|
dur2
dur2 (dúrŭ) adg durã (dú-rã), duri (dúrĭ), duri/dure (dú-ri) – lucru (fatsã) tsi easti greu trã zgrãmari (tãljari, fãtseari guvi, etc.); scliro, vãrtos
{ro: dur}
{fr: dur}
{en: hard}
codru2
codru2 (có-dru) sn codzrã (có-dzrã) shi codri (có-dri) – cumatã di pitã i pãni; codur
{ro: bucată de pâine sau plăcintă aromânească}
{fr: morceau de pain ou “pitã” aroumaine}
{en: piece of bread or Aromanian “pitã”}
ex: nj-talji un codru (nã cumatã) di pitã; imnã cu codrul (cumata di pãni) tu mãnã
§ codur2 (có-durŭ) sn coduri (có-du-ri) – (unã cu codru1)
ex: nj-deadi un codur (nã cumatã) di pitã
§ ncudurat (ncu-du-rátŭ) adg ncuduratã (ncu-du-rá-tã), ncudurats (ncu-du-rátsĭ), ncudurati/ncudurate (ncu-du-rá-ti) – arushãtsãt, shutsãt; (fig: ncudurat = faptu ca un cot; (cãlcãnjlu di pitã) tsi easti arushutsãt)
{ro: sucit; (“pită”) cu marginea răsucită}
{fr: tordu; (galette, “pita”) qui a le bord tors}
{en: twisted; (“pita”) with twisted border}
ex: pitã ncuduratã (fig: cu cãlcãnjlu shutsãt)
durã*
durã* (dú-rã) – fimininlu singular di la adgictivlu “dur”; vedz dur2
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã