DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aradzim1

aradzim1 (a-rá-dzimŭ) sn aradzimi/aradzime (a-rá-dzi-mi) shi aradzimuri (a-rá-dzi-murĭ) – lucrul pri (di) cari si ndoapirã un; aradzãm, radzãm, readzãm, ndrupãturã, apãndoahã, andoapir, ndoapir, durec
{ro: reazem}
{fr: appui}
{en: support)}
ex: tini hii nãdia shi aradzimlu (ndoapirlu) a aushaticlui a nostru

§ aradzãm1 (a-rá-dzãmŭ) sn aradzãmi/aradzãme (a-rá-dzã-mi) shi aradzãmuri (a-rá-dzã-murĭ) – (unã cu aradzim1)

§ razãm1 (rá-zãmŭ) sn razãmi/razãme (rá-zã-mi) shi razãmuri (rá-zã-murĭ) – (unã cu aradzim1)
ex: pi nãs lu-ari razãmlu (ndoapirlu) tu aushatic

§ readzãm (reá-dzãmŭ) sn readzãmi/readzãme (reá-dzã-mi) – (unã cu aradzim1)
ex: crishtinãtatea readzãm ari pri vãnghelj

§ aradzim2 (a-rá-dzimŭ) (mi) vb I arãdzimai (a-rã-dzi-máĭ), arãdzimam (a-rã-dzi-mámŭ), arãdzimatã (a-rã-dzi-má-tã), arãdzimari/arãdzimare (a-rã-dzi-má-ri) – tra s-nu cadã un lucru lu ndrupãscu di-un andoapir; aradzãm, acumsescu, acumbusescu, ndrupãscu, ndoapir, ndoapãr
{ro: rezema, propti}
{fr: appuyer}
{en: support, sustain}
ex: di nãsã s-aradzimã gardul; s-arãdzimã (si ndrupã) tserlu pri tãmpili a muntsãlor; atsel sãcat tsi s-aradzãmã; aclo iu s-arãdzãmã

§ arãdzimat (a-rã-dzi-mátŭ) adg arãdzimatã (a-rã-dzi-má-tã), arãdzimats (a-rã-dzi-mátsĭ), arãdzimati/arã-dzimate (a-rã-dzi-má-ti) – ashi cum easti un tsi si ndrupashti; arãdzãmat, rãdzãmat, acumsit, acumbusit, ndrupãt, ndupirat, ndu-pãrat
{ro: rezemat}
{fr: appuyé}
{en: supported, sustained}

§ arãdzimari/arãdzimare (a-rã-dzi-má-ri) sf arãdzimãri (a-rã-dzi-mắrĭ) – atsea tsi fatsi un tsi s-aradzimã; arãdzãmari, rãdzãmari, acumsiri, acumbusiri, ndrupãri, ndupirari, ndupãrari
{ro: acţiunea de a rezema; rezemare}
{fr: action de s’appuyer}
{en: action of supporting (sustaining)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãfasi1/cãfase

cãfasi1/cãfase (cã-fá-si) sf cãfãsh (cã-fắshĭ) – unã soi di cutii njicã (cãsicã di lemnu, her i plasticã) adratã maxus trã tsãnearea-a puljlor (cãntãtori) ãn casã; unã soi di cutii mari (cãsicã di lemnu, scãnduri i her) tu cari suntu tsãnuti ncljisi pricili agri tra s-nu s-facã znjii; cãfesi, cluvii, culuvii, cãfashi; (fig: cãfasi = hapsi, filichii, ncljisoari, etc.)
{ro: colivie}
{fr: cage}
{en: cage}
ex: nj-ahãrzi nã cãfasi; tsãnea aslanjlji tu cãfasi di her; bãgã puljlu tu-unã cãfasi (culuvii) shi-l hrãnea; cãfasea-i spindzuratã di dureclu dit chioshi; escu tu cãfasi (fig: ncljis ca tu filichii) n casa aestã

§ cãfashi1/cãfashe (cã-fá-shi) sf cãfãsh (cã-fắshĭ) – (unã cu cãfasi1)

§ cãfesi/cãfese (cã-fé-si) sf cãfesh(?) (cã-féshĭ) – (unã cu cãfasi1)
ex: arslan mari ncljis tu cãfesi di her

§ ncãfãsescu (ncã-fã-sés-cu) vb IV ncãfãsii (ncã-fã-síĭ), ncãfãseam (ncã-fã-seámŭ), ncãfãsitã (ncã-fã-sí-tã), ncãfãsiri/ncãfãsire (ncã-fã-sí-ri) – ncljid (un pulj, unã agru-prici) tu-unã culuvii (cãfasi); (fig: ncãfãsescu = (i) ascundu videarea; astup videarea di nafoarã, prit firidã, n casã; (ii) bag (ncljid) cariva tu hapsi)
{ro: pune în colivie sau cuşcă}
{fr: fermer dans une cage}
{en: put in a cage}
ex: turtsãlj au adetea si shi ncãfãseascã pingerli
(expr: astupã videarea prit pingeri)

§ ncãfãsit (ncã-fã-sítŭ) adg ncãfãsitã (ncã-fã-sí-tã), ncãfãsits (ncã-fã-sítsĭ), ncãfãsiti/ncãfãsite (ncã-fã-sí-ti) – tsi easti ncljis tu-unã cãfasi
{ro: pus în colivie sau cuşcă}
{fr: fermé dans une cage}
{en: put in a cage}
ex: sh-la bisearicã, loclu a muljerlor easti ncãfãsit
(expr: ascumtu di videarea-a bãrbatslor)

§ ncãfãsi-ri/ncãfãsire (ncã-fã-sí-ri) sf ncãfãsiri (ncã-fã-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un pulj (unã agru-prici) easti ncljis tu-unã cãfasi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

chioshi/chioshe

chioshi/chioshe (chĭó-shi) sf chiosh (chĭóshĭ) – loclu iu s-adunã trei mãrdzinj a unui lucru; loclu dit casã iu s-andãmusescu doauã stizmi; capitlu-a unei sucachi iu s-andãmuseashti cu-unã altã sucachi; chiuse, chiushe, cohi, angunã, angun, cornu;
(expr:
1: u trag chiosha (dumneashti) = duc unã banã di domnu, multu bunã;
2: tu patrulji chiushadz a lumiljei = tu lumea ntreagã, pristi tut tu lumi)
{ro: ungher, colţ}
{fr: angle, coin, encoignure}
{en: angle, corner}
ex: casa albã dit chiosha di cali; ari multi chiosh; bagã-l si sta tu chioshi; cljimarã yeatsrã dit patruli chioshi a lumiljei; cãfasea-i spindzuratã di dureclu dit chioshi

§ chiushe (chĭu-shĭé) sm chiushedz (chĭu-shĭédzĭ) shi chiushadz (chĭu-shĭádzĭ) – (unã cu chioshi)
ex: patru frats si ved ãn fatsã, shi nu pot tra si s-acatsã (angucitoari: chiushadzlji); tu un chiushe (un cornu) di sucachi; bãna unãoarã noauã furi avdzãts, tu patrulji chiushadz a lumiljei
(expr: tu tutã lumea)

§ chiuse (chĭu-sé) sm chiusedz (chĭu-sédzĭ) – (unã cu chioshi)
ex: chiuselu (cornul) a sucachiljei

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ciumagã

ciumagã (cĭu-má-gã) sf ciumãdz (cĭu-mắdzĭ) –
1: lemnu lungu shi suptsãri; ciumag, giumac, bishtoc, afingi, pulean, teg, ciun, shcop, tingãli, tsoapit, mãciucã;
2: lemnu tsi ari ca unã furcã di-unã parti, shi easti nturghisit di-alantã (tra s-poatã s-hibã hiptu tu loc); furtutiri;
(expr:
1: cu casa pri ciumagã = tsi nu-ari casã iu s-shadã, tsi alagã vagabondu, hulandar, pri-aoa sh-pri-aclo; cu casa pi durec;
2: tsi cã hoara-i fãrã cãnj, ciumaga nu cãrteashti = shi s-nu mindueshti cã ai ananghi di-un lucru, easti ghini s-ti-aveglji shi s-lu ai, ma s-vrei s-hii sigur trã ninti)
{ro: ciomag; stâlp-furcă}
{fr: gros bâton, gourdin, matraque; pieu fourchu}
{en: stick, rod; forked stake}
ex: nidzãs grailu, sh-lja nã ciumagã di cornu; lu-agudea cu ciumaga; ma ghini nã sutã di ciumãdz pri truplu-a-alãntui, di unã singurã pi-a meu; pri ciumaga al dispoti; easti dip, casa pri ciumagã
(expr: adzã aoa, mãni aclo); cara sãlgheashti ciumaga (mãciuca) di her, dishlji lji culcã mpadi; cum u vidzu, lj-u intrã pri zvercã cu ciumaga; acãtsarã sã s-arupã tsãruhili shi ciumaga sã s-aroadã prighios

§ ciumag (cĭu-mágŭ) sn ciumãdz (cĭu-mắdzĭ) – (unã cu ciumagã)
ex: n pãduri faptu fui, tut ãn pãduri criscui, sh-acasã-anda mi-adusirã, s-hiu nai mari-nj dzãsirã (angucitoari: ciumaglu); alãga cu ciumaglu tu mãnã

§ giumac (gĭu-mácŭ) sn giumatsi/giumatse(?) (gĭu-má-tsi) – (unã cu ciumagã)
ex: s-easti cã-l vrei hiljlu, spuni-lj giumaclu (shcoplu)

§ ciumagarã (cĭu-ma-gá-rã) adg ciumagareanj (cĭu-ma-gá-reanjĭ) – un tsi alagã cãljurli dit un loc tu altu (tsi easti cu casa pri ciumagã), fãrã nitsiun scupo tu banã sh-fãrã s-aibã tu minti s-facã tsiva; un tsi nu lu-arãseashti s-lucreadzã shi nu pari s-aibã un loc iu s-bãneadzã, cu casa sh-cu lucrul; tsi ahãrzeashti ca lumea s-lu aibã tu catafronisi (cã easti atim, tihilai, firaun, pushclju, etc.); hulandar, birdush, ciuhljan, vagabondu, capisãz, pezevenghiu
{ro: vagabond, haimana}
{fr: vagabond, fainéant}
{en: vagabond, tramp}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dãeachi/dãeache

dãeachi/dãeache (dã-ĭá-chi) sf dãechi (dã-ĭéchĭ) – lucrul pri (di) cari si ndoapirã tsiva; ndoapir, andoapir, ãndoapir, ndoapãr, an-doapãr, ãndoapãr, aradzim, ndrupãturã, andrupãturã, ãndrupãturã, apãndoahã, durec
{ro: reazem}
{fr: appui}
{en: support}
ex: casã fãrã dãeachi (ndoapir)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

durec

durec (du-récŭ) sn duretsi/duretse (du-ré-tsi) shi durecuri (du-ré-curĭ) – lemnu lungu sh-gros, di-aradã pilichisit sh-hiptu tu loc, sh-cari di-aradã easti ufilisit ca ndoapir trã un lucru (unã stizmã aplicatã, unã citii, unã punti, teli, etc.); lucrul pri (di) cari si ndoa-pirã tsiva; direc, drec, stur, ustur, stil, shtiulã, numii, andoapir, aradzim; (fig:
1: durec sm durets (du-rétsĭ) = omlu tsi easti ca unã soi di aradzim, andoapir, agiutor trã cariva tsi ari ananghi; expr:
2: cu casa pi durec = tsi nu-ari casã iu s-shadã, tsi alagã vagabondu, hulandar, pri-aoa sh-pri-aclo; cu casa pri ciumagã)
{ro: stâlp; reazem, ajutor}
{fr: pilier; appui, aide. soutien}
{en: pole, post, pillar; support, help}
ex: cãfasea-i spindzuratã di dureclu (sturlu) dit chioshi; cãndu bãna ljirtatlu di frati-nju, aveam sh-mini un durec (fig: aradzim) di mi ndrupam; nu va s-lj-u pots cã ari durets (fig: andoapiri); vedz dureclu (sturlu) di nandreapta; pi shasi duretsi (stururi) eara citia

§ direc (di-récŭ) sn diretsi/diretse (di-ré-tsi) shi direcuri (di-ré-curĭ) – (unã cu durec)
ex: cu trei diretsi (stururi) di her; sh-freadzi caplu di tuti diretsili (stururli)

§ drec (drécŭ) sn dretsi/dretse (dré-tsi) shi drecuri (dré-curĭ) – (unã cu durec)
ex: nitsi saltsea drec di casã, nits sindushlu om di measã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ndrupãscu

ndrupãscu (ndru-pắs-cu) (mi) vb IV ndrupãi (ndru-pắĭ), ndrupam (ndru-pámŭ), ndrupãtã (ndru-pắ-tã), ndrupãri/ndrupãre (ndru-pắ-ri) – tra s-nu cadã un lucru, l-fac si s-areadzimã di-un altu lucru (andoapir, stur, durec, etc.); ndoapir, ndoapãr, ndoapur, andoapir, andoapãr, ãndoapir, ãndoapãr, acumsescu, acumbusescu
{ro: rezema, propti}
{fr: appuyer, soutenir}
{en: support, sustain}
ex: si ndrupã di un bucium; si ndrupã putsãn di nãs; andrupa-ti di fag; ndrupãts-vã di noi; vrem si ndrupãm gardul

§ ndrupãt (ndru-pắtŭ) adg ndrupãtã (ndru-pắ-tã), ndrupãts (ndru-pắtsĭ), ndrupã-ti/ndrupãte (ndru-pắ-ti) – tsi s-areadzimã (si ndrupashti) di tsiva; ndupirat, ndupãrat, ndupurat, andupirat, andupãrat, ãndupirat, ãndupãrat, acumsit, acumbusit
{ro: rezemat}
{fr: appuyé, soutenu}
{en: supported, sustained}

§ ndrupãri/ndrupãre (ndru-pắ-ri) sf ndrupãri (ndru-pắrĭ) – atsea tsi fatsi un tsi s-areadzimã; ndupirari, ndupãrari, ndupurari, andupirari, andupãrari, ãndupirari, ãndupã-rari, acumsiri, acumbusiri
{ro: acţiunea de a rezema, de a propti; rezemare, proptire}
{fr: action de s’appuyer, de soutenir}
{en: action of supporting, of sustaining}

§ andrupãscu (an-dru-pắs-cu) (mi) vb IV andrupãi (an-dru-pắĭ), andrupam (an-dru-pámŭ), andrupãtã (an-dru-pắ-tã), andrupãri/andrupãre (an-dru-pắ-ri) – (unã cu ndrupãscu)
ex: mi-andrupãi di nãs

§ andrupãt (an-dru-pắtŭ) adg andrupãtã (an-dru-pắ-tã), andrupãts (an-dru-pắtsĭ), andrupãti/andrupãte (an-dru-pắ-ti) – (unã cu ndrupãt)

§ andrupãri/andrupãre (an-dru-pắ-ri) sf andrupãri (an-dru-pắrĭ) – (unã cu ndrupãri)

§ ãndrupãscu (ãn-dru-pắs-cu) (mi) vb IV ãndrupãi (ãn-dru-pắĭ), ãndrupam (ãn-dru-pámŭ), ãndrupãtã (ãn-dru-pắ-tã), ãndrupãri/ãndrupãre (ãn-dru-pắ-ri) – (unã cu ndrupãscu)

§ ãndrupãt (ãn-dru-pắtŭ) adg ãndrupãtã (ãn-dru-pắ-tã), ãndrupãts (ãn-dru-pắtsĭ), ãndrupãti/ãndrupãte (ãn-dru-pắ-ti) – (unã cu ndrupãt)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

numii2/numie

numii2/numie (nu-mí-i) sf numii (nu-míĭ) – lucrul pri (di) cari si ndoapirã tsiva; sturlu tsi s-bagã tu loc tra s-tsãnã tsiva; aradzim, ndoapir; stur, ustur, stil, shtiulã, durec, direc, drec
{ro: stâlp, reazem}
{fr: pilier, pilastre, soutien}
{en: pillar, support}
ex: numia (aradzimlu, sturlu) a casãljei easti bãrbatlu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã