|
|
durusit
durusit (du-ru-sítŭ) adg – vedz tu doarã1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: doarã1ahãrzescu2
ahãrzescu2 (a-hãr-zés-cu) vb IV ahãrzii (a-hãr-zíĭ), ahãrzeam (a-hãr-zeámŭ), ahãrzitã (a-hãr-zí-tã), ahãrziri/ahãrzire (a-hãr-zí-ri) – fac doarã; hãrzescu, durusescu, dãruescu, dursescu, pischisescu
{ro: dărui, face un dar}
{fr: faire cadeau, accorder, gratifier}
{en: mahe a gift, present with}
ex: lj-ahãrzii (lj-feci doarã) multi lucri; Dumnidzã lã ahãrzi (lã deadi, lã durusi, ãlj ifhãristisi cu) un ficiuric; va s-lj-ahãrzeascã (facã doarã) unã ayinji; lj-ahãrzii (lj-ded) unã oarã
§ ahãrzit2 (a-hãr-zítŭ) adg ahãrzitã (a-hãr-zí-tã), ahãrzits (a-hãr-zítsĭ), ahãrziti/ahãrzite (a-hãr-zí-ti) – (lucru) tsi easti faptu doarã; (om) tsi-lj s-ari faptã unã doarã; hãrzit, durusit, dãruit, dursit, pischisit
{ro: dăruit}
{fr: qui est fait (ou a reçu) un cadeau, accordé, gratifié}
{en: that is made as a gift, that is being presented with}
§ ahãrziri2/ahãrzire (a-hãr-zí-ri) sf ahãrziri (a-hãr-zírĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu-lj si fatsi unã doarã; hãrziri, durisiri, dãruiri, dursiri, pischisiri
{ro: acţiunea de a dărui; dăruire, facere dar}
{fr: action de faire un cadeau, d’accorder, de gratifier}
{en: action of making a gift or of being given a gift}
§ ahãrzitor (a-hãr-zí-tórŭ) adg ahãrzitoari/ahãrzitoare (a-hãr-zí-tŭá-ri), ahãrzitori (a-hãr-zí-tórĭ), ahãrzitoari/ahãrzitoare (a-hãr-zí-tŭá-ri) – tsi fatsi doari; tsi duruseashti; tsi dãrueashti; tsi dur-seashti; tsi pischiseashti
{ro: dăruitor}
{fr: qui donne des cadeaux, donnateur}
{en: who makes a gift}
§ hãrzescu2 (hãr-zés-cu) vb IV hãrzii (hãr-zíĭ), hãrzeam (hãr-zeámŭ), hãrzitã (hãr-zí-tã), hãrziri/hãrzire (hãr-zí-ri) – (unã cu ahãrzescu2)
ex: lj-hãrzii (feci doarã) unã ayinji; Doamne! hãrzea-lj (durusea-lj) bana!
§ hãrzit2 (hãr-zítŭ) adg hãrzitã (hãr-zí-tã), hãrzits (hãr-zítsĭ), hãrziti/hãrzite (hãr-zí-ti) – (unã cu ahãrzit2)
cãtuhii/cãtuhie
cãtuhii/cãtuhie (cã-tu-hí-i) sf cãtuhii (cã-tu-híĭ) – ndreptul tsi lu-ari omlu pristi un lucru (casã, loc) tsi lu-ari acumpãratã (lj-s-ari durusitã, lu-ari loatã cu zorea) tra s-facã tsi va cu el, s-hãrseascã di el, s-lu nicuchiripseascã, etc.; putearea shi ndrepturli tsi li ari unã ascheri (ca domnu) pristi un loc loat cu zorea, di la unã mileti dushmanã tsi bãneadzã aclo;
(expr: aruc cãtuhii = ljau cu zorea; bag mãna; mi fac domnu, nicuchir pristi un loc, casã, etc.)
{ro: stăpânire, posesie}
{fr: possession; ocupation}
{en: possession, occupation}
ex: arcarã cãtuhii pri casã
(expr: u loarã, s-featsirã nicuchiri)
doarã1
doarã1 (dŭá-rã) sf doari/doare (dŭá-ri) shi dori (dórĭ) –
1: lucru dat di (icã loat di la) cariva, cu vreari shi fãrã platã, ca agiutor, ca semnu di uspitsãlji, etc.; dar, pischesi;
2: hari (di la Dumnidzã); (fig:
1: doarã = doarã tsi s-da cãndu s-isusescu doi tiniri; expr:
2: trec cu dorli = trec di la isusit la isusitã cu doarili di isozmatã)
{ro: dar, cadou, har}
{fr: cadeau, don}
{en: gift, bestowal}
ex: amirãlu mpãrtsã doari (pischesi); va-lj da doarã mari; mushuteatsã, doarã (hari, pischesi) sh-ghini, Mai durut, n-adusesh tini; fugã-lj doara (harea) a Domnului; sh-draclu-adutsi-a avutlui doari (daruri); acumpãrai sh-niscãnti dhori (pischesi) ti voi; calu di doarã (dar) nu s-caftã la dintsã; doara casã nu-aspardzi; doara (pischesea) ti leagã; aseara tricurã cu doarili
(expr: tricurã la isusitã cu doarili); scumpi doari
(expr: doari di isozmatã) lj-adusi gionili; pusca di doarã-i ma dultsi sh-di njari
§ dar (dárŭ) sn daruri (dá-rurĭ) – (unã cu doarã1)
ex: ahtari dar (doarã)
§ durusescu (du-ru-sés-cu) vb IV durusii (du-ru-síĭ), duruseam (du-ru-seámŭ), durusitã (du-ru-sí-tã), durusiri/durusire (du-ru-sí-ri) – fac doarã; ahãrzescu, hãrzescu, dãruescu, dursescu, pischisescu
{ro: dărui, face un dar}
{fr: faire cadeau, accorder, gratifier; douer, dédier}
{en: make a gift; dedicate, endow}
ex: ea shi Nanciul cu arcul a lui, ãl duruseashti cu (ãlj fatsi doarã, lj-aminã) unã suzeatã shi-lj spitrumsi gãrgãlanlu
§ durusit (du-ru-sítŭ) adg durusitã (du-ru-sí-tã), durusits (du-ru-sítsĭ), durusiti/durusite (du-ru-sí-ti) – tsi easti faptu doarã; tsi-lj s-ari faptã unã doarã; ahãrzit, hãrzit, dãruit, dursit, pischisit
{ro: dăruit}
{fr: qui est fait (ou a reçu) un cadeau, accordé, gratifié, dédié, doué}
{en: given a gift, being presented with a gift, endowed, dedicated}
ex: eara ghini durusit sh-di partea a mintiljei
ncarcu1
ncarcu1 (ncár-cu) (mi) vb I ncãrcai (ncãr-cáĭ), ncãrcam (ncãr-cámŭ), ncãrcatã (ncãr-cá-tã), ncãrcari/ncãrcare (ncãr-cá-ri) – bag unã furtii tu tsiva i pri cariva (amaxi, pravdã, cal, gumar, etc.) tra s-u poartã iuva; lj-dau unã sartsinã tra s-u ducã iuva i s-u facã; ãncarcu, ancarcu, carcu, furtusescu, nsãrtsinedz; (fig:
1: ncarcu = ndreg cu lucri (stranji mushati, giuvaricadz, etc.) tra s-aspun ma mushat (ma tinjisit, ma pripsit, etc.); ndreg, armãtusescu, putusescu, stulsescu; expr:
2: ncarcu ti… = nchisescu ti..., ncarcu tra s-mi duc…;
3: nji ncarcu suflitlu (inima) = fac un arãu, unã-amãrtii shi-nj cadi greu tu suflit; amãrtipsescu;
4: u ncarcu (dit lumea-aestã) = mor, lji ncljid ocljilj, dau dolj-a preftului, etc.);
5: nji ncarcu stumahea = mãc ma multu dicãt lipseashti;
6: ncarcu tufechea (arivolea, etc.) = bag gugoashi tu tufechi (arãvoli, etc.);
7: lj-mi ncarcu = lj-caftu, l-pãlãcãrsescu, lj-mi ngrec sã-nj facã un lucru, unã buneatsã;
8: muljari ncãrcatã = muljari cu sartsinã, tsi-ashteaptã njic)
{ro: încărca}
{fr: (se) charger}
{en: load}
ex: yini tra sã ncarcã yiptu; s-nu ncartsã
(expr: s-nu nchiseshti) ti Macrinitsa; lu ncãrcã (nsãrtsinã) tra s-lji ducã el hãbarea; nji ncãrcai suflitlu
(expr: feci unã amãrtii); s-tsã ncartsã suflitlu
(expr: s-amãrtipseshti) tri unã furculitsã?; aduchi cã ncarcã dit lumea aestã
(expr: aduchi cã moari); a patra dzuã ncãrcã
(expr: muri); lj-mi ncãrcai
(expr: lj-mi ngricai) ta sã-nj facã aestã buneatsã; lj-mi ncãrcai sh-mini
(expr: mi feci sh-mini ta sã-lj hiu nã sartsinã); lu ncãrcai pri nãs (lj-ded a lui sartsina) trã aestu lucru; s-putearim s-lj-u ncarcu furtia cu trampa
§ ncãrcat1 (ncãr-cátŭ) adg ncãrcatã (ncãr-cá-tã), ncãrcats (ncãr-cátsĭ), ncãrcati/ncãrcate (ncãr-cá-ti) – (amaxi, cal, gumar, etc.) tsi-lj s-ari bãgatã unã furtii trã purtari; ãncãrcat, ancãrcat, cãrcat, furtusit, nsãrtsinat, mplin, umplut
{ro: încărcat}
{fr: chargé}
{en: loaded}
ex: cu caljlji ncãrcats cu ljin; calj ghini ncãrcats; pom ncãrcat cu poami (mplin, cu multi poami); yini ncãrcatã din pãzari; ashteaptã acasã fumeljli ncãrcati
(expr: etimi trã vgari); ncãrcatã (durusitã) cu noauãli hãri; ncãrcats (mplinj) di paradz; ilecã ncãrcatã cu (fig: cusutã cu hiri di) hrisafi; bidenj ncãrcati (fig: stulsiti cu ghunã scumpã); niveastili ncãrcati
numã
numã (nú-mã) sf numi/nume (nú-mi) –
1: zbor i zboarã tsi-aspun cã un om (un lucru) easti el sh-nu un altu; zborlu cu cari easti cunuscutã unã hiintsã i un lucru; zborlu cu cari-lj si greashti a unui; numi;
2: zbor tsi-aspuni unã hari a unui lucru i om (ca, bunãoarã, cã easti cu caplu i narea mari, cã-i multu itru, cã shcljoapicã, etc.) sh-cu cari-lj si greashti, cu tuti cã nu easti unã cu zborlu cu cari omlu i lucrul easti cunuscut di-aradã; paranumã, parasumã, pãrnoanji, prãnoamã, parangomi, susumi;
3: dzua-a anlui tu cari omlu sh-yiurtiseashti numa (zborlu cu cari-lj si greashti) cã easti dzua cu cari bisearica yiurtiseashti ayilu cu idyea numã;
(expr:
1: Sã-lj Creapã Numa (Creapã-lj Numa) = draclu, sãtãnãlu, dyeavulu, Zarzavuli, Atsel di sum Punti; Atsel din Vali, Atsel cu Coadã; etc.;
2: om cu numã = om cu numã avdzãtã tu lumi, om tsi easti ghini cunuscut trã hãrli tsi li ari (giunaticlu tsi-ari aspusã tu-alumtã, mintiminilja cu cari-i durusit di Dumnidzã, nvitsãtura tsi u-ari faptã la multi sculii, etc.); anamã, anami, namã, nami;
3: pri numã s-nu-nj dzãts! = (dzãs ca unã soi di giurat) mi giur! cã ashi easti, cã ashi va si s-facã, cã va u fac fãr di-altã;
4: lucrul cu numa = lucrul ti cari easti zborlu;
5: lj-bag numa = l-pãtedz, lj-bag unã pãrnoanji;
6: nu shtii sã-sh scrii necã numa = easti aplo, di la oi, nipilichisit, nidus la sculii;
7: ma ghini s-tsã creapã numa, dicãt s-tsã easã numa = zbor tsi-aspuni cãt greu easti s-ts-u ljai nãpoi numa bunã, dupã tsi tsã ari ishitã unã numã slabã;
8: shi s-beai shi numã bunã s-ai, nu s-fatsi = zbor tsi s-dzãtsi-a atsilui tsi fatsi lucri slabi sh-va, caftã s-aibã sh-unã numã bunã)
{ro: nume, faimă, poreclă, onomastică}
{fr: nom, renommée, sobriquet, fête patronymique}
{en: name, fame, nickname, name day}
ex: unã lugurii tsi s-aflã tu tuti luguriili (angucitoari: numa); tsi intrã tu tuti sh-armãni fãrã moarti? (angucitoari: numa); sh-di mortu, sh-di yiu, nidizlãchit io hiu (angucitoari: numa); tsi numã ari? (cum ãlj grescu?); numa-a lui s-avdzã earã; sã-lj si avdã numa
(expr: si s-facã om cunuscut, cu numã avdzãtã, om di-anami); mari sã-lj hibã numa; ahãtã numã lo
(expr: ahãt cunuscut s-featsi); om cu numã (cu-anami); lji scoasi numã (pãrnoanji, paranumã); numã (anami) mari lo; bagã numi (bagã pãrnoanji); aeri fu numa-a ljei (dzua-a anlui tu cari sh-yiurtiseashti numa); lj-bãgarã numa
(expr: l-pãtidzarã) Petri; nji scoati numã (pãrnoanji); numã-nj fats aestã buneatsã; fratili-a lui eara om cu numã
pischesi/pischese
pischesi/pischese (pis-chĭé-si) sf pischesi (pis-chĭésĭ) – lucru dat di (icã loat di la) cariva cu vreari shi fãrã platã, ca semnu di uspitsãlji, ca agiutor, etc.; pishchesi, doarã, dar, hari;
(expr: calu tsi-i pischesi nu s-mutreashti la dintsã = zborlu tsi s-dzãtsi-a atsilui tsi lja unã doarã, shi nchiseashti s-cãtigurseascã shi s-lj-aflã cusuri a doarãljei)
{ro: dar, cadou}
{fr: cadeau}
{en: gift}
ex: s-v-aduc cãti nã pischesi (doarã); atumtsea sh-adutsi aminti di pischesea tsi lj-avea datã aushlu; trã giuneatsa-a ta, ai sã-ts fac nã pischesi; vedz tsi pischesi mushatã adusi?
§ pishche-si/pishchese (pish-chĭé-si) sf pishchesi (pish-chĭésĭ) – (unã cu pischesi)
ex: lj-featsi pishchesi nã pãreaclji di veri di amalãmã cu chetri scumpi
§ pischisescu (pis-chi-sés-cu) vb IV pischisii (pis-chi-síĭ), pischiseam (pis-chi-seámŭ), pischisitã (pis-chi-sí-tã), pischisiri/pischisire (pis-chi-sí-ri) – fac doarã; ahãrzescu, hãrzescu, durusescu, dursescu, dãruescu
{ro: dărui, face un dar}
{fr: faire présent, donner un cadeau}
{en: make a gift}
ex: lj-pischisii (lj-feci pischesi) unã oarã; nu-i ghini s-pischisescu (s-fac doarã) sh-io?
§ pischisit (pis-chi-sítŭ) adg pischisitã (pis-chi-sí-tã), pischisits (pis-chi-sítsĭ), pischisiti/pischisite (pis-chi-sí-ti) – tsi easti faptu doarã; tsi-lj s-ari faptã unã doarã; ahãrzit, hãrzit, dãruit, dursit, durusit
{ro: dăruit}
{fr: qui a reçu un cadeau, donné un cadeau}
{en: given a gift, being presented with a gift}
§ pischisiri/pischisire (pis-chi-sí-ri) sf pischisiri (pis-chi-sírĭ) – atsea tsi s-adarã cãndu un fatsi unã doarã; ahãrziri, hãrziri, dãruiri, dursiri, durusiri
{ro: acţiunea de a dărui, de a face un dar; dăruire, facere dar}
{fr: action de faire un cadeau}
{en: action of making a gift or receiving a gift}
yiu
yiu (yíŭ) adg vii/vie (yí-i), yii (yíĭ), yii (yíĭ) –
1: tsi bãneadzã sh-nu easti mortu; tsi easti durusit cu banã; (hiintsã, lucru, idei) tsi s-aflã tu catastasea di dupã amintari shi pãnã la moarti i afãnsiri;
2: lucru trã mãcari tsi armãni ashi cum easti nihertu sh-nicoptu (ca, bunãoarã, carnea dupã tãljarea-a nimaljlui icã zãrzãvãtsli, yimishili, etc., dupã adunarea-a lor shi nãinti ca s-hibã ndreapti tri mãcari cu cutsearea i hirbearea); nicoptu, nihertu, etc.; (fig: yiu = (i) tsi easti ca yearyirlu, sarpit, sertic, dishtiptat, etc.; (ii) tsi s-aspuni el insush, tsi s-aspuni limpidi, ashi cum easti dealihea; (iii) njedzlu, mesea-a unui lucru; expr:
2: apã yii = (i) multu ghini; (ii) apã (dit pãrmiti) tsi lu nyeadzã omlu mortu, tsi-l fatsi omlu s-nu moarã;
3: l-beau di yiu = lu-afãnsescu, l-dinjic, l-dizvoc, lu-arup, etc.)
{ro: viu, personal; crud, necopt}
{fr: vif, vivant, en vie, en personne; cru, non cuit}
{en: alive, living, in person; raw, uncooked}
ex: yiulu fatsi mortul sh-mortul fatsi yiulu (angucitoari: gãljina shi oulu); nu shtiu tsiva, easti yiu (tu banã, bãneadzã) i mortu; yiu (cum eshti ninga tu banã) ti mãc; mutrita yii (fig: dishtiptatã); vãrcolac yiu (dealihea, tsi nu easti mortu); aestu eara Shutlu yiu (fig: el insush, ashi cum easti, vãrã altu); pãnea nu s-coapsi, easti yii (fig: nicoaptã); apã yii, fãrã moarti; nj-aspunea lucri yii (fig: tsi s-aspun limpidi, ashi cum suntu dealihea); tu yia (fig: njedzlu, mesea) a cãloariljei; li shtii tuti, apã yii
(expr: multu ghini)
§ ghiu (ghíŭ) adg ghii/ghie (ghí-i), ghii (ghíĭ), ghii (ghíĭ) – (unã cu yiu)
§ yeatsã1 (yĭá-tsã) sf yets (yĭétsĭ) shi yetsuri (yĭé-tsurĭ) – harea tsi-l fatsi omlu (pravda, earba, etc.) s-hibã yiu; catastasea-a-atsilui tsi s-aflã dealihea tu lumi (cã easti unã prici yii i un lucru tsi nu easti yiu) di cãndu s-fatsi shi pãnã s-afãnseashti dit aestã lumi; banã, zuii, gheatsã;
(expr: yeatsa a etãljei = eta a etãljei, yeatsa di totna sh-trã totna)
{ro: viaţă, existenţă, eternitate}
{fr: vie, existence, éternité}
{en: life, existence, eternity}
ex: s-ascapã cu yeatsã (banã); sh-u tricurã yeatsa-a lor (bana-a lor); tsi yeatsã (banã) dush mini tu eta-aestã?; nu-nj voi yeatsa (bana)!; cari s-hãrseashti di tru-aestã banã, yeatsa a etãljei (fig: yeatsa di tora sh-trã totna) amintã; s-lom yeatsa a etãljei (fig: yeatsa trã totna, trã eta-a etãljei); mash fumlu tsi insha prit ugeatsi eara un semnu di yeatsã (semnu di banã, semnu cã aclotsi, tu casili cu ugeatsi, bãneadzã cariva)