DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cãldãrmã

cãldãrmã (cãl-dãr-mắ) sm cãldãrmadz (cãl-dãr-mádzĭ) – chetsrãli (chirãmidzli i cumãtsli di lemnu) ashtirnuti pi-un petur di-arinã, cu cari sã ncaltsã (si-acoapirã, sã ndreadzi) unã cali tra s-poatã s-urdinã amãxili ma lishor; loclu ncãltsat cu chetri (chirãmidz i cumãts di lemnu)
{ro: caldarâm, loc (drum) pavat}
{fr: pavage}
{en: pavement}
ex: tu ubor cu cãldãrmadz (ubor ncãltsat)

§ cãn-dãrmã (cãn-dãr-mắ) sm cãndãrmadz (cãn-dãr-mádzĭ) – (unã cu cãldãrmã)

§ cãndrãmã (cãn-drã-mắ) sm cãndrãmadz (cãn-drã-mádzĭ) – (unã cu cãldãrmã)
ex: carotsãli arãsuna pri cãndrã-madz

§ cãldãrãmi/cãldãrãme (cãl-dã-rắ-mi) sf cãldãrãnj (cãl-dã-rắnjĭ) – (unã cu cãldãrmã)
ex: calea tsi dutsea la voi easti cu cãldãrãmi

§ cãldãrimi/cãldãrime (cãl-dã-rí-mi) sf cãldãrinj (cãl-dã-rínjĭ) – (unã cu cãldãrmã)
ex: sh-tu sucachea-a noastrã adrarã cãldãrimi

§ caldãrmagi (cal-dãr-ma-gí) sm caldãr-mageadz (cal-dãr-ma-gĭádzĭ) – omlu tsi adarã, vindi icã lucreadzã cu chetsrãli cu cari si ncaltsã cãljurli; caldrãmgi, caldãrmagiu, cal-drãmgiu
{ro: caldarâmgiu}
{fr: celui qui fait le pavage}
{en: pavement worker}

§ caldrãmgi (cal-drãm-gí) sm caldrãmgeadz (cal-drãm-gĭádzĭ) – (unã cu caldãrmagi)

§ caldãrmagiu (cal-dãr-ma-gíŭ) sm caldãrmagii (cal-dãr-ma-gíĭ) – (unã cu caldãr-magi)

§ caldrãmgiu (cal-drãm-gíŭ) sm caldrãmgii (cal-drãm-gíĭ) – (unã cu caldãrmagi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãrcoci

cãrcoci (cãr-cócĭŭ) sn cãrcoaci/cãrcoace (cãr-cŭá-ci) – brats (limnos) tsi creashti di pri truplu-a unui arburi (pom) i creashti di pri un altu brats limnos ma gros; alumachi, alãmachi, crancã, crangã, creangã, alneauã, angheauã, dãrmã, drãmã, deagã, degã, dushcu, lumachi
{ro: creangă}
{fr: branche d’arbre}
{en: tree branch}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

crancã

crancã (crán-cã) sf crãntsi (crắn-tsi) – brats (limnos) tsi creashti di pri truplu-a unui arburi (pom) i creashti di pri un altu brats limnos ma gros; alumachi, alãmachi, alneauã, angheauã, degã, deagã, cãrcoci, crangã, creangã, grangã, dãrmã, drãmã, dushcu, lumachi
{ro: creangă}
{fr: rameau, branche d’arbre}
{en: tree branch}
ex: crancã di fag

§ crangã (crán-gã) sf crãndzi (crắn-dzi) – (unã cu crancã)

§ creangã (creán-gã) sf crendzi (crén-dzi) – (unã cu crancã)
ex: cãdzu ca lemnu tãljat di creangã

§ grangã (grán-gã) sf grãndzi (grắn-dzi) – (unã cu crancã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dãrmã1

dãrmã1 (dắr-mã) sf dãrmi/dãrme (dắr-mi) – brats (limnos) tsi creashti di pri truplu-a unui arburi (pom) i creashti di pri un altu brats limnos ma gros; alumachi (pãrjinã) aruptã dit pom, cari s-hidzi tu loc shi easti ufilisitã di lãludz i zãrzãvãts acãtsãtoari ca andoapir, di cari si s-acatsã i si sã ngãrlimã; drãmã, alumachi, alãmachi, alneauã, angheauã, deagã, degã, cãrcoci, crancã, crangã, creangã, grangã, dushcu, lumachi
{ro: creangă}
{fr: branche d’arbre}
{en: tree branch}
ex: freadzi dãrmi (lumãchi) di masin; featili s-turna di la dãrmi (dedz); pi dãrmili (alumãchili) di-alun; dãrmili (alneili) di nuc; di pi dãrma (deaga) a nuclui

§ drãmã (drắ-mã) sf drãmi/drãme (drắ-mi) – (unã cu dãrmã1)
ex: trei drãmi (dedz), patrudzãts di frãndzã; lja nã drãmã (lumachi aruptã) sh-agudea

§ dãrmãtseauã (dãr-mã-tseá-ŭã) sf dãrmã-tseali/dãrmãtseale (dãr-mã-tseá-li) – njicã dãrmã, aluneauã, sur-tseauã, lumãchitsã
{ro: rămurea}
{fr: petite branche}
{en: small branch}
ex: ficiori cu dãrmãtseali (njits dãrmi) tu mãnã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

deagã

deagã (deá-gã) sf deadzi/deadze (deá-dzi) shi dedz/dedz (dédzĭ) –
1: brats (limnos) tsi creashti di pri truplu-a unui arburi (pom) i creashti di pri un altu brats limnos ma gros; lumachi, alumachi, alãmachi, alneauã, angheauã, cãrcoci, crancã, crangã, creangã, grangã, dãrmã, drãmã, degã, dushcu, lumachi;
2: arburi njic cu multi alumãchi tsi crescu multi ori ndreptu dit loc; tufã, tufish, tufani, ljanurã, mãrunã, pãtljauã, etc.
{ro: creangă; tufiş}
{fr: rameau, branche; buisson, bosquet}
{en: tree branch; thicket, bush}
ex: aclo n codru, tu-unã deagã (alumachi, tufã); pulj tsi stai pri deagã (creangã); cu optusprats di deadzi (lumãchi); ãlj ligã di un arburi, cusitsãli di dedz

§ degã (dé-gã) sf dedz (dédzĭ) – (unã cu deagã)
ex: sum dega (lumachea) atsea di fag; ca birbilj dit degã (tufã); lji si frãndzea dedzli di poami; sum dega-atsea di fag shidea nã featã

§ digos (di-gósŭ) adg digoasã (di-gŭá-sã), digosh (di-góshĭ), digoasi/digoase (di-gŭá-si) – (arburi, pom) tsi ari multi shi ndisati dedz; alumãchios, tufos, stufos, stufutos, stuputos, fundutos
{ro: rămuros; tufos}
{fr: branchu, rameux; touffu}
{en: with many branches; bushy}

§ dushcu3 (dúsh-cu) sm dushtsi (dúsh-tsi) – (unã cu deagã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

drami/drame

drami/drame (drá-mi) sf drãnj (drắnjĭ) – misurã veaclji di greatsã (yinghits drãnj fac un ucã); (fig:
1: drami = unã multu njicã parti dit un lucru; putsãn dip, himãzic, dip niheam, etc.; expr:
2: nu-ari tuti drãnjli; nu-ari drãnj; lj-lipsescu drãnj = nu-ari unã drami di minti, nu-ari dip minti, easti hazo;
3: bãnedz cu drãnjli = bãnedz cu minti, cu misurã, sh-nu-aspargu paradzlji pi lucri tsi nu-ahãrzescu)
{ro: a 20-cea parte dintr-o oca}
{fr: quatre centième partie d’une ocque (une ancienne mesure turque de poids, mesurant autour de 1.25 Kg)}
{en: four-hundredths of an old Turkish weight (measuring somewhat less than 3 pounds)}
ex: easti un ucã shi unã sutã di drãnj; ma ni drami-arosh (ni chicutã di yin arosh) nu veadi; necã drami (nitsi-unã drami) di untulemnu nu sh-u veadi Stã-Mãria; nu-ts lipseashti cljin s-tsã cos, cã-ts lipsescu drãnj
(expr: eshti glar, lishor, nu-ai dip minti); dzã sh-tini, cã nu-lj lipsescu drãnj!
(expr: cã nu easti glar!); nu-ari drãnj
(expr: nu-ari dip minti); nu-ari nã drami minti
(expr: nu-ari dip minti)

§ dramã (drá-mã) sf drãnj (drắnjĭ) – (unã cu drami)
ex: suntu aushanj tsi nu bea tsindzãts di drãnj di yin pi pãni (la measã); dzã sh-tini, cã nu-lj lipsescu drãnj (cã nu easti lishor)?!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã