DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cizmã

cizmã (cíz-mã) sf cizmi/cizme (cíz-mi) – pãputsã cu gusha multu analtã (tsi poati s-agiungã pãnã la dzinuclji sh-cãtivãrãoarã sh-ma nsus) purtat di-aradã cãndu nafoarã ari multã apã, lãschi i neauã; cijmã, podimã, pudimatã, pudumatã, gãmashi, scornã, shtiflã, etc.;
(expr: fur cu cizmi = fur veclju tsi ari bãnatã ca fur multsã anj, cari sh-cunoashti ghini lucrul cã lu-ari faptã multu chiro)
{ro: cizmă}
{fr: botte}
{en: boot}
ex: yini cãvalã sh-cu cizmi (pudimati, gãmashi) tu cicior; purta cizmi-aroshi

§ cijmã (cíj-mã) sf cijmi/cijme (cíj-mi) – (unã cu cizmã)
ex: ari-acasã nã preaclji di cijmi (pudimati); la ushi vidzu nã pãreaclji di cijmi, tuti lucrati cu amalamã; bãgats-vã cijmili

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dumatã

dumatã (du-má-tã) sf dumati/dumate (du-má-ti) – unã zãrzãvati tsi yini dit Amirichii, criscutã di om tu ntreaga lumi, cu trup tsi si ngãrlimã (di multi ori di dãrmi), cu frãndzã mãri (fapte di ma multi frãndzã ma njits) shi lilici galbini, tsi da unã yimishi mari cãt un mer, aroshi, dzãmoasã, cu gustu acru-dultsi tsi s-mãcã multu, proaspitã tu sãlãts icã bãgatã tu mãcãruri; tumatã, frangominã, pãtrãgeanã, pitligeanã-aroshi
{ro: tomată, roşie}
{fr: tomate}
{en: tomato}
ex: mãcãm la measã sãlatã di dumãts shi ghelã di carni cu dumãts

§ tumatã (tu-má-tã) sf tumati/tumate (tu-má-ti) – (unã cu dumatã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

frangominã

frangominã (fran-gó-mi-nã) sf frangomini/frangomine (fran-gó-mi-ni) – unã zãrzãvati tsi yini dit Amirichii, criscutã di om tu ntreaga lumi, cu trup tsi si ngãrlimã (di multi ori di dãrmi), cu frãndzã mãri (fapte di ma multi frãndzã ma njits) shi lilici galbini, tsi da unã yimishi mari cãt un mer, aroshi, dzãmoasã, cu gustu acru-dultsi tsi s-mãcã multu, proaspitã tu sãlãts icã bãgatã tu mãcãruri; dumatã, tumatã, pãtrãgeanã, pitligeanã-aroshi
{ro: tomată, roşie}
{fr: tomate}
{en: tomato}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gãmashi/gãmashe

gãmashi/gãmashe (gã-má-shi) sf gãmashi/gãmashe (gã-má-shi) – atsea tsi sh-u bagã omlu tu cicior tra s-poatã s-imnã pri cali (pri uscat, prit ploai, lãschi sh-neauã); pãputsã cu gusha multu-analtã (lungã, tsi poati s-agiungã pãnã la dzinuclji sh-cãtivãrãoarã sh-ma nsus) purtat di-aradã cãndu nafoarã ari multã apã, lãschi i neauã; cizmã, cijmã, podimã, pudimatã, pudumatã, scornã, shtiflã; pãputsã, puputsã, curdelji, etc.
{ro: încălţăminte, cizmă}
{fr: soulier, botte}
{en: shoe, boot}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pãtrãgeanã

pãtrãgeanã (pã-trã-gĭá-nã) sf pãtrãgenj (pã-trã-gĭénjĭ) – unã zãrzãvati tsi yini dit Amirichii, criscutã di om tu ntreaga lumi, cu trup tsi si ngãrlimã (di multi ori di dãrmi), cu frãndzã mãri (fapte di ma multi frãndzã ma njits) shi lilici galbini, tsi da unã yimishi mari cãt un mer, aroshi, dzãmoasã, cu gustu acru-dultsi tsi s-mãcã multu, proaspitã tu sãlãts icã bãgatã tu mãcãruri; pitligeanã-aroshi, dumatã, tumatã, frangominã
{ro: tomată, roşie}
{fr: tomate}
{en: tomato}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

podimã

podimã (pó-di-mã) sf podinj (pó-dinjĭ) shi pudimati/pudimate (pu-dí-ma-ti) – atsea tsi sh-bagã omlu tu partea di nghios a ciciorlui tra s-poatã s-imnã ma ghini pri cali (pri uscat, prit ploai, lãschi sh-neauã); pãputsã cu gusha lungã (tsi poati s-agiungã pãnã la dzinuclji sh-cãtivãrãoarã sh-ma nsus) purtat di-aradã cãndu nafoarã ari multã apã, lãschi i neauã; pudimatã, pudumatã, cizmã, cijmã, gãmashi, scornã, shtiflã; pãputsã, puputsã, etc.
{ro: încălţă-minte, cizmă}
{fr: soulier, botte}
{en: shoe, boot}

§ pudimatã (pu-dí-ma-tã) sf pudimati/pudimate (pu-dí-ma-ti) – (unã cu podimã)

§ pudumatã (pu-dú-ma-tã) sf pudumati/pudumate (pu-dú-ma-ti) – (unã cu podimã)
ex: cu pudumati (cizmi) sh-cu scorni ãn cicior

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

scornã

scornã (scór-nã) sf scorni/scorne (scór-ni) – atsea tsi sh-bagã omlu tu partea di nghios a ciciorlui tra s-poatã s-imnã nafoarã pri cali (pri uscat, prit ploai, lãschi sh-neauã); pãputsã cu gusha lungã (tsi poati s-agiungã pãnã la dzinuclji sh-cãtivãrãoarã sh-ma nsus) purtat di-aradã cãndu nafoarã ari multã apã, lãschi i neauã; podimã, pudimatã, pudumatã, cizmã, cijmã, gãmashi, shtiflã; curdelji, pãputsã, puputsã, etc.;
(expr: fur cu scorni = fur veclju tsi ari bãnatã ca fur multsã anj, shi sh-cunoashti ghini lucrul cã lu-ari faptã multu chiro)
{ro: încălţăminte, cizmă}
{fr: soulier, botte}
{en: shoe, boot}
ex: cu pudumati sh-cu scorni (pãputsã, cizmi) ãn cicior

§ scarpinji/scarpinje (scar-pí-nji) sf scarpinji/scarpinje (scar-pí-nji) – pãputsã (curdelji, cundurã) di muljari
{ro: gheată de femeie}
{fr: chassure de femme}
{en: woman shoe}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã