drac (drácŭ) sm drats (drátsĭ) – hiintsã dit pistea crishtinã cari easti ntrupusharea-a duhlui arãu (easti dushmanlu-al Dumnidzã, bãneadzã tu colasi shi easti multi ori aspus a laolui ca un om cu coarni, cu coadã, cu unglji di pravdã, etc.); darac, dyeavul, deaul, gheavol, demun, gatsal, sãtãnã, shaitan, stimpinat, tartacuti, triscatarat, zarzavuli, dzardzavuchi, dzardzavuli, zarzavul, carcandzal, carcalandzu, caracandzu, calacandzu, shut, curnut, atsel cu-un cicior, aclo si-lj hibã, atsel din vali, shutlu din vali, si-lj creapã numa, s-lu ncljidã loclu, atsel cu coadã, atsel cu un cornu, atsel di sum punti, etc.; (fig:
1: drac = (i) ficiuric multu yiu, dishteptu, pirã, burdal, zburdãlipsit, etc. tsi nu lu-acatsã loclu iuva; (ii) om multu arãu, mplin di fãrmac; expr:
2: mi-acatsã dratslji di ureclji; mi ncalicã dratslji; etc. = (i) mi-acatsã unã mari zalã, nãireatsã, amãnii, hulii, turbari, etc.; drãcusescu, nãirescu, arcedz, ariciuescu, inãtusescu, etc.; (ii) dau di mãri bileadz, cad tu mãri taxirãts;
3: nj-acats draclu; nj-acats draclu di coadã = u ved multu zori, am mari zori, nj-acats biljelu;
4: mi pindzi (mi bagã) draclu (s-fac unã lãeatsã) = mini nu para vream ma draclu mi featsi (s-fac unã lãeatsã);
5: am drac tu pãnticã = voi s-lji fac unã lãeatsã cã lj-am mari inati;
6: s-ti lja draclu; du-ti la drats, etc. = s-ti lja neclu; fudz di-aoa s-nu ti ved;
7: fug ca draclu di timnjamã (di per di lup) = fug dit-un loc, unãshunã, lãhtãrsit, cãtã iu-nj ved ocljilj, fãrã ca s-mi minduescu multu;
8: du-ti la drats sh-ma nclo = du-ti la drats shi ma diparti; du-ti multu diparti)
{ro: drac, om foarte rău}
{fr: diable; être très méchant, plein de fiel}
{en: devil, bad man}
ex: ishi draclu (dyeavulu) pristi loc; aprindi sh-a draclui nã tsearã, s-nu ts-aspargã lucru; parcã-l pimsi draclu
(expr: nu shtiu cum s-featsi di lu-adrã lucrul); cãndu draclu lucru nu-ari, sh-tradzi coada tu cãntari; draclu ti nveatsã s-furi, ma nu shi s-ascundzi; muljarea tsi fatsi, ne draclu nu u disfatsi; muljarea lji scoasi peri alghi a draclui; draclu oi nu-avea, shi umtu vindea; cari s-dutsi cu draclu, draclu va-l lja; ne draclu s-lu vedz, ne crutsea s-tsã fats; draclu puntsã nu fatsi, ma puntsã aspardzi; dusi ayi si s-facã, di drats nu putu s-ascapã; pãnã s-agiundzi la Dumnidzã, ti mãcã dratslji; fã-ti sots cu draclu, pãnã s-trets puntea; armãnlu fatsi sh-draclu s-creapã; mash a draclui lj-yini greu; cã sh-avea dratslji tu pãnticã; tsi drac di ficior (fig: tsi pirã, tsi ficior dishteptu) easti!; lu-acãtsarã dratslji di ureclji
(expr: lu-acãtsã turbarea, s-nãiri multu, lu-acãtsã zala); s-ti duts la drats
(expr: fudz shi s-nu ti mata ved dininti), la pirazmadz!; sh-acãtsã draclu
(expr: sh-acãtsã biljelu) cu cucotlu
§ drãcush (drã-cúshĭŭ) sm drãcush (drã-cúshĭ) – drac njic
{ro: drăcuşor}
{fr: diablotin}
{en: little devil}
ex: un zarzavuli, un anghiudã di drãcush, dzãsi
§ darac (da-rácŭ) sm darats (da-rátsĭ) – (unã cu drac)
ex: nj-acãtsai daraclu, lu-alas, nu mi-alasã; ti ncãlicarã daratslji
(expr: ti-acãtsã zala); un darac di (multu yii, burdalã) featã; cu amãyi, cu darats (drãcurii); cãtrã iu, la darats, s-aflã Barbã-Cot?
§ dãrac (dã-rácŭ) sm dãrats (dã-rátsĭ) – (unã cu drac)
§ drãcoanji/drãcoanje (drã-cŭá-nji) sf drãcoa-nji/drãcoanje (drã-cŭá-nji) – muljarea-a draclui dit pãrmiti
{ro: drăcoaică}
{fr: diablesse, femme du diable}
{en: devil’s wife}
ex: drãcoanja (muljarea-a draclui), ma fudzi di bãrbat-su, bagã sã scuturã prit casã; udãlu iu durnja optuli feati ali drãcoanji; a drãcoanjiljei ãlj fu njilã mari di elj shi lj-ascumsi tu-unã udai
§ dracsã (drãc-sã) sf dracsi/dracse (drác-si) – (unã cu drãcoanji)
ex: tsi dracsã hii! (fig: tsi muljari dishteaptã hii, tsi multi drãcurii cunoshti)
§ drãcuros (drã-cu-rósŭ) adg drãcuroasã (drã-cu-rŭá-sã), drãcurosh (drã-cu-róshĭ), drãcuroasi/drãcuroase (drã-cu-rŭá-si) – cari fatsi lãets; cari easti ponir; cari gioacã huneri; (njic) multu yiu, burdal, zburdãlipsit, etc. tsi nu lu-acatsã loclu iuva; drãcos, cumalindru, shiret, tirtipci, etc.
{ro: drăcos, îndrăcit, viclean}
{fr: endiablé, malin, rusé}
{en: reckless, wicked, sly}
ex: drãcuroslu (ponirlu, Cumalindrul) hogi; moasha drãcuroasã (shireatã) fãtsea tut anapuda; gionj drãcurosh (burdalj); eara cama drãcuroasã (shireatã) sh-ma pirã
§ drãcos (drã-cósŭ) adg drãcoasã (drã-cŭá-sã), drãcosh (drã-cóshĭ), drãcoasi/drãcoase (drã-cŭá-si) – (unã cu drãcuros)
ex: anghilu ma drãcos (ponir) di Dumnidzã; feata drãcoasã, l-lja di prisuprã, l-lja di prighios; gionj mushats, un sh-un, dishteptsã, drãcurosh
§ drãcurescu (drã-cu-rés-cu) adg drãcureascã (drã-cu-reás-cã), drãcureshtsã (drã-cu-résh-tsã), drãcureshti (drã-cu-résh-ti) – (lucri) canda-s fapti di-un drac; (lucri, soi) di drac; (lucri) tsi suntu multu crudi, arali sh-pãngãni; drãtsescu
{ro: diabolic, drăcesc}
{fr: diabolique, endiablé, de diable}
{en: diabolic}
§ drãtsescu (drã-tsés-cu) adg drãtseascã (drã-tseás-cã), drãtseshtsã (drã-tsésh-tsã), drãtseshti (drã-tsésh-ti) – (unã cu drãcurescu)
ex: nu eara di soi drãtseascã (di drac); u-acãtsa dratslji di ureclji pi drãtseasca di soacrã
§ drãcurii/drãcurie (drã-cu-rí-i) sf drãcurii (drã-cu-ríĭ) – lucru arãu adrat di-un drac; drãcurilji, dimunilji, dimuneatsã, dyeavulii
{ro: drăcie}
{fr: diablerie, malice}
{en: devilry, wickedness}
ex: cãndu avdzã drãcuria-a moashiljei, ahãntu s-hãrisi; sh-fudzi n lumi dupã drãcurii; nj-fatsi multi drãcurii; lji li-aflai tuti drãcuriili-a lui; vulpea, cu drãcuriili a ljei, arsari nãoarã shi lu nciupã
§ drãcurilji/drãcurilje (drã-cu-rí-lji) sf drãcurilji/drãcurilje (drã-cu-rí-lji) – (unã cu drãcurii)
ex: ai multi drãcurilj tu tini
§ drãcsescu (drãc-sés-cu) (mi) vb IV drãcsii (drãc-síĭ), drãcseam (drãc-seámŭ), drãcsitã (drãc-sí-tã), drãcsiri/drãcsire (drãc-sí-ri) – mi-acatsã unã mari nãireatsã (amãnii, hulii, turbari, zalã, etc.); drãcusescu, drãculsescu, drãcuescu, dimunsescu, nãirescu, ar-cedz, ariciuescu, inãtusescu, etc.
{ro: îndrăci; înfuria}
{fr: (s’)endiabler; (se) mettre en colère}
{en: infuriate, make angry}
§ drãcsit (drãc-sítŭ) adg drãcsitã (drãc-sí-tã), drãcsits (drãc-sítsĭ), drãcsiti/drãcsite (drãc-sí-ti) – tsi lu-ari acãtsatã unã mari nãireatsã (amãnii, hulii, turbari, zalã, etc.) pri cariva; drãcusit, drãculsit, drãcuit, dimunsit, nãirit, arceat, ariciuit, inãtusit, etc.
{ro: îndrăcit; înfuriat}
{fr: endiablé; mis en colère}
{en: infuriated, made angry}
§ drãcsiri/drãcsire (drãc-sí-ri) sf drãcsiri (drãc-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-drãcseashti cariva; drãcusiri, drãculsiri, drãcuiri, dimunsiri, nãiriri, arceari, ariciuiri, inãtusiri, etc.
{ro: acţiunea de a îndrăci; de a înfuria}
{fr: action de (s’)endiabler; de (se) mettre en colère}
{en: action of infuriating, of making angry}
§ drãcusescu (drã-cu-sés-cu) (mi) vb IV drãcusii (drã-cu-síĭ), drãcuseam (drã-cu-seámŭ), drãcusitã (drã-cu-sí-tã), drãcusi-ri/drãcusire (drã-cu-sí-ri) – (unã cu drãcsescu)
§ drãcusit (drã-cu-sítŭ) adg drãcusitã (drã-cu-sí-tã), drãcusits (drã-cu-sítsĭ), drãcusiti/drãcusite (drã-cu-sí-ti) – (unã cu drãcsit)
§ drãcusi-ri/drãcusire (drã-cu-sí-ri) sf drãcusiri (drã-cu-sírĭ) – (unã cu drãcsiri)
§ drãculsescu (drã-cul-sés-cu) (mi) vb IV drãculsii (drã-cul-síĭ), drãculseam (drã-cul-seámŭ), drãculsitã (drã-cul-sí-tã), drãculsiri/drãculsire (drã-cul-sí-ri) – (unã cu drãcsescu)
§ drãculsit (drã-cul-sítŭ) adg drãculsitã (drã-cul-sí-tã), drãculsits (drã-cul-sítsĭ), drãculsiti/drãculsite (drã-cul-sí-ti) – (unã cu drãcsit)
§ drãculsiri/drãculsire (drã-cul-sí-ri) sf drãculsiri (drã-cul-sírĭ) – (unã cu drãcsiri)
§ drãcuescu (drã-cu-ĭés-cu) (mi) vb IV drãcuii (drã-cu-íĭ), drãcueam (drã-cu-ĭámŭ), drãcuitã (drã-cu-í-tã), drãcuiri/drãcuire (drã-cu-í-ri) – (unã cu drãcsescu)
§ drãcuit (drã-cu-ítŭ) adg drãcuitã (drã-cu-í-tã), drãcuits (drã-cu-ítsĭ), drãcuiti/drãcuite (drã-cu-í-ti) – (unã cu drãcsit)
§ drãcui-ri/drãcuire (drã-cu-í-ri) sf drãcuiri (drã-cu-írĭ) – (unã cu drãcsiri)
