DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arãzboi

arãzboi (a-rãz-bóĭŭ) sn arãzboai/arãzboae (a-rãz-bŭá-i) – machinã (hãlati) dit casa-a armãnjlor cu cari muljerli tsas lãna tra s-facã pãndza (shiaclu, adhimtul, etc.); vãlmentu
{ro: război de ţesut}
{fr: métier à tisser}
{en: loom}
ex: lucra tu arãzboi (vãlmentu) di cum cripa dzua; bãgai un arãzboi di pãndzã; lj-acatsã mãna la arãzboi; unã eapã durdurã, cari da di mi-ascuturã tutã-amarea treamburã (angucitoari: arãzboilu); nu s-avd nits cãntits tu-arãzboai (vãlmenti); cashlu si stricoarã pri-arãzboi (vãlmentu) di furtutiri; dã-nj lãna s-u tsas tu-arãzboi dauã vilendzã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ascutur

ascutur (as-cú-turŭ) (mi) vb I ascuturai (as-cu-tu-ráĭ), ascuturam (as-cu-tu-rámŭ), ascuturatã (as-cu-tu-rá-tã), ascuturari/ascuturare (as-cu-tu-rá-ri) – fac cariva (tsiva) si s-minã ninti-nãpoi tut chirolu, cu pindzeari shi trãdzeari; l-min (lu zgãtsãn) un pom (tra s-lji cadã poamili, frãndzãli); li cur stranjili di pulbiri; anischirsescu casa; scutur, anischirsescu;
(expr:
1: mi-ascuturã di paradz = nj-lja tuts paradzlji;
2: li-ascuturã = moari;
3: nji ti-ascuturi (tu-agioc) = giots, ansari tu-agioc)
{ro: scutura, şterge praful, deretica}
{fr: secouer; épousseter}
{en: shake, dust}
ex: unã eapã durdurã, cari da di mi-ascuturã tutã-amarea treamburã (angucitoari: arãzboilu); dusirã s-ascuturã cucoshlji; ascuturã (anischirseashti, curã, ashteardzi pulbirea) prit casã; mi-ascuturã (mi lja, mi-acatsã, mi fatsi s-treambur) heavra; nji ti-ascuturi (nj-ti duts ansãrindalui ca tu-agioc) tu pãzari; mãni vai ascuturãm (va anischirsim, va curãm casa); ascuturats-vã di neauã

§ ascuturat (as-cu-tu-rátŭ) adg ascuturatã (as-cu-tu-rá-tã), ascuturats (as-cu-tu-rátsĭ), ascuturati/ascuturate (as-cu-tu-rá-ti) – tsi easti minat ninti-nãpoi cu pindzeari shi trãdzeari; (pom) tsi easti minat tra s-cadã poamili; (stranj) tsi easti curat di pulbiri; (casã) tsi easti anischirsitã; scuturat, anischirsit; (fig: ficior (featã, om) ascuturat = ficior (featã, om) zveltu, livendu)
{ro: scuturat, şters de praf, dereticat}
{fr: secoué; épousseté}
{en: shaken, dusted}
ex: la prunlu ascuturat (ascuturat di poami); tinir ascuturat (fig: zveltu); ascuturat (fig: analtu, ndreptu, zveltu) ca bradlu; vilendzã ascuturati (curati di pulbiri cu ascuturarea-a lor)

§ ascutura-ri/ascuturare (as-cu-tu-rá-ri) sf ascuturãri (as-cu-tu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva (tsiva s-) ascuturã
{ro: acţiunea de a scutura, de a şterge praful, de a deretica}
{fr: action de secouer; d’épousseter}
{en: action of shaking, of dusting}
ex: merlji vor ascuturari (s-lji fats tra s-cadã mearili cu-ascuturarea)

§ neascu-turat (neas-cu-tu-rátŭ) adg neascuturatã (neas-cu-tu-rá-tã), neascuturats (neas-cu-tu-rátsĭ), neascuturati/neascuturate (neas-cu-tu-rá-ti) – tsi nu easti scuturat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

avdalcu

avdalcu (av-dál-cu) adg avdalcã (av-dál-cã), avdaltsã (av-dál-tsã), avdaltsi/avdaltse (av-dál-tsi) – tsi easi durdur (cãrtilivos, geadiu, tul, sharafura, etc.); tsi easti ca chirut di minti (di itia-a unei dureari, vrondu, sinhisi mari, etc.); chirut, cicãnit, ciushuit, cictisit, cicãrdisit, cicnit, cihtisit, cildisit, cildãsit, cilduit, cirtuit, ciurtuit, cirtisit, cirtusit, cirtãsit, cistisit, tulit, zãlsit, shishirdisit, shishtisit
{ro: zăpăcit, aiurit}
{fr: écervelé, ahuri}
{en: scatter-brained, dazed, dumbfounded, confused}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

burdal

burdal (bur-dálŭ) adg burdalã (bur-dá-lã), burdalj (bur-dáljĭ), burdali/burdale (bur-dá-li) – tsi nu para sta tu-un loc sh-ansari deavãrliga tut chirolu; tsi fatsi lucrili ljishuratic, cu mintea lishoarã, fãrã s-mindueascã multu la-atseali tsi fatsi; durdur, zdurdit
{ro: zburdalnic, nebunatic, zvăpăiat}
{fr: étourdi, folâtre, délirant}
{en: playful, empty-headed}

§ bandilã (ban-dí-lã) sf bandili/bandile (ban-dí-li) – fiticã tsi u-arãseashti sã zburdãlipseascã, tsi ari caplu niheamã ca lishor shi nu para va s-ascultã; burdalã
{ro: ştrengară}
{fr: gamine}
{en: urchin}
ex: loai funea shi vuryela, lea rusã bandilã!

§ zburdãlipsescu (zbur-dã-lip-sés-cu) (mi) vb IV zburdãlipsii (zbur-dã-lip-síĭ), zburdãlipseam (zbur-dã-lip-seámŭ), zburdãlipsitã (zbur-dã-lip-sí-tã), zburdãlipsiri/zburdãlipsire (zbur-dã-lip-sí-ri) – nu mi-acatsã loclu sh-ansar pristi tut ca un ficior burdal; nu stau tu-un loc sh-alag tut chirolu deavãrliga; fac lucrili ljishuratic fãrã s-mi minduescu multu
{ro: zburda, zburdălnici}
{fr: caracoler, folâtrer, être pétulant}
{en: behave playfully, gambol, frolic, romp}

§ zbur-dãlipsit (zbur-dã-lip-sítŭ) adg zburdãlipsitã (zbur-dã-lip-sí-tã), zburdãlipsits (zbur-dã-lip-sítsĭ), zburdãlipsiti/zburdãlipsite (zbur-dã-lip-sí-ti) – tsi nu lu-acatsã loclu sh-ansari ca un ficior burdal; tsi nu sta tu-un loc shi s-minã tut chirolu; cari fatsi lucrili ljishuratic fãrã si s-mindueascã multu
{ro: zburdat, zburdălnicit}
{fr: caracolé, folâtre, pétulant}
{en: who behaved playfully, prankish, gamboled, romped}

§ zburdãlipsiri/zburdãlipsire (zbur-dã-lip-sí-ri) sf zburdãlipsiri (zbur-dã-lip-sírĭ) – atsea tsi fatsi ficiorlu tsi si zburdãlipseashti
{ro: acţiunea de a zburda, de a zburdălnici; zburdălnicire}
{fr: action de caracoler, de folâtrer, d’être pétulant}
{en: action of gamboling, of frolicking, of romping}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dãnga

dãnga (dắn-ga) adv – tsi s-vearsã pristi mãdzinj di mplin tsi easti; mplin (umplut, ndisat) pristi misurã; denga, dinga;
(expr: va fac dãnga! = va plãscãnescu (dãngãnescu) di mãcari)
{ro: doldora, cu vârf şi îndesat}
{fr: plein outre mesure, à regorger}
{en: completely full (to the borders, overflowing)}
ex: casa-i dãnga di fum; casa-a lui eara dãnga di nviscãmindu; mãcarã tuts ahãt multu, tsi vrea facã dãnga!
(expr: di va plãscãnea!)

§ dãng! (dắng) inter – zbor tsi caftã si sh-u-aducã cu vrondul faptu di-un lucru tsi plãscãneashti di mplin (dãnga) tsi easti

§ dinga (dín-ga) adv – (unã cu dãnga)
ex: dinga (mplinã pãnã la budzã) easti cupa; li-avea chimerli dinga di flurii (ahãntu mplini di nu mata ncãpea alti flurii)

§ denga (dén-ga) adv – (unã cu dãnga)
ex: sh-umplu cheljli denga (pãnã la budzã)

§ dengã (dén-gã) sf denghi (dén-ghi) shi dendzã (dén-dzã) – sac mari shi mplin di lucri tsi sã ncarcã pri-unã mulã (un di-unã parti, un di-alantã); denghi, hãrar, hãrai, burdã, bal, balã
{ro: balot mare}
{fr: grand ballot; la moitié d’une charge de bête de somme}
{en: bale; large sack full of raw or finished product}
ex: vindu multi dendzi (hãrãi, hãrãi umpluti ghini) di bumbac

§ denghi (dén-ghi) sf denghiuri (dén-ghĭurĭ) – (unã cu dengã)

§ dãngusescu (dãn-gu-sés-cu) vb IV dãngusii (dãn-gu-síĭ), dãnguseam (dãn-gu-seámŭ), dãngusitã (dãn-gu-sí-tã), dãngusiri/dãngusire (dãn-gu-sí-ri) – l-fac un lucru dãnga (cu umplearea tsi-lj fac); umplu un lucru di primansus (pristi misurã, pãnã la budzã, di nu mata pot s-bag altu tsiva); durdursescu, surusescu
{ro: umplea doldora}
{fr: remplir à regorger}
{en: fill until overflowing}

§ dãngusit (dãn-gu-sítŭ) adg dãngusitã (dãn-gu-sí-tã), dãngusits (dãn-gu-sítsĭ), dãngusiti/dãngusite (dãn-gu-sí-ti) – tsi easti faptu dãnga, di umplearea tsi-lj si fatsi; durdurdit, surusit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

durdursescu

durdursescu (dur-dur-sés-cu) vb IV durdursii (dur-dur-síĭ), dur-durseam (dur-dur-seámŭ), durdursitã (dur-dur-sí-tã), durdursi-ri/durdursire (dur-dur-sí-ri) – l-fac un lucru dãnga (di umplearea tsi-lj fac); umplu un lucru di primansus (pristi misurã, pãnã la budzã, di nu mata pot s-bag altu tsiva); dãngusescu, surusescu
{ro: umplea doldora}
{fr: remplir à regorger}
{en: fill until overflowing}
ex: durdursii cãzanea (u umplui, pãnã eara si s-vearsã)

§ durdursit (dur-dur-sítŭ) adg durdursitã (dur-dur-sí-tã), durdursits (dur-dur-sítsĭ), durdursiti/durdursite (dur-dur-sí-ti) – tsi easti faptu dãnga, di umplearea tsi-lj si fatsi; dãngusit, surusit
{ro: umplut doldora}
{fr: rempli à regorger}
{en: filled until overflowing}

§ durdursiri/durdursire (dur-dur-sí-ri) sf durdursiri (dur-dur-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru easti faptu dãnga; dãngusiri, surusiri
{ro: acţiunea de a umplea doldo-ra}
{fr: action de remplir à regorger}
{en: action of filling until overflowing}

§ durdu (dúr-du) adg durdã (dúr-dã), durdzã (dúr-dzã) durdi/durde (dúr-di) – tsi easti ca mplin sh-arucutos la trup; tsi easti niheamã ca gras; durdur, durdursit, grãsic, strumbul, grozdaven
{ro: durduliu, grăsuţ}
{fr: dodu, gras}
{en: plump}
ex: ari un ficior durdu (ca gras)

§ durdur (dúr-durŭ) adg durdurã (dúr-du-rã), durduri (dúr-durĭ) durduri/durdure (dúr-du-ri) – tsi nu para sta tu-un loc sh-ansari deavãrliga tut chirolu; tsi fatsi lucrili ljishuratic, fãrã s-mindueascã multu la-atseali tsi fatsi; tsi easti niheamã ca durdu; zdurdit, burdal, durdu, grãsic

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn