DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

dubechi/dubeche

dubechi/dubeche (du-bé-chi) sf dubechi (du-béchĭ) – hãlati ca unã cupã di cheatrã (lemnu), tu cari s-bagã lucri (nuts, cafe, alj, etc.) trã chisari i zmuticari; dubec, ghiubec, hãvani, avani, ghudii
{ro: piuă}
{fr: mortier en pierre ou en bois}
{en: wood or stone mortar for grinding or crushing}
ex: hãvanea easti di tungi, dubechea easti di cheatrã i di lemnu di cucosh; cafelu-l chisãm tu dubechi

§ dubec (du-bécŭ) sn dubetsi (du-bé-tsi) – (unã cu dubechi)
ex: altã lizeti ari cafeea chisatã tu dubec

§ ghiubec1 (ghĭu-bécŭ) sn ghiubetsi (ghĭu-bé-tsi) shi ghiubecuri (ghĭu-bé-curĭ) – (unã cu dubechi)
ex: cafei chisatã tu ghiubec (hãvani di cheatrã)

§ gudii/gudie (ghu-dhí-i) sf gudii (ghu-dhíĭ) – (unã cu dubechi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

hãvani/hãvane

hãvani/hãvane (hã-vá-ni) sf hãvãnj (hã-vắnjĭ) –
1: hãlati di tungi ca unã cupã tu cari s-bagã lucri (nuts, cafe, alj, etc.) trã chisari i zmuticari;
2: machinã trã tãljari tutumea; avani, ghiubec, dubec, dubechi, ghudii
{ro: havan, piuliţă}
{fr: mortier en bronze pour piler}
{en: bronze mortar for grinding or crushing}
ex: mama sta shi tata-lj da (angucitoari: hãvanea shi stumbul); chisã nutsli tu hãvani; hãvanea easti di tungi, dubechea easti di cheatrã i di lemnu di cucosh; bati vimtul tu hãvani; talji tutumi tu hãvani; lu-acatsã shi dã-lj, dã-lj, cã dzãtseai cã chiseadzã alj tu hãvani sh-altã nu

§ avani/avane (a-vá-ni) sf avãnj (a-vắnjĭ) – (unã cu hãvani)

§ hãvãngi (hã-vãn-gí) sm hãvãngeadz (hã-vãn-gĭádzĭ) – mastur tu tãljarea-a tutumiljei cu hãvanea
{ro: lucrător cu “havan”-ul}
{fr: travailleur au “havan”}
{en: “havan” operator}
ex: un hãvãngi amintã bunj pãradz

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

stumbu1

stumbu1 (stúm-bu) sn stumburi (stúm-burĭ) – hãlatea di mital cu cari s-agudeashti shi s-chiseadzã lucri cu mãna (tu hãvani, dube-chi, etc.); ciumarac, mutcã, chiuschii;
(expr: easti ca stumbu = easti shcurtu shi gros, ca un stumbu)
{ro: pilug}
{fr: pilon}
{en: pestle}
ex: mama sta shi tata-lj da (angucitoari: hãvanea shi stumbul); tu dubechi chisãm cafelu cu stumbul; stumbul tsi-aveam eara di lemnu; nu shtiu tsi s-featsi stumbul di la hãvani

§ stumbusescu (stum-bu-sés-cu) vb IV stumbusii (stum-bu-síĭ), stumbuseam (stum-bu-seámŭ), stumbusitã (stum-bu-sí-tã), stum-busiri/stumbusire (stum-bu-sí-ri) – chisedz cu stumbul
{ro: pisa}
{fr: broyer, piler}
{en: grind, crush}
ex: stumbusea (chiseadzã) zahãrea

§ stumbusit (stum-bu-sítŭ) adg stumbusitã (stum-bu-sí-tã), stumbusits (stum-bu-sítsĭ), stumbusiti/stumbusite (stum-bu-sí-ti) – chisat cu stumbul
{ro: pisat}
{fr: broyé, pilé}
{en: ground, crushed}

§ stumbusiri/stumbusire (stum-bu-sí-ri) sf stumbusi-ri (stum-bu-sírĭ)
{ro: acţiunea de a pisa; pisare}
{fr: action de broyer (piler), broiement, pilage}
{en: action of grinding, crushing}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã