DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

dugani/dugane

dugani/dugane (du-gá-ni) sf dugãnj (du-gãnjĭ) – casã (binai, argãstir, etc.) iu s-vindu multi soi di pãrmãtii icã lucri njits, ti mã-cari sh-ti beari; duganã, argãstir, ducheanã, ducheani, bãcãlichi, mãgãzã, mãgãzii
{ro: prăvălie, băcănie}
{fr: épicerie, boutique, magasin}
{en: store, grocery store}
ex: el avea duganea a lui Gopesh; sãrbãtoarea nu-s dugãnjli dishcljisi

§ duganã (du-gá-nã) sf dugãnj (du-gắnjĭ) – (unã cu dugani)

§ ducheani/ducheane (du-chĭá-ni) sf duchenj (du-chĭénjĭ) – (unã cu dugani)
ex: shidzu la ducheani pãnã vinji hrisiclu; vidzu un om tu-unã ducheani; nu fatsi tsiva, cã u-ari ducheanea goalã; tu ducheani avea mash nã penurã mari sh-unã nocupã

§ ducheanã (du-chĭá-nã) sf duchenj (du-chĭénjĭ) – (unã cu dugani)
ex: la ducheana din pãzari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

aprindu1

aprindu1 (a-prín-du) (mi) vb III shi II apresh (a-préshĭŭ) shi aprimshu (a-prím-shĭu) shi aprinshu (a-prín-shĭu), aprindeam (a-prin-deámŭ), apreasã (a-preá-sã) shi aprimtã (a-prím-tã) shi aprintã (a-prín-tã) shi aprimsã (a-prím-sã) shi aprinsã (a-prín-sã), aprindiri/aprindire (a-prín-di-ri) shi aprindeari/aprindeare (a-prin-deá-ri) –
1: dau foc a unui lucru tra s-lu fac s-ardã (s-facã cãldurã, s-da lunjinã, etc.); adar un lucru tra si s-facã lunjinã; fac lunjinã; ardu tsiva; amin tufechea; mi ncãldzãscu multu; prindu;
2: mi-acatsã inatea, mi-arcedz, mi-ariciuescu, inãtusescu, nãirescu, mi-agredz, timusescu, furtsuescu, furchisescu, ngindu, turbedz, lisixescu;
3: ameastic mãeauã tu-aloat tra s-lu fac s-creascã (s-lu fac s-yinã);
4: da (soarili, luna, stealili); mi-amintu, mi fac (mi-afet), mi aflu, es, mi-aspun, acats arãdãtsinã, crescu;
(expr:
1: lj-aprindem aloaturli = nã fãtsem bunj oaspits;
2: nj-aprindi limba peri = bag multã zori, cilistisescu multu;
3: ts-u-aprindu = va s-amin tufechea sh-va ti vatãm;
4: nj-aprindi caplu = nj-talji (nj-lja) caplu; hiu multu dishteptu, u nvets multu ghini cartea, aduchescu lishor sh-ghini tut tsi-nj si spuni i tsi dghivãsescu)
{ro: aprinde (foc, lumină), arde, incendia; excita, înfuria, mânia; fermenta, dospi aloatul; naşte, apare; înseta, lovi, împuşca, etc.}
{fr: allumer; mettre en feu, enflammer, embraser; chauffer, s’échauffer fortement; exciter, s’emporter; fermenter, lever; prendre racine, croître; tirer un coup de feu, tuer, etc.}
{en: light (lamp, fire, pipe, etc.), burn, heat; excite, get furious; ferment, make dough rise; fire (gun), kill (with a gun), etc.}
ex: aprindits foclu; cãndila u-aprimsi; arburlji, dupã tsi s-aprimsirã (loarã foc) ghini; s-apreasi (lo foc) casa; va vã aprindu (ardu) cãliva; aprinshu un foc mari tu-avlii; lj-apreasirã (lj-deadirã foc ali) duganea; imnãnda, u-avea apreasã cãldura (s-avea ngãldzãtã multu); lj-apreasi seatea (lj-acãtsã, lji sã featsi multã seati); s-apreasi omlu (lu-acãtsã inatea, sã ngindã, s-arceadzã); cãndu-lj spush aesti zboarã, s-aprimsi (s-nãrãi); lu-aprimshu trã cãvgã; shi tufechili ma s-aprindu (s-aminã, discarcã); celniclu multu s-apreasi (s-nãrãi, s-furtsui); bãrbate, nu ti-aprindi (nu ti ariciuea); Gioi seara s-aprindi aloat (s-bagã mãeaua tu-alat tra s-lu facã s-creascã); vidzu cã s-apreasirã (vinjirã, criscurã) aloaturli; s-apreasi (ishi, s-aspusi, s-anãltsã) lunã noauã; noi, armãnjlji, nã apreasim (amintãm) tu un loc; lj-apreasirã aloaturli
(expr: s-featsirã bunj oaspits); lj-apreasi limba peri
(expr: bãgã multã zori, cilistisi multu); lja-mi cãvalã cã ts-u-aprindu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

argãstir

argãstir (ar-ghãs-tírŭ) sn argãstiri/argãstire (ar-ghãs-tí-ri) – casã (binai, ducheani, etc.) iu s-vindu multi soi di prãmãtii icã lucri njits, ti mãcari sh-ti beari; duganã, dugani, ducheanã, ducheani, mãgãzã, mãgãzii, bãcãlichi
{ro: prăvălie, băcănie}
{fr: épicerie, magasin}
{en: store, grocery store}

§ argãstiryear (ar-ghãs-tir-yĭárŭ) sm argãstiryeari (ar-ghãs-tir-yĭárĭ) – omlu tsi tsãni un argãstir i cari vindi lucri dit argãstir; mãgãzãtor, bãcal, bãcãlã, mã-gãzar, mãgãjar
{ro: băcan}
{fr: épicier}
{en: grocer}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

bãcãlichi/bãcãliche

bãcãlichi/bãcãliche (bã-cã-lí-chi) sf bãcãlichi (bã-cã-líchĭ) – ducheani iu s-vindu multi soi di pãrmãtii icã lucri njits, ti mãcari sh-ti beari; bãcãlii, dugani, duganã, argãstir, ducheanã, ducheani, mãgãzã, mãgãzii
{ro: băcănie}
{fr: épicerie}
{en: grocery store}

§ bãcãlii/bãcãlie (bã-cã-lí-i) sf bãcãlii (bã-cã-líĭ) – (unã cu bãcãlichi)
ex: intrã tu unã bãcãlii (ducheani)

§ bãcãlã (bã-cã-lắ) sm, sf bãcãloanji/bãcãloanje, bãcãladz (bã-cã-ládzĭ), bãcãloa-nji/bãcãloanje – omlu tsi tsãni unã mãgãzii; omlu cari vindi lucri dit mãgãzii; bãcal, mãgãzãtor, mãgãzar, mãgãjar, argãstiryear
{ro: băcan}
{fr: épicier}
{en: grocer}
ex: agiumsi la Cola bãcãlãlu; s-featsi bãcãlã; muljarea bãcãloanji avea nã tabieti

§ bãcal (bã-cálŭ) sm bãcalj (bã-cáljĭ) – (unã cu bãcãlã)
ex: mini hiu bãcalu din hoarã

§ bãcãlescu (bã-cã-lés-cu) adg bãcãleascã (bã-cã-leás-cã), bãcãleshtsã (bã-cã-lésh-tsã), bãcãleshti (bã-cã-lésh-ti) – tsi ari s-facã cu unã bãcãlichi; tsi s-vindi tu-unã bãcãlichi; di bãcãlichi
{ro: de băcănie}
{fr: d’épicier}
{en: of grocery store}
ex: lucruri bãcãleshti (tsi s-vindu tu bãcãlichi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cher

cher (chĭérŭ) (mi) vb IV shi II chirii (chi-ríĭ) shi chirui (chi-rúĭ), chiream (chi-reámŭ), chiritã (chi-rí-tã) shi chirutã (chi-rú-tã), chiriri/chirire (chi-rí-ri) shi chireari/chireare (chi-reá-ri) – cherdu, scherdu;
1: (om, prici, pravdã) mor, ncljid ocljilj, mi duc, cãipu-sescu, mi fac afan, lu vatãm, lu mor, etc.; (earbã, lãludz, grãni) mãrãnghisescu, vãshtidzãscu, usuc, mor, etc.;
2: nu shtiu cãtrã iu lu-alãsai (l-bãgai, armasi) un lucru sh-cãtrã iu s-caftu tra s-lu aflu nãpoi; nji s-ari loatã un lucru (cu shtirea i fãrã shtirea-a mea) sh-va s-armãn trãninti fãrã el;
3: nu mata shtiu cãtrã iu mi aflu sh-cãtrã iu lipseashti s-mi duc tra s-mi tornu pri-unã cali tsi u cunoscu; mi dispãrtsãi di pareea cu cari earam deadun shi nu shtiu cum s-fac tra s-mi duc nãpoi cu ea; (mi) dzãgãdescu, (mi) zãgã-descu;
(expr:
1: chirutã-prãmãtii = tivichel, hazo, glar;
2: cãtã iu cheari soarili = tu-ascãpitatã;
3: u cher pusula = nu shtiu cãtã iu nj-easti mintea, caplu;
4: cher di minti, nj-cher mintea = glãrescu di minti, cicãrdãsescu, cihtisescu, etc.;
5: mor sh-cher dupã cariva = l-voi multu, lu-am tu multã vreari;
6: lj-cher torlu = nu shtiu cãtã iu s-dusi;
7: li cher di fricã = mi-aspar multu, nj-cher mintea di lãhtarã;
8: ninga cu-atseali tsãyi ti cheri? = cu-atseali lucri tsã cheri chirolu, ti njiri, tsã treatsi oara?;
9: l-cher dit vidzutã (ditru videari); l-cher dit oclji = s-fatsi afan; nu-l mata ved;
10: mi cher tu somnu = dormu-ahãndos, nj-trag un somnu greu;
11: cher oarã = amãn;
12: chirutã easti; chiruti-s tuti; chirutã u-avem = geaba, ncot)
{ro: pieri; pierde; rătăci; dispare}
{fr: périr; perdre; s’égarer; disparaître}
{en: perish; lose; lose one’s way; disappear}
ex: chiru (s-featsi afanã) sh-pãlatea shi tuti bunili alanti; chiru (fudzi, s-featsi afan) di ningã mini; iu s-murearim, iu s-chirearim (s-nã fãtsearim afanj); armãnlu nu cheari (nu s-fatsi afan, nu moari, nu cãipuseashti); va s-plãndzem ditru hicat laili turmi tsi chirum (nã si dusirã, nã murirã); chiru bana ditru nãsã (muri); ashi chirurã (murirã) doilji frats shi mã-sa, laea, lj-plãndzea inima; nj-chirui (nj-muri) un frati; va-lj chearã (va-l vatãmã, va-lj moarã) turtsilj sh-arbineshlji; az gãlbadza, mãni guvujdelu, chirea (murea) oili di videai cu ocljilj cum fug; tu pãduri chirurã calea (s-dzãgãdirã, nu shtiu cãtã iu s-aflã sh-cum s-facã tra si s-ducã diznou pri calea cunuscutã); cãndu cheari tsiniva calea, sh-chetrili ãlj ftisescu; ea-lj dzãsi cã s-chiru tu loclu aestu; mi chirui tu pãduri; astãlje un aush orbu, tsi avea chirutã calea; shi-sh chiru mulili (nu shtii iu-lj si dusirã, i cari ãlj li lo); nu chiru chiro, ma lo nã eapã; trã nãscãntsã anj, li bãgã tuti cãti chiru la loc; ãsh chirurã dzua ashi pãnã seara tu ntunicatã; u bãgã s-aspunã cum ãlj chiru dintr-oclji; li chiru planurli tsi lj-avea datã amirãlu; chirui multu la-agioc; ma multu chirea dicãt aminta; totna chirui di-agiumshu tiflu-pendar; s-chiru dip

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn