{ro: zburdalnic, nebunatic, zvăpăiat}
{fr: étourdi, folâtre, délirant}
{en: playful, frolicsome, frisky, empty-headed}
ex: unã eapã durdurã (burdalã, zurlã) cari da di mi-ascuturã, tutã-amarea treamburã (angucitoari: arãzboilu)

§ zdurdit (zdur-dítŭ) adg zdurditã (zdur-dí-tã), zdurdits (zdur-dítsĭ), zdurditi/zdurdite (zdur-dí-ti) – (unã cu durdur)
ex: alag zdurdit (burdal) ca un ficior; api zdurditi (tsi-ansar ca burdãlipsiti, durduri, ansãritoari, agiucãtoari) tsi dipun dit pishtirei

§ ndurduredz (ndur-du-rédzŭ) (mi) vb I ndurdurai (ndur-du-ráĭ), ndurduram (ndur-du-rámŭ), ndurduratã (ndur-du-rá-tã), ndurdurari/ndurdurare (ndur-du-rá-ri) – mi ngrosh sh-mi fac niheamã ca arucutos tu trup; nu para stau tu-un loc sh-ansar deavãrliga tut chirolu ca burdal; ngrosh; zburdãlipsescu
{ro: (se) îngroşa, rotunji}
{fr: grossir, arrondir}
{en: enlarge, grow bigger, become plump}
ex: di cãndu-l vidzui aoa sh-un mes, si ndurdurã (si ngrushe) niheamã

§ ndurdurat (ndur-du-rátŭ) adg ndurduratã (ndur-du-rá-tã), ndurdurats (ndur-du-rátsĭ), ndurdurati/ndurdurate (ndur-du-rá-ti) – tsi s-ari ngrushatã niheamã; tsi featsi truplu cama-arucutos; ngrushat, zburdãlipsit
{ro: îngroşat, rotunjit}
{fr: grossi, arrondi}
{en: enlarged, grown bigger}

§ ndurdura-ri/ndurdurare (ndur-du-rá-ri) sf ndurdurãri (ndur-du-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva si ndurdureadzã
{ro: acţiunea de a (se) îngroşa, de a (se) rotunji}
{fr: action de grossir, de s’arrondir}
{en: action of enlarging, of growing bigger, of becoming plump}

{ro: nescuturat, neşters de praf, nedereticat}
{fr: qui n’est pas secoué; (chambre) qui n’a pas été épousseté (faite)}
{en: unshaken, undusted}

§ neascutura-ri/neascuturare (neas-cu-tu-rá-ri) sf neascuturãri (neas-cu-tu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu ascuturã
{ro: acţiunea de a nu scutura, de a nu şterge praful, de a nu deretica}
{fr: action de ne pas secouer; de ne pas épousseter}
{en: action of not shaking, of not dusting}

§ scutur (scú-turŭ) (mi) vb I scuturai (scu-tu-ráĭ), scuturam (scu-tu-rámŭ), scuturatã (scu-tu-rá-tã), scutura-ri/scuturare (scu-tu-rá-ri) – (unã cu ascutur)
ex: unã eapã durdurã, cari da di sã scuturã, lumea tutã-aspulbirã (angucitoari: sita); el scuturã merlu tra s-adunã mearili tsi va s-cadã; scuturarã chilinjli (li bãturã trã pulbiri); giucarã, si scuturarã
(expr: ansãrirã tu-agioc), cari nu vru; li scuturã
(expr: muri) unã dzuã fãrã s-aducheascã tsiva; mi scuturã di pãradz
(expr: nji-lj lo tuts paradzlji)

§ scuturat (scu-tu-rátŭ) adg scuturatã (scu-tu-rá-tã), scuturats (scu-tu-rátsĭ), scuturati/scuturate (scu-tu-rá-ti) – (unã cu ascuturat)
ex: analt, livend shi scuturat (fig: zveltu); analtu, scuturat (fig: zveltu) ca faglu; featã scuturatã (fig: zveltã); eara analtã shi scuturatã (fig: zveltã, bugdanã)

§ scuturari/scuturare (scu-tu-rá-ri) sf scuturãri (scu-tu-rắrĭ) – (unã cu ascuturari)

§ niscuturat (nis-cu-tu-rátŭ) adg niscuturatã (nis-cu-tu-rá-tã), niscuturats (nis-cu-tu-rátsĭ), niscuturati/niscuturate (nis-cu-tu-rá-ti) – (unã cu neascuturat)
ex: cucoshlu armasi niscuturat di cucoashi; casa eara nearnitã, nilatã, niscuturatã (nu eara scuturatã, niscãrsitã)

§ niscuturari/niscuturare (nis-cu-tu-rá-ri) sf niscu-turãri (nis-cu-tu-rắrĭ) – (unã cu neascuturari)

{ro: umplut doldora}
{fr: rempli à regorger}
{en: filled until overflowing}

§ dãngusiri/dãngusire (dãn-gu-sí-ri) sf dãngusiri (dãn-gu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru easti faptu dãnga; durdurdiri, surusiri
{ro: acţiunea de a umplea doldora}
{fr: action de remplir à regorger}
{en: action of filling until overflowing}

§ dãngãnescu (dãn-gã-nés-cu) vb IV dãngãnii (dãn-gã-níĭ), dãngãneam (dãn-gã-neámŭ), dãngãnitã (dãn-gã-ní-tã), dãngãni-ri/dãngãnire (dãn-gã-ní-ri) – crep (plãscãnescu) di umplearea tsi nj-u fac (di dãnga tsi hiu); l-fac s-creapã un lucru cu un vrondu sec sh-cu cumãts tsi-ansar dit el cu puteari; zdãngãnescu, crep, plãscãnescu, cãrtsãnescu, crãtsãnescu; (fig: dãngãnescu = (i): fac un vrondu (ca atsel faptu di-un lucru tsi plãscãneashti) cãndu dau unã bishinã, cãndu-l zdupunescu pri cariva di padi, cãndu bat pãlnjili, etc.; (ii) crep (plãscãnescu) di taxirãtsli tsi-nj cad pri cap)
{ro: plezni, crăpa}
{fr: craquer; claquer; crever}
{en: crack, clap, burst}
ex: plãscãnea sh-dãngãnea; cãndu vidzurã shi giuneatsa aestã, lã vinji s-dãngãneascã (fig: s-creapã, s-plãscãneascã) tu cheali; va dãngãnescu (fig: va crep) di inati

§ dãngãnit (dãn-gã-nítŭ) adg dãngãnitã (dãn-gã-ní-tã), dãngãnits (dãn-gã-nítsĭ), dãngãniti/dãngãnite (dãn-gã-ní-ti) – tsi ari cripatã (plãscãnitã) cu vrondu; zdãngãnit, cripat, plãscãnit, cãrtsãnit, crãtsãnit
{ro: pleznit, crăpat}
{fr: craqué; claqué; crevé}
{en: cracked, claped, burst}

§ dãngãniri/dãngãnire (dãn-gã-ní-ri) sf dãngãniri (dãn-gã-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva i cariva dãngãneashti; zdãngãniri, cripari, plãscãniri, cãrtsãniri, crãtsãniri
{ro: acţiunea de a plezni, de a crăpa; pleznire, crăpare}
{fr: action de craquer; de claquer; de crever}
{en: action of cracking, of clapping, of bursting}

§ zdãngãnescu (zdãn-gã-nés-cu) vb IV zdãngãnii (zdãn-gã-níĭ), zdãngãneam (zdãn-gã-neámŭ), zdãngãnitã (zdãn-gã-ní-tã), zdãngãniri/zdãngãnire (zdãn-gã-ní-ri) – (unã cu dãngãnescu)
ex: cãt nu zdãngãni
(expr: cripã, plãscãni) di cripari; nj-u fricã s-nu zdãngãneshti vãrã cãrtsãnoasã
(expr: s-nu cãrtsãneshti, s-nu-aruts cu vrondu unã bishinã); cari da di zdãngãneashti unã, di fac naparti cãprili

§ zdãngãnit (zdãn-gã-nítŭ) adg zdãngãnitã (zdãn-gã-ní-tã), zdãngãnits (zdãn-gã-nítsĭ), zdãngãniti/zdãngãnite (zdãn-gã-ní-ti) – (unã cu dãngãnit)

§ zdãngãniri/zdãngãnire (zdãn-gã-ní-ri) sf zdãngãniri (zdãn-gã-nírĭ) – (unã cu dãngãniri)

{ro: îngrăşa}
{fr: engraisser}
{en: fatten}
ex: cum sã ngrashi oili?; ngrãshe trã noi trei mischi; s-njirã shi preftul cum si ngrashi tutiputa-lj dzuã di dzuã; si ngrãshe di nu lu ncapi usha; mãcarea bunã lu ngrãshe (l-featsi ma gras di cum eara); gãljina cari cluceashti, vãrnãoarã nu sã ngrashi; lucrili-lj njergu-ambar, si ngrãshe (fig: s-featsi avut, bãgã aveari); si ngrashi tutiputa-lj dzuã di dzuã

§ ngrãshedz (ngrã-shĭédzŭ) (mi) vb I ngrãshai (ngrã-shĭáĭ), ngrãsham (ngrã-shĭámŭ), ngrãshatã (ngrã-shĭá-tã), ngrãshari/ngrãshare (ngrã-shĭá-ri) – (unã cu ngrash)

§ ngrãshat (ngrã-shĭátŭ) adg ngrãshatã (ngrã-shĭá-tã), ngrãshats (ngrã-shĭátsĭ), ngrãshati/ngrãshate (ngrã-shĭá-ti) – tsi ari bãgatã grãsimi pri el (cu mãcari bunã sh-multã)
{ro: îngrăşat}
{fr: engraissé}
{en: fattened}

§ ngrãshari/ngrã-share (ngrã-shĭá-ri) sf ngrãsheri (ngrã-shĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva si ngrashi
{ro: acţiunea de a îngrăşa; îngrăşare}
{fr: action d’engraisser}
{en: action of fattening}

§ ngrãshãmin-ti/ngrãshãminte (ngrã-shã-min-ti) sf pl – cupriili (baliga) tsi s-bagã tu agru (grãdinã) tra s-li facã lucrili s-creascã ma multu sh-ma ghini
{ro: îngrăşământ}
{fr: engrais, fertilisant}
{en: fertiliser}
ex: bãgã tu-ayinji ngrãshãminti, ma nsus di dauã suti di furtii di cuprii

§ dizgrash (diz-gráshĭŭ) (mi) vb I dizgrãshai (diz-grã-shĭáĭ), dizgrãsham (diz-grã-shĭámŭ), dizgrãshatã (diz-grã-shĭá-tã), dizgrãshari/dizgrãshare (diz-grã-shĭá-ri) – l-fac pri cariva s-hibã ma putsãn gras; fac un lucru (hiintsã) tra sã ngreacã ma putsãn; slãghescu
{ro: slăbi}
{fr: maigrir}
{en: lose weight}
ex: la apili iu fu astã vearã, s-dizgrãshe (slãghi) multu; cara nu-lj dai s-mãcã primansus, s-disgrashi (slãgheashti)

§ dizgrãshat (diz-grã-shĭátŭ) adg dizgrãshatã (diz-grã-shĭá-tã), dizgrãshats (diz-grã-shĭátsĭ), dizgrãshati/dizgrãshate (diz-grã-shĭá-ti) – faptu s-hibã ma putsãn gras; (om) tsi ngreacã ma putsãn; slãghit
{ro: slăbit}
{fr: maigri}
{en: who has lost weight}

§ dizgrãshari/dizgrãshare (diz-grã-shĭá-ri) sf dizgrãsheri (diz-grã-shĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-dizgrashi
{ro: acţiunea de a slăbi}
{fr: action de maigrir}
{en: action of losing weight}

ex: nu-ari mplinitã (nu-ari umplutã, nu-ari ncljisã, nu bitisirã, nu s-featsitã ninga) nauã anj di-anda muri; si mplini (bitisi) tsi-avea trã dari

§ mplinit (mpli-nítŭ) adg mplinitã (mpli-ní-tã), mplinits (mpli-nítsĭ), mplini-ti/mplinite (mpli-ní-ti) – tsi easti faptu s-hibã mplin; tsi s-ari bitisitã; tsi s-ari umplutã; burit, mburit, bitisit, bitsit, sculusit, susit, tilit, apulsit, axit
{ro: terminat, împlinit}
{fr: fini, accompli}
{en: finished, completed}
ex: nu suntu ghini mplinits (bitisits, umpluts)

§ mpliniri/mplinire (mpli-ní-ri) sf mpliniri (mpli-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva si mplineashti; buriri, mburiri, bitisiri, bitsiri, sculusiri, susiri, tiliri, apulsiri, axiri
{ro: acţiunea de a termina, de a împlini; terminare, împlinire}
{fr: action de finir, d’accomplir}
{en: action of finishing, of completing}

§ nimplinit (nim-pli-nítŭ) adg nimplinitã (nim-pli-ní-tã), nimplinits (nim-pli-nítsĭ), nimpliniti/nimplinite (nim-pli-ní-ti) – tsi nu easti mplinit; tsi nu s-ari bitisitã; tsi nu s-ari umplutã; niburit, nimburit, nibitisit
{ro: neterminat, neîmplinit}
{fr: qui n’est pas fini, qui n’est pas accompli}
{en: unfinished, uncompleted}
ex: nãscu nimplinit (nibitisit, niishit) anlu; s-nãscu nimplinit

§ nimpliniri/nim-plinire (nim-pli-ní-ri) sf nimpliniri (nim-pli-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva nu si mplineashti; niburiri, nimburiri, nibitisiri
{ro: acţiunea de a nu termina, de a nu împlini; neterminare, neîmplinire}
{fr: action de ne pas finir, de ne pas accomplir}
{en: action of not finishing, of not completing}