3: (lucru aspartu) tsi easti mirimitisit;
4: tsi easti etim sh-ashi cum lipseashti tra si s-ducã iuva;
5: tsi s-ari aduchitã cu cariva trã fãtsearea-a unui lucru; tsi s-ari faptã sinfuni cu cariva;
6: tsi s-ari arugatã la cariva tra s-facã un lucru; arugat, puitit, puituit
{ro: dres, aranjat, preparat, reparat, echipat, înţeles, angajat}
{fr: arrangé; préparé; raccomodé; équipé; tombé d’accord; engagé}
{en: arranged, prepared, repaired, ready, agreed, hired}
ex: sãmarlu easti ndreptu (ncãrcat etim); s-hibã ndreptu (etim) trã cali; s-hibã mãcarea ndreaptã (adratã, etimã); cu mumã-sa i ndreptu (tsi lo hãrli di la mã-sa); cu ma nalili stranji ndreaptã (nviscutã, stulsitã); nu escu nica ndreptu (etim); eara ndreptsã (eara arugats) ca huzmicheari

§ ndrepsu (ndrép-su) adg ndreapsã (ndreáp-sã), ndrepshi (ndrép-shi), ndreapsi/ndreapse (ndreáp-si) – (unã cu ndreptu5)

§ ndreadziri/ndreadzire (ndreá-dzi-ri) sf ndreadziri (ndreá-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si ndreadzi un lucru; bãgari tu-aradã, bãgari di cali; bãgari measa; nãscãrsiri, mirimitisiri, etimisiri, aduchiri, sinfunipsiri, arugari, etc.
{ro: acţiunea de a drege, de a aranja, de a prepara, de a repara, de a echipa, de a (se) înţelege, de a angaja; dregere, aranjare, preparare, reparare, echipare, înţelegere, angajare}
{fr: action d’arranger; de préparer; de raccomoder; d’équiper; de tomber d’accord; d’engager}
{en: action of arranging, of pre-paring, of repairing, of getting ready, of agreing, of hiring}

§ ndridzeari/ndridzeare (ndri-dzeá-ri) sf ndridzeri (ndri-dzérĭ) – (unã cu ndreadziri)

§ nindreptu (nin-drép-tu) adg nindreaptã (nin-dreáp-tã), nindreptsã (nin-drép-tsã), nindreapti/nindreapte (nin-dreáp-ti) –
1: tsi nu li-ari lucrili bãgati tu-aradã; (uborlu, dulapea, casa, etc.) tsi nu easti nãscãrsit;
2: (gheli sh-mãcãruri) tsi nu suntu-adrati; (mãcari) tsi nu easti bãgatã pri measã;
3: (lucru aspartu) tsi nu easti mirimitisit;
4: tsi nu easti etim sh-ashi cum lipseashti tra si s-ducã iuva;
5: tsi nu s-ari aduchitã cu cariva trã fãtsearea-a unui lucru; tsi nu s-ari faptã sinfuni cu cariva;
6: tsi nu s-ari arugatã la cariva tra s-facã un lucru
{ro: nearanjat, nepreparat, nereparat, neechipat, neînţeles, neangajat}
{fr: qui n’est pas arrangé (préparé; raccomodé; équipé; tombé d’accord; engagé)}
{en: that has not been arranged (prepared, repaired, ready, agreed, hired)}
ex: hiu nindreptu (nu hiu alãxit tu stranji buni) tri bisearicã

§ ãndreg1 (ãn-drégŭ) (mi) vb III shi II ãndrepshu (ãn-drép-shĭu), ãndridzeam (ãn-dri-dzeámŭ), ãndreaptã (ãn-dreáp-tã) shi ãndreapsã (ãn-dreáp-sã), ãndreadziri/ãndreadzire (ãn-dreá-dzi-ri) shi ãndridzeari/ãndridzeare (ãn-dri-dzeá-ri) – (unã cu ndreg1)

§ ãndreptu5 (ãn-drép-tu) adg ãndreaptã (ãn-dreáp-tã), ãndreptsã (ãn-drép-tsã), ãndreapti/ãndreapte (ãn-dreáp-ti) – (unã cu ndreptu5)
ex: ca cu tãpor ãndreaptã (nviscutã)

§ ãndrepsu (ãn-drép-su) adg ãndreapsã (ãn-dreáp-sã), ãndrepshi (ãn-drép-shi), ãndreapsi/ãndreapse (ãn-dreáp-si) – (unã cu ndrepsu)

§ ãndreadziri/ãndreadzire (ãn-dreá-dzi-ri) sf ãndreadziri (ãn-dreá-dzirĭ) – (unã cu ndreadziri)

§ ãndridzea-ri/ãndridzeare (ãn-dri-dzeá-ri) sf ãndridzeri (ãn-dri-dzérĭ) – (unã cu ndreadziri)

§ andreg1 (an-drégŭ) (mi) vb III shi II andrepshu (an-drép-shĭu), andridzeam (an-dri-dzeámŭ), andreaptã (an-dreáp-tã) shi andreapsã (an-dreáp-sã), andreadziri/andreadzire (an-dreá-dzi-ri) shi andridzeari/andridzeare (an-dri-dzeá-ri) – (unã cu ndreg1)
ex: andreadzi-ti (fã-ti etim) trã moarti; va li andreg (va li bag di cali) lucrili

§ andreptu5 (an-drép-tu) adg andreaptã (an-dreáp-tã), andreptsã (an-drép-tsã), andreapti/andreapte (an-dreáp-ti) – (unã cu ndreptu5)

§ andrepsu (an-drép-su) adg andreapsã (an-dreáp-sã), andrepshi (an-drép-shi), andreapsi/andreapse (an-dreáp-si) – (unã cu ndrepsu)

§ andreadziri/andreadzire (an-dreá-dzi-ri) sf andreadziri (an-dreá-dzirĭ) – (unã cu ndreadziri)

§ andridzeari/andridzeare (an-dri-dzeá-ri) sf andridzeri (an-dri-dzérĭ) – (unã cu ndreadziri)

§ dreg (drégŭ) (mi) vb III shi II drepshu (drép-shĭu), dridzeam (dri-dzeámŭ), dreaptã (dreáp-tã) shi dreapsã (dreáp-sã), dreadziri/dreadzire (dreá-dzi-ri) shi dridzeari/dridzeare (dri-dzeá-ri) – (unã cu ndreg1)
ex: tsi dreadzi (ndreadzi) aclo?; drepshu (ndrepshu) dulumãlu

§ dreptu4 (drép-tu) adg dreaptã (dreáp-tã), dreptsã (drép-tsã), dreapti/dreapte (dreáp-ti) – (unã cu ndreptu5)

§ drepsu (drép-su) adg dreapsã (dreáp-sã), drepshi (drép-shi), dreapsi/dreapse (dreáp-si) – (unã cu ndrepsu)

§ dreadziri/dreadzire (dreá-dzi-ri) sf dreadziri (dreá-dzirĭ) – (unã cu ndreadziri)

§ dridzeari/dridzeare (dri-dzeá-ri) sf dridzeri (dri-dzérĭ) – (unã cu ndreadziri)

{fr: droit, just, légitime, équitable}
{en: straight, right, legitimate, fair}
ex: s-lj-aducã pri cali driptaticã (ndreaptã) cu zbor; driptatic (ndreptu) giudetslu

§ ndreptu2 (ndrép-tu) adg ndreaptã (ndreáp-tã), ndreptsã (ndrép-tsã), ndreapti/ndreapte (ndreáp-ti) –
1: tsi nu easti strãmbu, shutsãt, nduplicat, etc.; andreptu, ãndreptu, dreptu, ischiu, direptu;
2: (om) tsi nu-ari strãmbãtãts; (om) tsi spuni mash averlu; andreptu, ãndreptu;
(expr: ndreptu ca funea tu tastru = strãmbu, cã funea tu tastru nu sta ndreaptã, ma-anvãrtitã ca un culac)
{ro: drept}
{fr: droit, just}
{en: straight, right, fair}
ex: hiu om ndreptu (tsi nu-ari strãmbãtãts); omlu ndreptu (fãrã strãm-bãtãts) Dumnidzã nu lu-agãrshashti; hiu ndreptu (nu-am strãm-bãtãts)

§ dreptu2 (drép-tu) adg dreaptã (dreáp-tã), dreptsã (drép-tsã), dreapti/dreapte (dreáp-ti) – (unã cu ndreptu2)
ex: nu lj-u ded pri calea dreaptã (ndreaptã)

§ direptu (di-rép-tu) adg direaptã (di-reáp-tã), direptsã (di-rép-tsã), direapti/direapte (di-reáp-ti) – (unã cu ndreptu2)

§ ãndreptu2 (ãn-drép-tu) adg ãndreaptã (ãn-dreáp-tã), ãndreptsã (ãn-drép-tsã), ãndreapti/ãndreapte (ãn-dreáp-ti) – (unã cu ndreptu2)

§ andreptu2 (an-drép-tu) adg andreaptã (an-dreáp-tã), andreptsã (an-drép-tsã), andreapti/andreapte (an-dreáp-ti) – (unã cu ndreptu2)

§ dreptu3 (drép-tu) sn drepturi (drép-turĭ) – multimea di nomuri tsi da ndriptati a unui om cãndu fatsi tsiva shi nu lã da ndripati a altor oaminj cu cari ari ligãturi
{ro: drept}
{fr: droit}
{en: right}
ex: cari va s-nji calcã drepturli a meali?

§ driptatic2 (ndrip-tá-ticŭ) adv – tsi easti ndreptu, faptu cu driptati, ndreptu, dreptu
{ro: pe drept}
{fr: équitablement, légitiment, à bon droit}
{en: equitably, legitimately, fairly}

§ driptaticã2 (ndrip-tá-ti-cã) adv – (unã cu driptatic2)

§ ndreptu3 (ndrép-tu) adv – tsi dutsi dit un loc tu altu fãrã si s-abatã (sã si strãmbã) din cali; tsi-aspuni ma shcurta cali dit un loc tu altu; tsi nu easti strãmbu; tsi easti dealihea, ashi cum s-veadi lucrul; andreptu, ãndreptu, isea
{ro: drept, direct}
{fr: droit, directement}
{en: straight, directly}
ex: ndreptu, ndreptu azbuirã; da cu pala ndreptu (dip, isea) la inimã; spuni ndreptu (dealihea, ashi cum easti), ashi s-bãnedz!; nu putea s-greascã ndreptu (dealihea, fãrã minciunj); trag ndreptu (isea) la casa-a mea; mi dush ndreptu-acasã

§ ãndreptu3 (ãn-drép-tu) adv – (unã cu ndreptu3)

§ andreptu3 (an-drép-tu) adv – (unã cu ndreptu3)
ex: trapsi-andreptu (isea) la Doda-acasã

§ ndriptedz (ndrip-tédzŭ) (mi) vb I ndriptai (ndrip-táĭ), ndriptam (ndrip-támŭ), ndriptatã (ndrip-tá-tã), ndriptari/ndriptare (ndrip-tá-ri) – l-fac un lucru s-hibã (diznou) ndreptu; mi duc cãtrã iuva; lj-aspun a unui calea (atsea buna) cãtrã iu si s-ducã; ischedz un loc sh-lu fac ndreptu
{ro: îndrepta, se îndrepta, ghida; nivela}
{fr: redresser; (se) diriger; acheminer, guider, indiquer le chemin; niveler}
{en: straighten out (path, surface, wood), guide; level}
ex: un scljim dit muntsã si ndreaptã; ndreaptã-l (aspunji-lj calea) cãtrã casã

§ ndreptu4 (ndrép-tu) (mi) vb I ndriptai (ndrip-táĭ), ndriptam (ndrip-támŭ), ndriptatã (ndrip-tá-tã), ndriptari/ndriptare (ndrip-tá-ri) – (unã cu ndriptedz)
ex: sapa sh-lupata va lu ndripteadzã (va-l facã bun, ndreptu); sã ndriptã (si mprustã) ghini dupã tsi dzãcu ahãts mesh; si ndriptã pi cicioari (nchisi s-imnã); ndreaptã (ancunji) niheam foclu; nu putu si ndreaptã scãndura (s-u facã ndreaptã); s-avea ndriptatã (dishcljisã) chirolu; mi ndriptai (nchisii s-mi duc) cãtrã hoarã

§ ndriptat (ndrip-tátŭ) adg ndriptatã (ndrip-tá-tã), ndriptats (ndrip-tátsĭ), ndriptati/ndriptate (ndrip-tá-ti) – tsi easti faptu s-hibã ndreptu; tsi-lj s-ari aspusã calea cãtrã iu si s-ducã; (loc) tsi easti ischeat, faptu ndreptu
{ro: îndreptat, ghidat; nivelat}
{fr: redressé; dirigé, acheminé, guidé, à qui on a indiqué le chemin; nivelé}
{en: straightened out (path, surface, wood), guided; leveled}

§ ndriptari/ndriptare (ndrip-tá-ri) sf ndriptãri (ndrip-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si ndreaptã tsiva i cariva
{ro: acţiunea de a se îndrepta, de a ghida; de a nivela; îndreptare, ghidare; nivelare}
{fr: action de redresser; de (se) diriger, de s’acheminer; de guider, d’indiquer le chemin; de niveler}
{en: action of straightening out (path, surface, wood), of guiding; of leveling}

§ ãndriptedz (ãn-drip-tédzŭ) (mi) vb I ãndriptai (ãn-drip-táĭ), ãndriptam (ãn-drip-támŭ), ãndriptatã (ãn-drip-tá-tã), ãn-driptari/ãndriptare (ãn-drip-tá-ri) – (unã cu ndriptedz)

§ ãndreptu4 (ãn-drép-tu) (mi) vb I ãndriptai (ãn-drip-táĭ), ãndrip-tam (ãn-drip-támŭ), ãndriptatã (ãn-drip-tá-tã), ãndriptari/ãn-driptare (ãn-drip-tá-ri) – (unã cu ndriptedz)

§ ãndriptat (ãn-drip-tátŭ) adg ãndriptatã (ãn-drip-tá-tã), ãndriptats (ãn-drip-tátsĭ), ãndriptati/ãndriptate (ãn-drip-tá-ti) – (unã cu ndriptat)

§ ãndriptari/ãndriptare (ãn-drip-tá-ri) sf ãndriptãri (ãn-drip-tắrĭ) – (unã cu ndriptari)
ex: aestã lãngoari nu-ari ãndriptari (vindicari); adusi niheamã di ãndriptari (ndridzearea-a lucrilor)

§ andriptedz (an-drip-tédzŭ) (mi) vb I andriptai (an-drip-táĭ), an-driptam (an-drip-támŭ), andriptatã (an-drip-tá-tã), andripta-ri/andriptare (an-drip-tá-ri) – (unã cu ndriptedz)

§ andreptu4 (an-drép-tu) (mi) vb I andriptai (an-drip-táĭ), andriptam (an-drip-támŭ), andriptatã (an-drip-tá-tã), andriptari/andriptare (an-drip-tá-ri) – (unã cu ndriptedz)

§ andriptat (an-drip-tátŭ) adg andriptatã (an-drip-tá-tã), andriptats (an-drip-tátsĭ), andripta-ti/andriptate (an-drip-tá-ti) – (unã cu ndriptat)

§ andripta-ri/andriptare (an-drip-tá-ri) sf andriptãri (an-drip-tắrĭ) – (unã cu ndriptari)

§ nidriptati/nidriptate (ni-drip-tá-ti) sf nidriptãts (ni-drip-tắtsĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-pricunoscu ndrepturli a unui om; atsea tsi-aducheashti omlu cã fatsi, cãndu nu-lj da a unui tsi-lj si cadi; atsea tsi s-fatsi cãndu s-adarã unã strãmbãtati; nindriptati, nidriptaticã, strãmbãtati, adichii, apadichii, hilieti
{ro: nedreptate}
{fr: injustice, iniquité, tort}
{en: injustice, inequity, wrong}
ex: avutslji fac nidriptãts (lucri tsi nu suntu ndreapti); mari nidriptati ari faptã cu omlu aestu; marea nidriptati (strãmbãtati) tsi lã fac picurarlji; vinji sh-araplu sã-sh caftã tinjia, cã taha lu-arushinã pri nidriptati

§ nidriptaticã (ni-drip-tá-ti-cã) sf nidriptatitsi/nidriptatitse (ni-drip-tá-ti-tsi) – (unã cu nidriptati)
ex: pi nidriptaticã nj-arãchish avearea-a tatã-njui

§ nindripta-ti/nindriptate (nin-drip-tá-ti) sf nindriptãts (nin-drip-tắtsĭ) – (unã cu nidriptati)
ex: vrea mi ljai pri gushi pri nindriptati; s-dusi si s-plãngã la giudicãtor trã aestã nindriptati (strãmbãtati)

§ nidreptu (ni-drép-tu) adg nidreaptã (ni-dreáp-tã), nidreptsã (ni-drép-tsã), nidreapti/nidreapte (ni-dreáp-ti) – tsi nu-ari driptati; tsi nu easti dreptu; strãmbu, adic
{ro: nedrept}
{fr: injust}
{en: injust}
ex: nidreptu fu (nu fu ndreptu, fu strãmbu) cu tutã dunjaea, cum vreai s-hibã cu tini?