DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

dabloanã

dabloanã (da-blŭá-nã) sf dabloani/dabloane (da-blŭá-ni) shi dablonj (da-blónjĭ) – unã soi di parã veclju di-amalamã tsi yinea dit Spanii sh-cari s-purta digushi di feati shi nveasti tiniri; flurii, lirã, galbinã, gãlbinushi, etc.
{ro: monedă veche spaniolă de aur}
{fr: ancienne monnaie d’or espagnole}
{en: old Spanish gold coin}
ex: sã-nj tsã dau doauã dabloani

§ dablonã (da-bló-nã) sf dabloni/dablone (da-bló-ni) shi dablonj (da-blónjĭ) – (unã cu dabloanã)
ex: tut dabloni ari tu gushi

§ dãbloanã (dã-blŭá-nã) sf dãbloani/dãbloane (dã-blŭá-ni) shi dãblonj (dã-blónjĭ) – (unã cu dabloanã)
ex: nu-am dicãt doauã dãbloani

§ dubloanã (du-blŭá-nã) sf dubloani/dubloane (du-blŭá-ni) – parã veclju di-amalamã dit Austrii tsi avea unã tinjii di doauã ori ma mari dicãt lira nturtseascã; flurii, lirã, galbinã, gãlbinushi, etc.
{ro: dublon}
{fr: ancienne monnaie d’or autrichienne, double louis d’or}
{en: old austrian gold coin}
ex: s-nu ma portsã n cor dubloani

§ dublã (dú-blã) sf dubli/duble (dú-bli) – parã veclju di-amalamã; flurii, lirã, galbinã, gãlbinushi, etc.
{ro: monedă veche de aur}
{fr: ancienne monnaie d’or}
{en: old gold coin}
ex: dubla (fluria) di frãmti

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

diplo

diplo (dhi-pló) adv invar – tsi easti di doauã ori ma mari (di-un altu lucru); tu cari poati sã ncapã di doauã ori ma multu (ca tu altu lucru); tsi s-aspuni ca doauã lucri di idyea soi; (easti, ved, mi duc, etc.) di dauã ori; dublu, duplu
{ro: dublu, îndoit}
{fr: doublement}
{en: double; twofold}
ex: plãtii diplo (di dauã ori ma multu)

§ dublu1 (dú-blu) adv (unã cu diplo)

§ duplu1 (dú-plu) adv – (unã cu diplo)

§ dublu2 (dú-blu) adg dublã (dú-blã), dubli (dú-bli), dubli/duble (dú-bli) – tsi suntu doauã lucri i doi inshi (di idyea soi); tsi easti di doauã ori ma mari (di-un altu lucru); (easti, ved, mi duc, etc.) di dauã ori; duplu
{ro: dublu}
{fr: double}
{en: double}
ex: s-lu vindã cu dublã (di dauã ori ma mari) tinjii

§ duplu2 (dú-plu) adg duplã (dú-plã), dupli (dú-pli), dupli/duple (dú-pli) – (unã cu dublu2)

§ dipledz (dhi-plédzŭ) vb I diplai (dhi-pláĭ), diplam (dhi-plámŭ), diplatã (dhi-plá-tã), diplari/diplare (dhi-plá-ri) – fac unã parti dit un lucru (carti, pãndzã, stranj, etc.) si s-ashtearnã pristi unã altã parti di-a lui; l-fac un lucru s-hibã di dauã ori ma mari (ma multu, ma greu, etc.); diplusescu, ndiplusescu, anduplic, nduplic
{ro: îndoi, dubla}
{fr: plier, doubler}
{en: fold, double}
ex: li diplã (diplusi) stranjili; lji diplã dichea (lj-u featsi di dauã ori ma mari leafa)

§ diplat (dhi-plátŭ) adg diplatã (dhi-plá-tã), diplats (dhi-plátsĭ), diplati/diplate (dhi-plá-ti) – tsi ari unã parti turnatã (nduplicatã) sh-ashtirnutã pristi unã altã parti; tsi easti faptu s-hibã di dauã ori ma mari (ma multu, ma greu, etc.); diplusit, ndiplusit, anduplicat, nduplicat
{ro: îndoit, dublat}
{fr: plié, doublé}
{en: folded, doubled}

§ diplari/diplare (dhi-plá-ri) sf diplãri (dhi-plắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru s-dipleadzã; diplusiri, ndiplusiri, anduplicari, nduplicari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

flurii/flurie

flurii/flurie (flu-rí-i) sf flurii (flu-ríĭ) – parã veclju di-amalamã (cu unã tinjii i altã, dupã statlu tsi-l featsi sh-dupã mãrimea-a lui); fluiri, lirã, galbinã, gãlbinushi, rubii, rubie, arubi, arubei, cunstan-tinã, custandat, mahmudii, mahmude, minduhii, veneticã, venetcã, ostrachelã, mintsã, arup, rup, aruspu, ruspu, hazmu, dãbloanã, dabloanã, dablonã, dubloanã, dublã, ducmen; (fig: flurii = (i) amalamã; (ii) ghiurdani di paradz di-amalamã)
{ro: monedă de aur; colier de monezi de aur}
{fr: monnaie d’or, ducat; collier de pièces d’or}
{en: gold coin; necklace made of gold coins}
ex: aflã nã flurii (galbinã); disãdz greali di flurii (liri); tu un an amintã dzatsi njilj di flurii; lj-adusi un nel di flurii (fig: amalãmã) cu cheatrã; cu pala-lj di flurii (fig: amalamã); luna, per ca di flurii (fig: malamã); perlu-lj hrisusit ca fluria; feata cu perlu flurii (fig: ca di malamã, arusã); eali s-frãngu cu fluriili (fig: ghiurdãnjli di flurii) pi cheptu; un chiparish mushat-mushat, mash cu frãndzã di flurii (fig: di-amalãmã)

§ fluiri/fluire (flu-í-ri) sf fluriri (flu-írĭ) – (unã cu flurii)

§ furii/furie (fu-rí-i) sf furii (fu-ríĭ) – (unã cu flurii)
ex: pungã cu furii (flurii)

§ flurici/flurice (flu-rí-ci) sf flurici/flurice (flu-rí-ci) – flurii njicã
{ro: gălbenior, monedă mică de aur}
{fr: petite monnaie d’or}
{en: small gold coin}
ex: veri sh-flurici; fluricea-ts fatsi cu ocljul

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

galbin

galbin (gál-binŭ) adg galbinã (gál-bi-nã), galghinj (gál-ghinjĭ) shi galbinj (gál-binjĭ), galbini/galbine (gál-bi-ni) – hromã tsi sh-u-adutsi cu-amalama icã limonea; (fig: galbin (tu fatsã, ca tseara, ca turta di tsearã) = multu galbin la fatsã, salbit, sãhnjisit, etc.)
{ro: galben; palid}
{fr: jaune; pâle}
{en: yellow; pale}
ex: arãdãtsina aestã fatsi nã floari galbinã ca shiboea; tsi ts-easti budza galbinã?; ocljilj lj-ai galghinj; ishi hiljlu di amirã, s-featsi ca turta di tsearã (multu galbin la fatsã); ngljitsats di fricã, galbinj (salbits) mãratslji ca tseara; hii galbin (eshti salbit la fatsã)

§ galbinã (gál-bi-nã) sf galbini/galbine (gál-bi-ni) – parã veclju di-amalamã (cu unã tinjii i altã, dupã statlu tsi-l featsi sh-dupã mãrimea tsi u-au); gãlbinushi, lirã, flurii, rubii, rubie, arubi, arubei, cunstantinã, custandat, mahmudii, mahmude, minduhii, ostrachelã, mintsã, arup, rup, aruspu, ruspu, hazmu, dãbloanã, dabloanã, dablonã, dubloanã, dublã, ducmen, pinesh
{ro: galben, liră, monedă de aur}
{fr: lire, ducat, monnaie d’or}
{en: gold coin}
ex: nu-avea tu pungã dicãt mash trei galbini (liri)

§ gãlbinushi/gãlbinushe (gãl-bi-nú-shi) sf gãlbinushi/gãlbinushe (gãl-bi-nú-shi) – (unã cu galbinã)

§ gãlbinjor (gãl-bi-njĭórŭ) adg gãlbinjoarã (gãl-bi-njĭŭá-rã), gãlbinjori (gãl-bi-njĭórĭ), gãlbinjoari/gãlbinjoare (gãl-bi-njĭŭá-ri) – hromã tsi da niheam pi galbin; tsi easti chindisit cu galbin; gãlbunj, gãlbinos (fig: gãlbinjor = salbit la fatsã
{ro: gălbinicios, gălbiniu}
{fr: jaunâtre, jaunet}
{en: yellowish}
ex: nã floari gãlbinjoarã (tsi da ca pi galbin)

§ gãlbunj (gãl-búnjĭŭ) adg gãlbunji/gãlbunje (gãl-bú-nji), gãlbunj (gãl-búnjĭ), gãlbunji/gãlbunje (gãl-bú-nji) – (unã cu gãlbinjor)
ex: yini ca gãlbunj

§ gãlbinos (gãl-bi-nósŭ) adg gãlbinoasã (gãl-bi-nŭá-sã), gãlbinosh (gãl-bi-nóshĭ), gãlbinoa-si/gãlbinoase (gãl-bi-nŭá-si) – (unã cu gãlbinjor)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pinesh

pinesh (pi-néshĭŭ) sm pinesh (pi-néshĭ) – parã veclju di-amalamã (cu unã tinjii i altã, dupã statlu tsi-l featsi sh-dupã mãrimea tsi u-ari); galbinã, gãlbinushi, lirã, flurii, rubii, rubie, arubi, arubei, cunstantinã, custandat, mahmudii, mahmude, minduhii, ostra-chelã, mintsã, arup, rup, aruspu, ruspu, hazmu, dãbloanã, dabloa-nã, dablonã, dubloanã, dublã, ducmen
{ro: galben, monedă de aur}
{fr: monnaie d’or}
{en: gold coin}
ex: mãnjli mplini cu pinesh (galbini)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã