DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

dor1

dor1 (dórŭ) vb II durui (du-rúĭ), duream (du-reámŭ), durutã (du-rú-tã), dureari/dureare (du-reá-ri) – aduchescu unã dureari iuva tu trup i suflit; fac pri cariva sã-l doarã tsiva; aduchescu un pon (dureari); vãsãnipsescu, trag, munduescu, etc.;
(expr: ti doari curlu! = s-dzãtsi a omlui tsi s-plãndzi tut chirolu cã-l doari iuva)
{ro: durea, simţi o durere, suferi}
{fr: causer de la douleur, éprouver de la douleur, souffrir}
{en: feel pain, suffer}
ex: nã hãbari tsi ti doari (tsi tsã da dureari); mi doari caplu; tuti oasili mi dor (ãnj da pon); mi leg, iu mi doari; mash tini shtii iu ti doari; cãndu nu ti doari caplu, s-nu-l ledz; mi doari (am un pon suflitescu, trag) cãndu avdu zboarã arali trã nãs; s-nji bãna nãs nu va mi durea caplu

§ durut1 (du-rútŭ) adg durutã (du-rú-tã), duruts (du-rútsĭ), duruti/durute (du-rú-ti) – tsi-aducheashti unã dureari
{ro: care suferă}
{fr: souffrant}
{en: suffering; feeling pain}

§ dureari1/dureare (du-reá-ri) sf dureri (du-réri) – atsea tsi fatsi un tra sã-l doarã tsiva (pri el icã pri altu); aduchirea-a unui pon (dureari); vãsãnipsiri, trãdzeari, munduiri, etc.
{ro: acţiunea de a cauza durere; durere, suferinţă}
{fr: action de causer de la douleur, d’éprouver de la douleur, de souffrir}
{en: action of feeling pain, of causing pain}

§ dor3 (dórŭ) sn doruri (dó-rurĭ) – atsea tsi-aducheashti cariva cãndu ari un pon, cãndu-l doari iuva; dureari, durimi, ondus, pon, pidimo, etc.
{ro: durere}
{fr: mal, douleur, souffrance}
{en: pain, suffering}
ex: ari dor (dureari, pon) mari tu oasi; lãngoare! cum i dorlu di cicioari; dor di lunã icã loari di lunã easti unã lãngoari

§ dureari3/dureare (du-reá-ri) sf dureri (du-réri) – (unã cu dor3)
ex: sãmtseam dureari (dor, pon) la lingurici

§ durimi/durime (du-rí-mi) sf durinj (du-rínjĭ) – (unã cu dor3)
ex: usturimi cu durimi (pon), cãndu-l badz ãnj pari ghini (angucitoari: vearea);

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lacrimã

lacrimã (lá-cri-mã) sf lacrinj (lá-crinjĭ) shi lãcrinj (lắ-crinjĭ) – muljitura (fãrã hromã sh-ca nsãratã) tsi s-aflã tu oclji shi easi cãtivãrãoarã cãndu omlu plãndzi, arãdi multu icã easti ocljul lãndzit; lacrãmã, lacãrmã, lãcrimeauã; (fig:
1: lacrimã = chicutã di apã, aroauã, dzamã dit erghi cãndu li-aruchi, etc.; expr:
2: easti tu lãcrinj = (i) plãndzi, jileashti; (ii) arãdi;
3: plãngu cu lãcrinjli nsus = arãd cu lãcrinj, mi hãrsescu;
4: mi mbairã lãcrinjli cãtrã nghios = plãngu amar cu lãcrinj greali;
5: mi lja, mi curmã lãcrinjli = nji s-umplurã ocljilj di lãcrinj, nj-da lãcrinjli tu oclji;
6: versu lãcrinjli ca pruna; plãngu cu lãcrinj ca nuca = versu multi lãcrinj mãri sh-amari, plãngu multu)
{ro: lacrimă}
{fr: larme}
{en: tear (from eye)}
ex: curã fãntãnj di lãcrinj upãriti; dintr-ocljilj a ljei arosh ca sãndzili, lj-cãdzu unã lacrimã groasã; plãndzea cu lãcrinj; tu livadea-atsea s-afla unã fãntãnã limpidã ca lacrima; nã fãntãnã cu apã limpidã ca lacrima-ali Stãmãrii; ãlj chicã nã lacrimã pri fatsã al Dona; lãcrinj virsã di-arãdeari; soarli arãdi pi lacrima (fig: aroaua) dit erghi; cãndu s-talji yitea primuveara lj-cura lacrinj (fig: chicuti di dzamã); ma u vidzu, l-curmarã lãcrinjli
(expr: lji s-umplurã ocljilj di lãcrinj), s-apruche di nãsã sh-u ntribã; cum u vidzu hilja di-amirã, u mbãirarã lãcrinjli cãtrã nghios
(expr: ahiurhi s-plãngã cu lãcrinj amari); tsi nj-ai, featã-mushatã, tsi-nj ti doari di vershi lãcrinjli ca pruna?
(expr: di plãndzi ahãntu amar?)

§ lacrãmã (lá-crã-mã) sf lãcrãnj (lắ-crãnjĭ) – (unã cu lacrimã)
ex: u loarã lãcrãnjli; lji s-umplurã ocljilj di lãcrãnj; plãndzea cu lãcrãnj cãt nuca

§ lacãrmã (lá-cãr-mã) sf lãcãrnji/lãcãrnje (lắ-cãr-nji) – (unã cu lacrimã)

§ lãcrimeauã (lã-cri-meá-uã) sf lãcrimeali/lãcrimeale (lã-cri-meá-li) – (unã cu lacrimã)

§ lãcrimos (lã-cri-mósŭ) adg (shi adv) lãcrimoasã (lã-cri-mŭá-sã), lãcrimosh (lã-cri-móshĭ), lãcrimoasi/lãcrimoase (lã-cri-mŭá-si) – cari scoati lãcrinj dit oclji; tsi ari lãcrinj ntr-oclji; cari ari ocljilj mplinj di lãcrinj; lãcrãmos, lãcãrmos (fig: lãcrimos = adiljos, dolj, duljos, duriros, suschiros)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

suschir1

suschir1 (sus-chírŭ shi sús-chir) sn suschiri/suschire (sus-chí-ri shi sús-chi-ri) – anasa (greauã, cu lavã, ahãndoasã sh-niheamã ca lungã, multi ori cu plãnguti shi shcljimurãri) tsi u scoati omlu tsi aducheashti tu suflit un dor multu greu, unã dureari, nvirinari, cripari, etc.; uhtat, uftat, scãtsadzã;
(expr: suschir dit hicati = suschir ahãndos)
{ro: oftat}
{fr: soupir}
{en: sigh}
ex: mash suschir (uhtat) di muljeri; suschirlu (uhtatlu) ali mani; bãnash fãrã suschiri (uhtati, uhtãri); suschirili (uhtaturli) a meali va li avdã Dumnidzã; sã sculã cu mari suschir; scoasi un suschir amirãlu

§ suschirat1 (sus-chi-rátŭ) sn suschirati/suschirate (sus-chi-rá-ti) – (unã cu suschir1)
ex: va-nj ti duts cu sãnãtati, va-nj armãn pi suschirati (suschiri, uhtati)

§ suschiros (sus-chi-rósŭ) adg suschiroasã (sus-chi-rŭá-sã), suschirosh (sus-chi-róshĭ), suschi-roasi/suschiroase (sus-chi-rŭá-si) – cari uhteadzã multu, dipriunã; (fig: suschiros = tsi sh-u-adutsi cu unã boatsi tsi suschirã; adiljos, dolj, duljos, lãcrimos, duriros)
{ro: suspinător}
{fr: plaintif}
{en: who sighes often}
ex: cu-a ljei boatsi suschiroasã (tsi suschirã); s-ascultu njerla suschiroasã (fig: tsi pari cã suschirã dipriunã); shi valea-nj turnã grailu cu scljimuri, suschiros (fig: adiljos); cu vreari suschiroasã (mplinã di suschiri)

§ suschir2 (sus-chírŭ) vb I suschirai (sus-chi-ráĭ), suschiram (sus-chi-rámŭ), suschiratã (sus-chi-rá-tã), suschirari/suschirare (sus-chi-rá-ri) – scot dit cheptu unã anasã greauã, cu lavã, ahãndoasã sh-niheamã ca lungã, multi ori cu plãnguti shi shcljimurãri, di itia cã aduchescu tu suflit un dor greu, unã dureari, nvirinari, cripari, etc.; suschin, uftedz, uhtedz, nuchescu, scãltiz, scãltsedz;
(expr:
1: lu suschir = l-fac sã suschirã;
2: suschir dit hicati = suschir greu, ahãndos)
{ro: suspina}
{fr: soupirer}
{en: sigh}
ex: moi, curbane! trandafir, bana-nj tutã va-nj suschir (uhtedz); strigã suschirãnd, o, lai, dadã!; suschirã puljlji, suschirã; suschir ti tini; suschira sh-plãndzea, cã ti curma njilã mari; plãndzi, mãrata, shi suschirã (uhteadzã); aoa plãndzea, aoa suschira, cã taha nu u va bãrbat-su; cãtu-l simnarã tu tifteri shi suschirã grãmãticlu nãoarã; tuts gionjlji-l zilipsea shi tuti featili li suschira

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn