DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

dulben

dulben (dul-bénŭ) sn dulbeni/dulbene (dul-bé-ni) – pãndzã cu cari muljarea sh-acoapirã caplu; turpani, zãvon, zvon, vel, baltsu, darmã, dartmã, lãhurã, tarpoashi, pihitsã, poshi, shchepi, etc.
{ro: bariş, broboadă}
{fr: voile de tête; fichu de mousseline pour la tête}
{en: head veil}
ex: poartã dulben (turpani) dupã soacrã-sa; cu dulbeni n cap; lu stricurã prit dulben; dada stricoarã (l-fatsi s-treacã) laptili prit un dulben curat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

hanumsã

hanumsã (ha-núm-sã) sf hanumsi/hanumse (ha-núm-si) – muljari (di fumealji bunã) dit miletea nturtseascã; muljari di pistea nturtseascã (musulmanã, muslimã); turcalã, cadãnã, anãmã
{ro: turcoaică, musulmană}
{fr: dame turque, femme musulmane}
{en: Turkish lady, moslem woman}
ex: vidzui unã hanumsã (cadãnã) n hoarã

§ hanãmã (ha-nắ-mã) sf hanãmi/hanãme (ha-nắ-mi) – (unã cu hanumsã)
ex: hanãmili au fatsa nvãlitã cu dulben, truplu cu firigei

§ anãmã (a-nắ-mã) sf anãmi/anãme (a-nắ-mi) – (unã cu hanumsã)
ex: tora tricu unã anãmã (cadãnã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

stricor

stricor (stri-córŭ) (mi) vb I stricurai (stri-cu-ráĭ), stricuram (stri-cu-rámŭ), stricuratã (stri-cu-rá-tã), stricurari/stricurare (stri-cu-rá-ri) – scot muljitura (apa, dzama, etc.) tsi s-aflã tu-un lucru cu-astoartsirea (apitrusirea, strindzearea, etc.) a lui; alas s-curã apa dit un lucru ud (stranj, bunãoarã) cu spindzurarea-a lui; acats un lucru di dauãli capiti shi-lj shuts un capit di-unã parti sh-alantu capit di-alantã, tra s-fac s-lji easã nafoarã muljitura; lu calcu un lucru cu puteari (l-stringu cu mãna, lu-apitrusescu, lu ndes, etc.) tra s-lu gulescu di muljitura tsi s-aflã tu el; astorcu, tornu, shuts, gulescu, stringu, trec, etc.;
(expr:
1: si stricoarã = (i) treatsi prit un loc strimtu icã njic (guvã, lucru, multimi, etc.); (ii) s-dutsi, s-cheari, easi, s-sudzi, etc. dip cum si stricoarã apa;
2: nj-si stricoarã ocljilj dupã... = aspun mari mirachi sh-vreari cu mutrita dupã...; nj-es ocljilj din cap mutrindalui dupã...;
3: altsã lucreadzã ayinjli, sh-altsã stricoarã butsli = un fatsi tut lucrul sh-altu-lj veadi hãirea; ordzul ãl arã boilji, shi-l mãcã caljlji)
{ro: strecura, stoarce, filtra}
{fr: filtrer, tordre, presser, passer à travers, s’écouler à travers}
{en: strain, filter, squeeze out, press out}
ex: stricoarã cãmeasha udã; dada stricoarã (l-fatsi s-treacã) laptili prit un dulben curat; lu stricurai (lu-astorshu) sfungul di la sculii; hirbea vãsiljac, lu stricura shi apa u-aruca tu chicuti; nu-am vãrtuti tra s-li stricor stranjili ghini; mizi putui di mi stricurai
(expr: tricui) prit firida-atsea njica; mi stricor prit lumea adunatã la bisearicã; ãnj si stricurarã
(expr: nj-si dusirã, chirurã) puterli din trup; ãlj cura balili shi-lj si stricura ocljilj
(expr: lj-insha ocljilj mutrindalui) pri nãsi di dupã-un pom; ti stricor
(expr: ti sug), lea, di bãshari

§ stricurat (stri-cu-rátŭ) adg stricuratã (stri-cu-rá-tã), stricurats (stri-cu-rátsĭ), stricurati/stricurate (stri-cu-rá-ti) – tsi-lj s-ari scoarã muljitura cu astoartsirea (cãlcarea, spindzurarea, ndisarea, etc.); astorsu, turnat, shutsãt, gulit, strimtu, tricut, etc.
{ro: strecurat, stors, filtrat}
{fr: filtré, tordu, pressé, passé à travers, écoulé à travers}
{en: strained, filtered, squeezed out, pressed out}
ex: ca asimea stricuratã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

turpani/turpane

turpani/turpane (tur-pá-ni) sf turpãnj (tur-pắnjĭ) – cumatã di pãndzã albã (shchepi, mãndilã, etc.) cu cari muljarea sh-acoapirã caplu ca semnu cã easti di jali; dulben
{ro: tulpan}
{fr: voile blanc de tête porté par les femmes en signe de deuil}
{en: white veil worn by women in mourning}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã