|
|
dumba
dumba (dúm-ba) invar – niheamã ca hazo (tivichel, glar, lishor la minti, etc.)
{ro: otova, prostănac}
{fr: gras et nigaud}
{en: a little stupid}
ex: suntu tuts dumba (niheamã ca glari)
dumbãrã
dumbãrã (dum-bã-rắ) sm – vedz tu tãmbãrã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: tãmbãrãbãrãbancã
bãrãbancã (bã-rã-bán-cã) sf bãrãbãntsi (bã-rã-bắn-tsi) – hãlati muzicalã faptã dit-un chelindru shcurtu, largu shi gol, di lemnu i di metal, tsi ari teasã pi-un fundu di-unã parti unã cheali cari, cãndu s-agudeashti cu mãna i cu un limnici, asunã (scoati bots); barabancã, dãulji, tãmpãrã, tãmpãnã, tãmpãnici, dumbãrã, dum-dum
{ro: tobă}
{fr: tambour}
{en: drum}
ex: bati bãrãbanca (dumbãrãlu)
§ barabancã (ba-ra-bán-cã) sf barabãntsi (ba-ra-bắn-tsi) – (unã cu bãrãbancã)
dãulji/dãulje
dãulji/dãulje (dã-ú-lji) sf dãulji/dãulje (dã-ú-lji) – hãlati muzicalã faptã dit-un chelindru shcurtu, largu shi gol, di lemnu i di metal, tsi ari teasã pi fundul di-unã parti unã cheali cari, cãndu s-agudeashti cu mãna i cu un limnici, asunã (scoati sonuri); tãm-pãrã, tãmpãnã, dumbãrã, dum-dum, bãrãbancã, ghium, tãmpãnici
{ro: tobă}
{fr: tambour}
{en: drum}
ex: avdzãndalui cum bãtea dãulja, ntribã tsi s-hibã; yiftsã cu dãulji
§ dãulgi (dã-ul-gí) sm dãulgeadz (dã-ul-gĭádzĭ) – atsel tsi bati dãulja; tãmpãnar
{ro: toboşar}
{fr: celui qui bat le tambour}
{en: drummer}
§ dãuljedz (dã-u-ljĭédzŭ) vb I dãuljai (dã-u-ljĭáĭ), dãuljam (dã-u-ljĭámŭ), dãuljatã (dã-u-ljĭá-tã), dãuljari/dãuljare (dã-u-ljĭá-ri) – bat dãulja
{ro: bate toba}
{fr: battre du tambour}
{en: drum}
§ dãuljat (dã-u-ljĭátŭ) adg dãuljatã (dã-u-ljĭá-tã), dãuljats (dã-u-ljĭátsĭ), dãulja-ti/dãuljate (dã-u-ljĭá-ti) – (dãulja) tsi easti bãtutã
{ro: batută (toba)}
{fr: battu (tambour)}
{en: drummed}
§ dãulja-ri/dãuljare (dã-u-ljĭá-ri) sf dãuljeri (dã-u-ljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-bati dãulja
{ro: acţiunea de a bate toba}
{fr: action de battre du tambour}
{en: action of drumming}
dum-dum
dum-dum (dumŭ-dúmŭ) invar –
1: hãlati muzicalã faptã dit-un chelindru shcurtu, largu shi gol, di lemnu i di metal, tsi ari teasã pi-un fundu di-unã parti unã cheali cari, cãndu s-agudeashti cu mãna i cu un limnici, asunã (scoati bots); tãmpãrã, tãmpãnã, tãmpãnici, dãulji, bãrãbancã;
2: omlu tsi bati dum-dumlu icã avyiulia la ziafets (numtsã, etc.); ghiftu, avyiulgi, chimanigi, cealgagi, sasegi, zãngãnar;
3: zbor tsi caftã s-aspunã cum s-avdi dumbãrãlu
{ro: tobă; lăutar; interjecţie care imită sunetul tobei}
{fr: tambour, tambourin; ménéstriers; interjection exprimant le son du tambour}
{en: drum; drummer, fiddler; word imitating the sound of the drum}
sdumban
sdumban (sdúm-banŭ) adg sdumbanã (sdúm-ba-nã), sdumbanj (sdúm-banjĭ), sdumbani/sdumbane (sdúm-ba-ni) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz zdumban
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãsfãrciu
sfãrciu (sfắr-cĭu) adg sfãrci/sfãrce (sfắr-ci), sfãrci (sfắr-ci), sfãrci/sfãrce (sfắr-ci) – tsi easti mplin di sãnãtati; tsi easti cu puteari sh-dãnãseashti ghini; sãnãtos, vãrtos, putut, zdumban, zofnic, sãrchiros, etc.
{ro: plin de sănătate, viguros}
{fr: plein de sève, vigoureux}
{en: healthy, vigorous}
tãmbãrã
tãmbãrã (tãm-bã-rắ) sm tãmbãradz (tãm-bã-rádzĭ) –
1: unã soi di hãlati muzicalã ca unã ghitarã i mandulinã njicã cu coada lungã sh-cu dauã coardi vãrtoasi di cilichi; tamburã, dumbãrã;
(expr:
1: bati tãmbãrãlu = easti multu ftoh; tradzi multi di neaveari;
2: dipuni-l tãmbãrãlu = alasã-u ma peanarga, ma moali, nu fã sh-ahãti, etc.;
3: s-fatsi tãmbãrã = lj-aurlã pãntica di foami ca un tãmbãrã; lj-easti multã foami; lj-gurleadzã matsãli di foami; lj-intrã luplu tu matsã; etc.)
{ro: tambură}
{fr: sorte de guitare à deux cordes; tambour des basque}
{en: kind of a guitar with two strings; tamboura; tambourina}
ex: bati ghini tãmbãrãlu
§ tamburã (tám-bu-rã) sf tamburi/tambure (tám-bu-ri) – (unã cu tãmbãrã)
ex: bati tambura mushat
§ dumbãrã (dum-bã-rắ) sm dumbãradz (dum-bã-rádzĭ) – (unã cu tãmbãrã)
§ tamburagi (tam-bu-ra-gí) sm tamburageadz (tam-bu-ra-gĭádzĭ) – omlu tsi bati tambura (ghitara cu dauã coardi)
{ro: tamburagiu}
{fr: l’homme qui joue la guitare a deux cordes}
{en: tamboura player; tambourina player}
ex: hilja a tamburagilui
zdumban
zdumban (zdúm-banŭ) adg zdumbanã (zdúm-ba-nã), zdumbanj (zdúm-banjĭ), zdumbani/zdumbane (zdúm-ba-ni) – tsi easti vãrtos, cu puteari sh-dãnãseashti ghini; sãnãtos, vãrtos, putut, zof-nic, sãrchiros, sfãrciu, etc.
{ro: zdravăn, viguros}
{fr: vigoureux, robuste}
{en: vigorous, robust}
zof
zof (zófŭ) sn zofuri (zó-furĭ) – ploai tsi cadi multã sh-cu multã puteari sh-agunjii (ca cu gãleata); zdãrci, dãrci, ploai, furtunã, borã, tufani, sindilii, chiameti
{ro: ploaie torenţială; furtună}
{fr: pluie torrentielle; orage, tempête}
{en: torrential rain; storm}
ex: deadi zof (nã furtunã, dãrci) aoaltari
§ zofnic (zóf-nicŭ) adg zofnicã (zóf-ni-cã), zofnits (zóf-nitsĭ), zofnitsi/zofnitse (zóf-ni-tsi) – tsi easti njic, vãrtos, cu puteari, ndisat tu trup sh-dãnãseashti ghini; sfãrciu, putut, zdumban, sãrchiros, etc.
{ro: mic, îndesat şi viguros}
{fr: trapu et vigoureux}
{en: stocky and vigorous}
ex: aveam nã mulã zofnicã (njicã di boi, vãrtoasã, pututã)