DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

caldu

caldu (cál-du) adg caldã (cál-dã), caldzã (cál-dzã), caldi/calde (cál-di) – cari nu easti aratsi ma da (alasã, scoati, etc.) cãldurã sh-lu ncãldzashti loclu di deavãrliga;
(expr:
1: hiu (om) caldu = (i) hiu om durut, bun la suflit; (ii) am paradz, hiu om avut;
2: s-vindi ca pãnea caldã = s-vindi multu ghini, s-vindi agonja;
3:
5: (easti bun) ca pãnea caldã = (easti om) multu bun, ari unã inimã di-amalamã, multu bunã;
4: nu-nj fatsi nitsi caldu, nitsi aratsi = unã-nj fatsi, cã-i unã soi i alantã, nu mi mealã)
{ro: cald}
{fr: chaud}
{en: warm}
ex: easti caldu (fatsi cãldurã) azã; eara nicã caldu (fãtsea nicã cãldurã) cãndu agiumsi hilj-su; tu cripata-a dzuãljei, treatsi un vimtu caldu; ded di un om caldu
(expr: tsi ari paradz, tsi easti avut)

§ cãldurã (cãl-dú-rã) sf cãlduri (cãl-dúrĭ) – harea tsi u-ari lucrul tsi nu easti aratsi ma caldu; cãloari, cãroari, acuroari, dugoarã; (fig: cãlduri (pl) = atsea tsi ari un om tsi easti lãndzit (arãtsit) shi truplu lji s-ari ncãldzãtã multu; focuri, heavrã, pirito)
{ro: căldură}
{fr: chaleur}
{en: warmth}
ex: deadi un soari dultsi sh-caldu, s-creapã sh-chetrili di cãldurã; nu s-tradzi cãldura-aestã; aoa avem mari cãlduri; ficiorlu ari cãldurã (fig: heavrã, pirito); avum cãlduri (cãlori) mãri; lucru xen, nu tsãni cãldurã

§ cãldishor (cãl-di-shĭórŭ) adg cãldishoarã (cãl-di-shĭŭá-rã), cãldi-shori (cãl-di-shĭórĭ), cãldishoari/cãldishoare (cãl-di-shĭŭá-ri) – tsi easti niheamã (ca) caldu; habin, hamin, dihamin, dihanj, hljushcu, hljo
{ro: călduţ}
{fr: tiède}
{en: lukewarm, tepid}
ex: treatsi-un vimtu cãldishor (niheamã caldu) shi dultsi

§ cãloari/cãloare (cã-lŭá-ri) sf cãlori (cã-lórĭ) – harea tsi u-ari lucrul tsi easti caldu; cãldurã multã tsi dugureashti; cãldurã, cãroari, curoari, acuroari, dugoarã, flogã, pãrjalã
{ro: căldură, arşiţă}
{fr: chaleur excessive}
{en: intense heat}
ex: tu ayia a cãloariljei (a cãldurãljei) di vearã; lucrãm tu cãloari (cãldurã); dishcljidi pingerea cã easti mari cãloari; nj-easti cãloari (caldu, cãldurã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãpsãlsescu

cãpsãlsescu (cãp-sãl-sés-cu) (mi) vb IV cãpsãlsii (cãp-sãl-síĭ), cãpsãlseam (cãp-sãl-seámŭ), cãpsãlsitã (cãp-sãl-sí-tã), cãpsãlsi-ri/cãpsãlsire (cãp-sãl-sí-ri) – ardu lishor (cãt dau di ea, multi ori cu pira mash), fatsa-a unui lucru (chealea, perlji, stranjlu, etc.); pãlescu, pãrjescu, ghimtuescu, dugurescu; (fig: (lu, u, lji, li, etc.) cãpsãlsescu = (i) fur tsiva, ciulescu, ciunescu, ciuplescu, lu-arãd, lu-aplãnãsescu, lu-ancaltsu, lj-bag cãlupea, lj-bag cuvata, lj-trec tastrul di gushi, bag tu mãnica di la tãmbari; etc.; (ii) mi duc, fug (peascumta); (u, li) deapin, ciulescu, scarmin, spãstrescu, shpirtu-escu, cãrtsãnescu; nj-ljau cicioarli dinanumirea; li tindu ciunili (cicioarili); nj-ljau pãrtãljli; u-angan cãtsaua; nj-frãngu (nj-arup) gusha (zverca); nj-ljau perlu, (ocljilj, zverca); etc.)
{ro: pârli}
{fr: flamber}
{en: singe}
ex: sh-cãpsãlsi (sh-arsi) lãpudzli; ts-cãpsãlsish (tsã lu-arsish) perlu; ãlj lu cãpsãlsi (fig: lji-l furã, lji lu-anvãrti, lji lu-agudi, lji lu-ahuli) gumarlu-a aushlui; sh-adunã cu-mãtsli tu tastru sh-li cãpsãlsi (fig: fudzi); cãpsãlsea-li (fig: fudz, aspealã-u, astindzi-u, deapinã-u) di-aoa

§ cãpsãlsit (cãp-sãl-sítŭ) adg cãpsãlsitã (cãp-sãl-sí-tã), cãpsãlsits (cãp-sãl-sítsĭ), cãpsãlsi-ti/cãpsãlsite (cãp-sãl-sí-ti) – tsi sh-ari arsã lishor fatsa (chealea, perlji, stranjlu, etc.); pãlit, pãrjit, ghimtuit, dugurit
{ro: pârlit}
{fr: flambé}
{en: singed}

§ cãpsãlsiri/cãpsãlsire (cãp-sãl-sí-ri) sf cãpsãlsiri (cãp-sãl-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva (cariva) easti cãpsãlsit; pãliri, pãrjiri, ghimtuiri, duguriri; cãpsalã
{ro: acţiunea de a pârli; pârlire}
{fr: action de flamber}
{en: action of singeing}
ex: unã cãpsãlsiri (fig: vdzeari) tsi lã featsi oaspili

§ cãpsalã (cãp-sá-lã) sf cãpsãlj (cãp-sắljĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-cãpsãlseashti tsiva (cariva); urma (arana) tsi-armãni dupã tsi s-cãpsãlseashti (s-ardi lishor) tsiva; loc arsu; pãduri arsã; ardiri, ardeari; (fig: cãpsalã = arãdeari, minciunari, aplãnãsiri)
{ro: arsură, pârleală}
{fr: brûlure}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dugoarã

dugoarã (du-gŭá-rã) sf dugori (du-górĭ) – cãldurã multã, dãgoarã, flogã, pãrjalã, cãloari, cãroari, acuroari, curoari, zãduh, zuduh, zãbuh, nãduf
{ro: căldură, arşiţă}
{fr: chaleur vive, ardeur}
{en: intense heat}

§ dugoari/dugoare (du-gŭá-ri) sf dugori (du-górĭ) – (unã cu dugoarã)
ex: di diparti s-aduchea dugoarea; mi-acãtsã nã cãloari, nã dugoari, cã nu shteam iu s-nj-aflu loclu

§ dãgoarã (dã-gŭá-rã) sf dãgori (dã-górĭ) – (unã cu dugoarã)

§ duguros (du-gu-rósŭ) adg duguroasã (du-gu-rŭá-sã), dugurosh (du-gu-róshĭ), duguroasi/duguroase (du-gu-rŭá-si) – tsi scoati (alasã, da, etc.) multã cãldurã
{ro: dogoritor}
{fr: ardent, brûlant}
{en: hot, burning, scorching}
ex: soarili duguros di vearã; dzuã duguroasã

§ dugurescu (du-gu-rés-cu) (mi) vb IV dugurii (du-gu-ríĭ), dugu-ream (du-gu-reámŭ), duguritã (du-gu-rí-tã), duguriri/dugurire (du-gu-rí-ri) – scot (alas, dau, etc.) multã cãldurã; pãlescu, ardu;
(expr: mi dugureashti = (i) mi ardi, mi nvirinã multu; (ii) mi afãnseashti, mi cãtãstrãpseashti, mi cãhteashti)
{ro: dogori}
{fr: chauffer vivement, dégager une grande chaleur, brûler}
{en: burn}
ex: mi dugurii ghini; am s-ti dugurescu ahãntu, cã va tsã si tucheascã carnea di pri tini; s-dugureashti (ardi di cãlduri) cã lu-acãtsã heavra; u duguri
(expr: u arsi, u nvirinã multu), mãrata, moartea a hilj-sui; nji si dugurirã (pãlirã, arsirã) stranjili; mi dugureashti (ardi) tu cheptu; mi dugurii (afãnsii) nãoarã

§ dugurit (du-gu-rítŭ) adg duguritã (du-gu-rí-tã), dugurits (du-gu-rítsĭ), duguriti/dugurite (du-gu-rí-ti) – tsi easti multu ngãldzãt di un lucru tsi dugureashti, pãlit, arsu
{ro: dogorit}
{fr: chauffé vivement, brûlé}
{en: burned}

§ duguriri/dugurire (du-gu-rí-ri) sf duguriri (du-gu-rírĭ) – atsea tsi pati un cãndu easti dugurit; pãliri, ardeari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tuchescu

tuchescu (tu-chĭés-cu) (mi) vb IV shi II tuchii (tu-chíĭ), tucheam (tu-chĭámŭ), tuchitã (tu-chí-tã), tuchiri/tuchire (tu-chí-ri) shi tucheari/tucheare (tu-chĭá-ri) – fac unã lugurii si s-alãxeascã dit catastasea vãrtoasã (scliro, durã) tu cari s-aflã, tu-unã catastasi di muljiturã (ca apa bunãoarã); ihtisescu;
(expr:
1: (aveari, negurã, grai, ascheri, foc, etc.) s-tucheashti = (aveari, negurã, grai, ascheri, foc, etc.) s-dutsi, cheari, s-aspardzi, si stifuseashti, s-fatsi afanã, cãipuseashti;
2: mi tuchescu di nidurnjiri (di mprostu, di pri cicioari, di jali, di avursiri, etc.); mi tuchescu ca tseara = nj-cher multu putearea, mi trag la fatsã, slãghescu, cãpãescu, etc., di nidurnjiri (di jali, di avursiri, etc.);
3: li tuchescu stranjili (pãputsãli, etc.) = li-arup di multã purtari stranjili (pãputsãli, etc.);
4: s-tucheashti dupã nãsã = u va multu di multu; moari sh-cheari di multã vreari;
5: l-tuchescu di bãteari = l-bat multu, lj-dau un shcop bun, etc.)
{ro: topi, dizolva}
{fr: fondre, dissoudre, dissiper}
{en: melt, dissolve, dissipate}
ex: neaua s-tuchi (s-adrã apã); am s-ti dugurescu ahãntu, cã va tsã si tucheascã carnea di pri tini, cum s-tucheashti umtul pri foc; notlu, cu suflarea-a lui, tuchi tutã neaua; pãnã s-tsã frets ocljilj neaua s-tuchi; s-dai nã ploai tsi s-tucheascã cãliva-ali moashi!; adzã va tuchim umtul (va-l fãtsem moali ca untulemnul); negurli a noaptiljei s-tuchea
(expr: s-fãtsea cãipi); ti tuchish di nisumnatã sh-nidurnjitã
(expr: tsã si ncljid ocljilj sh-cadz mpadi di nidurnjiri, ti trapsish multu la fatsã); va ti tuchim di bãteari
(expr: va tsã dãm un shcop bun); s-veadi cã s-tucheashti di mprostu
(expr: cã easti cãpãit di curmat tsi easti); s-tuchea
(expr: sh-chirea putearea, slãghea) trã nãsã di mprostu; s-tuchea ca tseara
(expr: sh-chirea putearea) shi-lj si stricura dultsea banã; lj-tuchi sh-alghilj
(expr: asparsi paradzlji, chiru avearea) tri niscãnti dzãli; tuchi
(expr: u-asparsi tutã) avearea-a tatã-sui; tuchi
(expr: u-asparsi, u cãtrãstrãpsi, u featsi afanã tutã) ascherea-al Bidini ãn cheari; s-tuchirã
(expr: s-featsirã afani, dusirã) njilili di nimalji a armãnjlor; grailu ma s-gri, azbuirã, s-tuchi
(expr: dusi, chiru tu vimtu), nu-armãni tsiva di el; mi tuchii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn