DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ashternu

ashternu (ash-tér-nu) vb III, II shi I ashtirnui (ash-tir-núĭ) shi ashtirnai (ash-tir-náĭ), ashtirneam (ash-tir-neámŭ) shi ashtirnam (ash-tir-námŭ), ashtirnutã (ash-tir-nú-tã) shi ashtirnatã (ash-tir-ná-tã), ashtearniri/ashtearnire (ash-teár-ni-ri) shi ashtirneari/ashtir-neare (ash-tir-neá-ri) shi ashtirnari/ashtirnare (ash-tir-ná-ri) – fac un lucru s-shadã pri tsiva; tindu un lucru sh-acoapir tsiva; tindu, curdusescu, stau, shed, etc.;
(expr:
1: ashternu crivatea (un loc trã durnjiri) = tindu pri crivati unã vilendzã (sindoni, etc.), lj-bag cãpitãnji, etc. tra s-u ndreg trã somnu;
2: ashternu measa = ashternu unã misali pri measã, bag mãcari pri measã;
3: ashternu caljlji = tindu cuverta di calj sum sãmarili-a caljlor tra s-lji ndreg trã cali;
4: ashternu calea = u ncaltsu calea, tindu chetsrã pri cali, u ischedz calea cu chetsrã;
5: mi-ashternu s-adar tsiva = nchisescu s-fac un lucru dipriunã, shi nu-astãmãtsescu s-lu fac;
6: mi-ashternu iuva (la measã, pi crivati, pri-un loc, sh-nu fug) = mi bag s-shed, mi tindu, mi curdusescu, acats (shed tu) un loc, etc.;
7: mi-ashternu (tu bana di cati dzuã) = isihãsescu, nj-bag mintea, nj-mutrescu lucrul (huzmetea), nu mata fac glãrinj, etc.;
8: nu mi-ashternu = nu mi-acatsã (nu mi tsãni) loclu, nu-am isihii;
9: nu-nj s-ashtearni curlu = nu mi-ashternu pri lucru, nu-am nitsiunã mirachi s-lucredz, nu-nj tradzi inima s-lucredz; etc.;
10: lu-ashternu pri shcop = l-bat, lj-dau un shcop;
11: ti-ashternu (la chivernisi, la dascal, etc.) = ti spun, dzãc aralili tsi-ai faptã, etc.)
{ro: aşterne; aşeza deasupra; pava (drumul); face patul; se apuca de; cuminţi; lucra consistent, etc.}
{fr: étendre; mettre sur; s’asseoir; étaler par terre, paver; faire le lit; commencer et continuer sans relâche; devenir raisonnable, honnête et tranquille; commencer à travailler régulièrement, etc.}
{en: spread out, lay out; sit down; pave (road); make (bed); do something continuously; start working, etc.}
ex: li-ashtirnã (li teasi) mpadi; measa s-ashtirnu
(expr: s-teasi, s-bãgã) singurã; oaspitslji s-ashtirnurã la measã
(expr: s-curdusirã, shidzurã la measã s-mãcã); neaua s-ashtearnã
(expr: cadi, s-tindi, s-curduseashti pri loc) vãr-tos; s-avea ashtirnatã
(expr: curdusitã) pri padi sh-lãfusea; chira-geadzlji ashtearnã caljlji
(expr: tindu cuverta sum sãmarili a caljlor); avea ashtirnatã chilimlu-atsel bunlu; cum va ts-ashterni, ashi vai dornji; clocea tsi nu s-ashtearni tu cuibar, pulj nu scoati; lu-ashtirnai

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

canã1

canã1 (cá-nã) sf cãnj (cắnjĭ) – lãnã dit cari s-ari scoasã lãna lungã shi ascurã; hir suptsãri shi shcurtu tsi easi dit unã tsãsãturã; soi di lãnã cu cari, multi ori, s-umplu cãpitãnjili, dushecurli, etc.; scamã, shilji, frumã, drashtolinã, drashtomal, shtim, tãlaci, tãlmaci; (fig: canã = pãndzinã adratã di pangu)
{ro: scamă}
{fr: charpie (provenant, par example, de la laine sérancée); sorte de duvet}
{en: lint}
ex: ti umplush di cãnj (shilji); di tãvani aspindzurã unã canã (pãndzinã)

§ scamã (scá-mã) sf scami/scame (scá-mi) shi scãnj (scắnjĭ) – shilja di per tsi easi dit lucrili adrati di lãnã i cãprinã; hir njic shi suptsãri, tsi s-dizbairã i s-acatsã di stranji; shilji, salmã, frumã, drashtolinã, drashtomal, tãlaci, tãlmaci, canã, shtim, etc.
{ro: scamă}
{fr: charpie}
{en: lint}
ex: ti umplush di scãnj

§ salmã (sál-mã) sf sãlnj (sắlnjĭ) – cumatã njicã di cuprii (earbã, per, palji, plevã, peanã, puh, etc.); sãlmã, shilji, shulji, shulj, scamã, cuprii, etc.
{ro: fulg, bagatelă, firicel (de păr, iarbă, paie, etc.)}
{fr: brin, vétilles; bagatelle}
{en: trifle; fragment (hair, grass, etc.)}

§ sãlmã (sắl-mã) sf sãlnj (sắlnjĭ) – (unã cu salmã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

drashtolinã

drashtolinã (drash-tó-li-nã) sf drashtolinuri (drash-tó-li-nurĭ) – atsea (armãsãtura) tsi-armãni dupã tsi s-lucreadzã (s-curã, s-cheaptinã) lãna sh-cu cari, multi ori, s-umplu cãpitãnjili, dushecurli, etc.; perlu tsi easi dit lucrili adrati di lãnã i cãprinã (ca, bunãoarã, sazma, vilendza, etc.); tsãsãtura tsi easti datã la drãshtealã; drashtomal, shilji, shtim, tãlaci, tãlmaci, scamã, canã, frumã
{ro: deşeu de lână, scamă}
{fr: les poils qui se détache des différents tissus (de laine ou de poils de chèvres) et qui servent a bourrer des coussins ou des matelas; tissus qu’on plonge dans le moulins à foulon}
{en: wool waste; hair detached from wool tissues}

§ drashtomal (drash-tó-malŭ) sn drashtomali/drash-tomale (drash-tó-ma-li) – (unã cu drashtolinã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dushec

dushec (du-shĭécŭ) sn dushecuri (du-shĭé-curĭ) shi dushetsi/du-shetse (du-shĭé-tsi) – unã soi di sac mari, tsi sh-u-adutsi cu fatsa-a unei crivati, mplin cu lãnã (bumbac, palji, etc.) tsi-l fac moali trã durnjiri sh-cari s-bagã pri pat tra s-hibã acupirit cu sindoni sh-vilendzã ca parti dit ashtirnutlu-a omlui cãndu s-bagã s-doarmã; strozmã, ashtirnut, shiltei
{ro: saltea}
{fr: matelas}
{en: mattress}
ex: s-ljau dusheclu cu yurganea; s-bãga s-doarmã pri dushec (strozmã, ashtirnut) di palji

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ndreauã

ndreauã (ndreá-ŭã) sf ndreali/ndreale (ndreá-li) – ac lungu sh-gros cu cari s-cos lucri ca sats, tastri, strozmi, etc.; andreauã, undreauã
{ro: andrea, undrea}
{fr: carrelet, grosse aiguille}
{en: large needle}
ex: cu ndreaua s-coasi dusheclu

§ andreauã (an-dreá-ŭã) sf andreali/andreale (an-dreá-li) – (unã cu ndreauã)
ex: cusui cu andreaua

§ undreauã (un-dreá-ŭã) sf undreali/undreale (un-dreá-li) – (unã cu ndreauã)
ex: cu undreaua s-cos dushetslji shi mutãhili

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

shiltei/shiltee

shiltei/shiltee (shil-té-i) sf shiltei (shil-téĭ) – unã soi di sac mari mplin cu lãnã (bumbac, palji, etc.) tra s-lu facã moali trã durnjiri sh-cari s-bagã pri pat tra s-hibã acupirit cu sindoni sh-vilendzã ca parti dit ashtirnutlu-a omlui tsi doarmi; ashtirnut, dushec, strozmã
{ro: saltea}
{fr: matelas}
{en: mattress}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

strozmã

strozmã (stróz-mã) sf strozmi/strozme (stróz-mi) shi strozmati/strozmate (stróz-ma-ti) – loclu ashtirnut (ndreptu cu vilendzã sh-cãpitinj) tra s-doarmã omlu; unã soi di sac mari mplin cu lãnã (bumbac, palji, etc.) tsi-l fatsi moali trã durnjiri sh-cari s-bagã pri pat tra s-hibã acupirit cu sindoni sh-vilendzã ca parti dit ashtirnutlu-a omlui cãndu s-bagã s-doarmã; ashtirnut, crivati, pat, shiltei, dushec
{ro: aşternut, pat, saltea}
{fr: lit, litière, couchage, matelas, accessoires du lit}
{en: bed, bedding, mattress}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sustã

sustã (sús-tã) sf susti/suste (sús-ti) –
1: lucrul cu cari si-acoapirã un tengiri (unã cutii, unã guvã, etc.); cãpachi tsi s-dishcljidi cãtã nsus; cãpachi;
2: unã soi di dushechi maxutarcã faptã di arcuri di metal acupiriti di pãndzã, pri cari s-bagã dushechea di-aradã, pri cari doarmi omlu
{ro: capac; saltea pe arcuri}
{fr: couvercle; sommier élastique}
{en: lid, cover; spring mattress}
ex: s-acupirea cu susta (cu cãpachea); el muta susta (cãpachea) shi isha nafoarã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã