; va-nj yinã sh-a njia dzua (oara);
(expr: tsi sh-fatsi tuti lucrili dzua); lj-aflã dzua (oara), lji scoasi mãdua; s-aibã dzuã albã
(expr: banã bunã, hãrioasã); bãneadzã ca dzua-atsea albã
(expr: treatsi unã banã hãrioasã); tu un suflit ãlj loai dzua (fig: bana); si alumtarã cãt i dzua di vearã mari
(expr: s-alumtarã multu chiro); domnu easti greu s-agiundzi, huzmichear pots dzua tutã
(expr: cãndu s-vrei, itsi dzuã); nu-ari multi dzãli
(expr: nu va bãneadzã multu); minduea-ti sh-dauã, dzãsi amirãlu, cã dzãlili nu intrã tu sac (avem chiro, nu bitisescu dzãlili); lji s-axirã dzãlili

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fimiridã

fimiridã (fi-mi-rí-dã) sf fimiridz (fi-mi-rídzĭ) – acoali mãri di carti, bãgati deadun sh-vinduti di-aradã cati dzuã, tu cari s-aflã tipusiti hãbãrli shi nalili di tsi s-fatsi tu lumi; timiridã, gazetã, dzuar, frãndzã
{ro: ziar, gazetă}
{fr: gazette}
{en: newspaper}

§ efimiridã (e-fi-mi-rí-dã) sf efimiridz (e-fi-mi-rídzĭ) – (unã cu fimiridã)
ex: am aflatã dit efimiridz tsi curã

§ timiridã (thi-mi-rí-dã) sf timiridz (thi-mi-rídzĭ) – (unã cu fimiridã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

frãndzã2

frãndzã2 (frắn-dzã) sf frãndzã (frắn-dzã) –
1: cumatã di carti ti scriari; cumatã dit-un lucru (ca vilendza, bunãoatã) tsi sh-u-adutsi ca unã acoalã; carti, coalã, acoalã;
2: acoala cu cari suntu fapti cãrtsãli (librili, vivlia); filã, padzinã;
3: acoali mãri di carti, ligati deadun sh-vinduti di-aradã cati dzuã, tu cari s-aflã tipusiti hãbãrli shi nalili tsi s-fac tu lumi; timiridã, fimiridã, gazetã, dzuar;
(expr:
1: s-alãxeashti frãndza = s-alãxescu lucrili, s-alãxeashti catastisea, chirolu;
2: tornu frãndza = nj-alãxescu mintea, pãrearea; alas (agãrshescu) atseali tsi s-featsirã sh-trag calea nãinti)
{ro: foaie de hîrtie; foaie (pagină) de carte; ziar}
{fr: feuille de papier, feuille (page) d’un livre); journal, gazette}
{en: sheet of paper; sheet or page of book; newspaper}
ex: carti cu multi frãndzã; arupsi dauã frãndzã dit carti; cari toarnã frãndzãli, gramati nu nveatsã; vilendzã cu tsintsi frãndzã (cumãts di cari easti faptã); fustani lungã di shasi frãndzã; chilimi di trei frãndzã; Sãrunã isha unã frãndzã (filã, fimiridã) armãneascã; turnã multi frãndzã
(expr: sh-alãxi multu mintea, pãrearea, purtarea)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã