DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

dushimei/dushimee

dushimei/dushimee (du-shi-mé-i) sf dushimei (du-shi-méĭ) partea teasã di nghios a unui udã, pri cari imnã lumea (acupiritã di-aradã cu scãnduri, cimentu, ploci, etc.) sh-pri cari sta lucrili dit udã (patlu, scamnili, measa, etc.); dushume, pãtunji, patumã, pat
{ro: duşumea}
{fr: plancher}
{en: floor (of room)}
ex: ma-lj bat dushimeea (lj-fac patlu, pãtunja)

§ dushume (du-shĭu-mé) sf dushumeadz (du-shĭu-meádzĭ) – (unã cu dushimei)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

momilã

momilã (mó-mi-lã) sf momili/momile (mó-mi-li) – lucru din casã (ca measã, scamnu, pat, etc.) cari sta di-aradã (cu cicioarli) pi dushume; mobilã, stulizmã, stolizmã
{ro: mobilă}
{fr: meuble}
{en: furniture}
ex: ari buni momili tu casã

§ mobilã (mó-bi-lã) sf mobili/mobile (mó-bi-li) – (unã cu mobilã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

panã

panã (pá-nã) pani/pane (pá-ni) – unã soi di meturã faptã di-unã peaticã anvãrtitã di capitlu-a unui shcop cu cari s-ashtergu lucri (dushumelu, cireaplu, etc.);
(expr:
1: am panã la oclji = am ca un pirde la oclji; nu ved, nji s-ari ntunicatã videarea;
2: lj-bag panã la oclji = lj-acoapir ocljilj tra s-nu veadã, s-nu-aducheascã arãdearea tsi lj-u fac; lu-arãd; lu ncaltsu; lj-bag pirde la oclji; lj-trag cãlupea; lj-bag sãmarlu (tastrul, cuvata, shaua, etc.; etc.)
{ro: cărpă}
{fr: sorte de balai}
{en: mop}
ex: adu pana di la cireap; tradzi cu pana tu cireap; ai panã la oclji
(expr: ai ca pirde la oclji, nu vedz); lj-bagã panã la oclji
(expr: lu-arãdi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pãtunji/pãtunje

pãtunji/pãtunje (pã-tú-nji) sf pãtunj (pã-túnjĭ) – partea teasã di nghios a unui udã, pri cari imnã lumea (acupiritã di-aradã cu scãnduri, cimentu, ploci, etc.) sh-pri cari sta lucrili dit udã (patlu, scamnili, measa, etc.); patumã, pat, dushimei, dushume
{ro: duşumea}
{fr: plancher}
{en: floor (of room)}

§ pãtunjisescu (pã-tu-nji-sés-cu) vb IV pãtunjisii (pã-tu-nji-síĭ), pãtunjiseam (pã-tu-nji-seámŭ), pãtunjisitã (pã-tu-nji-sí-tã), pãtunjisiri/pãtunjisire (pã-tu-nji-sí-ri) – acoapir partea di nghios a unui udã (pri cari imnã omlu) cu unã pãtunji di scãnduri (cimentu, ploci, etc.); pãtusescu
{ro: pardosi}
{fr: planchéier une chambre}
{en: floor (room)}

§ pãtunjisit (pã-tu-nji-sítŭ) adg pãtunjisitã (pã-tu-nji-sí-tã), pãtunjisits (pã-tu-nji-sítsĭ), pãtunjisiti/pãtunjisite (pã-tu-nji-sí-ti) – (partea di nghios a unui udã pri cari s-imnã) tsi easti acupiritã cu-unã pãtunji; pãtusit

§ pãtunjisiri/pãtunjisire (pã-tu-nji-sí-ri) sf pãtunjisiri (pã-tu-nji-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-acoapirã partea di nghios a unui udã cu-unã pãtunji; pãtusiri

§ pãtusescu (pã-tu-sés-cu) vb IV pãtusii (pã-tu-síĭ), pãtuseam (pã-tu-seámŭ), pãtusitã (pã-tu-sí-tã), pãtusiri/pãtusire (pã-tu-sí-ri) – (unã cu pãtunjisescu)
ex: pãtusii udãlu

§ pãtusit (pã-tu-sítŭ) adg pãtusitã (pã-tu-sí-tã), pãtusits (pã-tu-sítsĭ), pãtusiti/pãtusite (pã-tu-sí-ti) – (unã cu pãtunjisit)
ex: udãlu easti pãtusit

§ pãtusi-ri/pãtusire (pã-tu-sí-ri) sf pãtusiri (pã-tu-sírĭ) – (unã cu pãtunjisiri)

§ patumã (pá-tu-mã) sf patumi/patume (pá-tu-mi) shi patomati/patomate (pa-tó-ma-ti) –
1: partea dit unã casã (binai) tu cari tuts udadzli s-aflã tu idyea nãltsãmi; pat, cat, brãn;
2: partea teasã di nghios a udãlui, pri cari imnã lumea (acupiritã di-aradã cu scãnduri, cimentu, ploci, etc.) sh-pri cari sta tuti lucrili (patlu, scamnili, measa, etc.) dit udã; pat, pãtunji, dushimei, dushume

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

stulii/stulie

stulii/stulie (stu-lí-i) sf stulii (stu-líĭ) – lucru (nel, biligicã, min-ghiush, lãludã, stranj, etc.) tsi easti purtat (bãgat) tra s-mushu-tsascã pri cariva (tsiva); stoli, stolidã, stulidã, stolizmã, stoluzmã, armã, cãrtonã
{ro: podoabă, ornament}
{fr: parure, ornement, bijou}
{en: ornament, jewel}
ex: ti stulia-a ta nu-ari altã armãnã

§ stoli/stole (stó-li) sf fãrã pl – custumi, stranji; lucru (nel, biligicã, minghiush, lãludã, etc.) tsi easti purtat (bãgat) trã mushuteatsã; stulii, stolidã, stulidã, armã
{ro: îmbrăcăminte, costum de haine, podoabă, ornament}
{fr: vêtement; costume, parure, ornement}
{en: clothes, suit; ornament}

§ stulidã (stu-lí-dhã) sf stulidz (stu-lídzĭ) – (unã cu stulii)

§ stolidã (stó-li-dhã) sf stolidz (stó-lidzĭ) – (unã cu stulii)

§ stoluzmã (stó-luz-mã) sf pl(?) – lucru din casã (ca masã, scamnu, pat, etc.) cari sta di-aradã cu cicioarli pi dushume; momilã, stolizmã; lucru (nel, biligicã, minghiush, lãludã, etc.) tsi easti purtat (bãgat) trã mushuteatsã; stulii, stolidã, stulidã, armã
{ro: mobilă, podoabă, ornament}
{fr: meuble; parure, ornement}
{en: furniture; ornament}
ex: veadi stoluzma (momila, stulia) din casã

§ stolizmã (stó-liz-mã) sf pl(?) – (unã cu stoluzmã)

§ stulsescu (stul-sés-cu) (mi) vb IV stulsii (stul-síĭ), stulseam (stul-seámŭ), stulsitã (stul-sí-tã), stulsiri/stulsire (stul-sí-ri) – (mi) ndreg cu lucri (stranji mushati, giuvaricadz, etc.) tra s-aspun ma mushat (ma tinjisit, ma pripsit, etc.); ndreg, armãtusescu, susuescu
{ro: împodobi, îmfrumuseţa}
{fr: (se) parer, orner, embellir}
{en: adorn, embellish}
ex: si stulsi ghini feata shi s-dusi la bisearicã

§ stulsit (stul-sítŭ) adg stulsitã (stul-sí-tã), stulsits (stul-sítsĭ), stulsiti/stulsite (stul-sí-ti) – ndreptu (cu stulii) tra s-aspunã mushat; alãxit mushat; ndreptu, armãtusit, susuit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ungu

ungu (ún-gu) (mi) vb III shi II umshu (úm-shĭu), undzeam (un-dzeámŭ), umtã (úm-tã) shi umsã (úm-sã), undziri/undzire (ún-dzi-ri) shi undzeari/undzeare (un-dzeá-ri) – acoapir fatsa-a unui lucru cu un petur moali di mihlemi (azvesti, seu, umtu, tutcali, etc.);
(expr:
1: ungu casa = (i) dau cu-azvesti stiznjili di casã; azvistusescu; (ii) dau cu lut pãtunja, dushumelu di casã (tu chirolu veclju pãtunja eara di loc shi s-undzea cu lut, di cãndu-cãndu);
2: l-ungu (pri cariva) = (i) lj-dau unã arusfeti s-nji ndreagã un lucru; (ii) nj-fac njilã shi-lj dau tsiva a unui; (iii) lu-angiur, lu ncaci, lu cãtigursescu; (iv) l-murdãripsescu, l-mãryescu, etc.)
{ro: unge}
{fr: oindre}
{en: rub (with oil, cream, etc.)}
ex: agãrshim scafa di njari, ca s-undzim piscurili; lji umsi perlu cu untulemnu; s-undzim portsãli cu njari; undzi-u nipãrtiscusha; s-easti cã … di vã avets umtã
(expr: di v-arushinat cu arusfetea tsi loat); s-umsi natlu
(expr: featsi tsiva tu culupani, s-murdãripsi natlu); mi umsi sh-mini cu tsiva
(expr: ãnj deadi sh-a njia unã arusfeti); undzi-l cu
(expr: fãts njilã sh-dã-lj sh-a lui) doauã liri

§ umtu2 (úm-tu) adg umtã (úm-tã), umtsã (úm-tsã), umti/umte (úm-ti) – tsi easti acupirit cu un petur moali di tsiva (umtu, seu, mihlemi, tutcali, etc.)
{ro: uns}
{fr: oint}
{en: rubbed (with oil, cream, etc.)}
ex: suntu umti dauãli tãpsii tra s-nu s-alicheascã

§ umsu (úm-su) adg umsã (úm-sã), umshi (úm-shi), umsi/umse (úm-si) – (unã cu umtu2)
ex: natlu easti umsu
(expr: murdar)

§ undziri2/undzire (ún-dzi-ri) sf undziri (ún-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-undzi tsiva
{ro: acţiunea de a unge; ungere}
{fr: action d’oindre}
{en: action of rubbing (with oil, cream, etc.)}

§ undzeari/undzeare (un-dzeá-ri) sf undzeri (un-dzérĭ) – (unã cu undziri2)

§ umsoari/umsoare (um-sŭá-ri) sf umsori (um-sórĭ) – lucrul (luguria) cu cari s-undzi tsiva; undzearea tsi fatsi cariva a unui lucru icã atsea tsi sh-u fatsi el singur

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn