DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

chitru

chitru (chí-tru) sm chitri (chí-tri) – pom dit Asii tsi fatsi unã yimishi (chitra) tsi sh-u-adutsi cu-unã limoni mari
{ro: chitru}
{fr: citronnier}
{en: lemon tree}

§ chitrã (chí-trã) sf chitri/chitre (chí-tri) – yimisha faptã di pomlu chitru, cu unã coaji groasã sh-mushat anjurzitoari, cu cari s-fatsi unã dultseatsã (glico) bunã
{ro: chitră}
{fr: cédrat}
{en: citron}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dultsi1

dultsi1 (dúl-tsi) adg dultsi/dultse (dúl-tsi), dultsi (dúl-tsi), dul-tsi/dultse (dúl-tsi) – tsi ari un gustu ca-atsel dat di njari i zahari; (fig:
1: dultsi = tsi ti-ariseashti cã sh-u-adutsi la videari (avdzãri, vreari, zburãri, etc.) cu dultseamea shi nustimada di njari; expr:
2: Dultsea-a Loclui = featã multu mushatã dit pirmithili armãneshti, multi ori hilji di-amirã tsi s-va cu ficiorlu (gionili) aleptu; Fatsa-a Loclui; Mushata-a Loclui; Mushata-a Mushatilor, etc.)
{ro: dulce}
{fr: doux}
{en: sweet}
ex: multu dultsi easti aua aestu an cã nu deadi ploai multã; mi-ariseashti laptili dultsi; nj-zburã dultsi (fig: cu zboarã di vreari, diznjirdãtoari); bana-i dultsi (fig: ca njarea), moartea-arauã; limba dultsi (fig: ca gustul di njari), multi buni adutsi; doi oclji dultsi (fig: ca gustul di njari); zborlu dultsi, mult adutsi; zborlu dultsi, oaspitslji adavgã; u-apucã somnul! shi Dultsea-a Loclui (Mushata-a Loclui) durnji

§ dultsi2 (dúl-tsi) sm fãrã pl – harea tsi-l fatsi un lucru s-hibã dultsi; lucru (mãcari, dultseatsã, bãclãvã, etc.) tsi easti dultsi; dultseami, dultseatsã;
(expr: lja-l cu dultsili = lja-l cu bunlu, caftã cu zboarã buni, dultsi tra s-ts-agiundzi scupolu)
{ro: dulciu, dul-ceaţă}
{fr: douceur, confiture, gateau}
{en: sweetness, jam (fruits), pastry}
ex: dada-nj deadi dultsi di gutunji (dultseatsã faptã di gutunji hearti tu siropi di zahari); va bagã fãrmac tu dultsili (lucrul dultsi) tsi-nj da; s-lã dãm cãti un dultsi (tsiva dultsi); lja-l cu dultsili
(expr: cu bunlu), ma s-vrei s-ti-ascultã

§ dultsishor (dul-tsi-shĭórŭ) adg dultsishoarã (dul-tsi-shĭŭá-rã), dultsishori (dul-tsi-shĭórĭ), dultsishoari/dultsishoare (dul-tsi-shĭŭá-ri) – tsi nu easti multu dultsi; tsi da niheamã ca pri dultsi
{ro: dulceag}
{fr: douceâtre}
{en: sweetish}
ex: yini niheamã ca dultsishor

§ dultseami/dultseame (dul-tseá-mi) sf dultsenj (dul-tsénjĭ) – gustul a mãcãrlor shi a biuturlor dultsi icã ndultsiti; harea-a unui lucru tsi-l fatsi s-hibã dultsi; un lucru (mãcari) tsi easti dultsi; dultseatsã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

glico

glico (ghli-có) sm glicadz (ghli-cádzĭ) – poami hearti tu siropi groasã di zahari (tsi s-tsãni multu chiro tu burcani shi s-chirni-seashti deadun cu cafelu la oaspits); dultsi, dultseatsã, dultseami
{ro: dulceaţă}
{fr: confiture}
{en: jam (fruits)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

trandafil

trandafil (tran-dá-filŭ) sm trandafilj (tran-dá-filjĭ) – numã datã la ma multi turlii di lãludz-arburits, cu truplu tsi poati s-creascã ndreptu cãtrã nsus, si s-tragã azvarna icã si sã ngãrlimã di alti planti, cu schini pri trup, alumãchi i frãndzã (adrati di ma multi frãndzã ma njits), criscuts di om tu grãdinã trã mushatili lilici cu multili hromati tsi li scoati (aroshi, albi, galbini, etc.), tsi anjurzescu multu mushat (dit cari s-adarã un moscu multu cãftat), sh-cu fructi aroshi-purtucalishi, cãrnoasi tu cari s-aflã multi simintsã piroasi; trandaflu, trandafiljeu, trandafljauã, trandafir;
(expr: apã di trandafil = curat)
{ro: trandafir (arbust)}
{fr: rosier}
{en: rose bush}
ex: avem tu grãdina-a noastrã multsã trandafilj; di schin trandafil sh-di trandafil schin; nu-i trandafil fãrã schin

§ trandaflu (tran-dá-flu) sm trandaflji (tran-dá-flji) – (unã cu trandafil)

§ trandafiljeu (tran-da-fi-ljĭéŭ) sm trandafiljei (tran-dá-fi-ljĭéĭ) – (unã cu trandafil)

§ trandafljeu (tran-da-fljĭéŭ) sm trandafljei (tran-dá-fljĭéĭ) – (unã cu trandafil)

§ trandafir1 (tran-dá-firŭ shi tran-da-fírŭ) sm trandafiri (tran-dá-firĭ shi tran-da-firĭ) – (unã cu trandafil)

§ trandafilã (tran-dá-fi-lã) sf trandafili/trandafile (tran-dá-fi-li) – lilicea faptã di-un trandafil; trandaflã, trandafiljauã, trandafljauã, trandafir; rujã
{ro: trandafir (floare)}
{fr: rose}
{en: rose}
ex: albã ca neaua, aroshi ca trandafila sh-lishoarã-minutã ca nã fliturã; trandafila anjurzeashti mushat; trandafilã io va-ts pitrec; trandafila cu pãlj multi; lj-ded nã trandafilã albã; feci dultsi di trandafili (dultseatsã di trandafili)

§ trandaflã (tran-dá-flã) sf tranda-fli/trandafle (tran-dá-fli) – (unã cu trandafilã)
ex: lji si urixi nã trandaflã shi-lj dzãsi s-lj-arupã shi s-lj-aducã unã; tu loc di bãlidz, avea vasilcadz, trandafli shi garoafli

§ trandafiljauã (tran-da-fi-ljĭá-ŭã) sf trandafiljei (tran-dá-fi-ljĭéĭ) – (unã cu trandafilã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

vishin

vishin (ví-shinŭ) sm vishinj (ví-shinjĭ) – pom cu frãndzã nyili-cioasi (sh-cu mãrdzinj dintsati), cu lilici albi sh-cu fructi ca cireashi ma njits, tsi au unã hromã tsi da niheamã pi-atsea di trandafilã, acri tu mãcari, cu-unã anjurizmã sh-unã nustimadã ahoryea; vishan, yishan
{ro: vişin}
{fr: griottier}
{en: Morello (sour) cherry tree}
ex: nflurirã vishinjlji

§ vishan (ví-shĭanŭ) sm vishanj (ví-shĭanjĭ) – (unã cu vishin)
ex: vishanlu easti ncãrcat

§ vishnju (vsh-njĭu) sm vishnji (vísh-nji) – (unã cu vishin)
ex: lemnul di vishnju easti sãnãtos

§ yishan (yí-shĭanŭ) sm yishanj (yí-shĭanjĭ) – (unã cu vishin)
ex: pi sum yishanjlji nflurits

§ vishinã (ví-shi-nã) sf vishini/vishine (ví-shi-ni) – poama datã di vishin (tsi sh-u-adutsi multu cu cireasha, mash cã easti multu acrã), cari ari unã anjurizmã sh-unã aroamã ahoryea, sh-tr-atsea easti multu cãftatã trã dultseatsa (glicolu) shi vishinata tsi s-fatsi cu ea; vishnã, vishanã;
(expr: vishinã (ca adg) = hromã tsi da pi vishinã; ca vishina, vishinat, vishiniu)
{ro: vişină}
{fr: griotte}
{en: Morello (sour) cherry}
ex: yini pi boea-a vishinãljei

§ vishnã (vísh-nã) sf vishni/vishne (vísh-ni) – (unã cu vishinã)
ex: fustani di ghizii vishnã
(expr: ca vishina)

§ vishanã (ví-shĭa-nã) sf vishani/vishane (ví-shĭa-ni) – (unã cu vishinã)

§ vishinat (vi-shi-nátŭ) adg vishinatã (vi-shi-ná-tã), vishinats (vi-shi-nátsĭ), vishinati/vishinate (vi-shi-ná-ti) – tsi ari unã hromã trandafilii ca atsea di vishinã; vishiniu
{ro: vişiniu}
{fr: couleur de la griotte}
{en: of the Morello cherry color}

§ vishiniu (vi-shi-níŭ) adg vishinii/vishinie (vi-shi-ní-i), vishinii (vi-shi-níĭ), vishinii (vi-shi-níĭ) – (unã cu vishinat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn