DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

chiurhan

chiurhan (chĭúr-hanŭ) sm, sf chiurhanã (chĭúr-ha-nã), chiurhanj (chĭúr-hanjĭ), chiurhani/chiurhane (chĭúr-ha-ni) – bãrbat (muljari) cari s-bagã tu-ashtirnut (s-ambairã) cu unã muljari (un bãrbat) tra s-hibã plãtit (plãtitã), di-aradã, cu pãradz; bãrbat (muljari) tsi bãneadzã cu vindearea-a truplui a lui (a ljei), cu-ambãirarea, trã paradz; (trã bãrbats) curvar; (trã muljeri) curvã, ruspii, aruspii, dosã, putanã
{ro: prostituat}
{fr: prostitué}
{en: prostitute}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

curvã

curvã (cúr-vã) sf curvi/curve (cúr-vi) – muljari cari s-bagã tu-ashtirnut (s-ambairã) cu un bãrbat tra s-hibã plãtitã (di-aradã) cu pãradz; muljari tsi bãneadzã cu vindearea-a truplui a ljei (cu-ambãirarea) trã paradz; muljari di pit sucãchi; muljari tsi da pãni a furlor; ruspii, aruspii, dosã, putanã, chiurhanã
{ro: curvă}
{fr: putain, prostituée}
{en: prostitute}

§ curvar (cur-várŭ) sm, adg (mash masculin) curvari (cur-vá-rĭ) – omlu tsi pãlteashti curvi tra s-li ambairã; omlu tsi lu-arãsescu muljerli sh-caftã si s-bagã tu-ashtirnut cu eali; omlu tsi easti pãltit tra s-bagã tu-ashtirnut cu muljerli; tsi easti pãnghios; chiurhan
{ro: curvar, desfrânat}
{fr: coureur de folles, débauché}
{en: mad after women, debauched}

§ curvãrilji/curvãrilje (cur-vã-rí-lji) sf curvãrilji/curvãrilje (cur-vã-rí-lji) – atsea tsi fatsi unã curvã tra si sh-amintã bana; bana tsi sh-u dutsi unã curvã; curvãrii, earanlãchi, pãnghii, purnilji, putãnlichi
{ro: curvărie}
{fr: prostitution, débauche, fornication}
{en: prostitution, debauchery, fornication}

§ curvãrii/curvãrie (cur-vã-rí-i) sf curvãrii (cur-vã-ríĭ) – (unã cu curvãrilji)

§ curvãrisescu (cur-vã-ri-sés-cu) (mi) vb IV curvãrisii (cur-vã-ri-síĭ), curvãriseam (cur-vã-ri-seámŭ), curvãrisitã (cur-vã-ri-sí-tã), curvãrisiri/curvãrisire (cur-vã-ri-sí-ri) – duc unã banã di curvã; fac pri cariva s-ducã unã banã di curvã; duc unã banã di purnilji, di pãnghii
{ro: curvăsări}
{fr: paillarder, prostituer}
{en: live in debauch, prostitute}

§ curvãrisit (cur-vã-ri-sítŭ) adg curvãrisitã (cur-vã-ri-sí-tã), curvãrisits (cur-vã-ri-sítsĭ), curvãrisiti/curvãrisite (cur-vã-ri-sí-ti) – tsi dutsi unã banã di curvã; tsi easti faptu s-facã unã banã di curvã; tsi dutsi unã banã di purnilji
{ro: curvăsărit}
{fr: débauché, prostitué}
{en: debauched, prostituted}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dosã

dosã (dó-sã) sf dosi/dose (dó-si) – muljari cari s-bagã tu-ashtirnut (s-ambairã) cu un bãrbat tra s-hibã pãltitã (di-aradã) cu pãradz; muljari tsi bãneadzã cu vindearea-a truplui a ljei trã paradz; putanã, curvã, ruspii, aruspii; (fig: dosã = muljari tsi u-ariseashti si s-ambairã cu multsã bãrbats, cã lja i nu lja doari i paradz di la elj tr-aestu lucru)
{ro: curvă}
{fr: putain, prostituée}
{en: prostitute}
ex: shtiu tu tsi api ti-adachi, lea dosã! (lea putanã!); dzua tutã stãtea arucutitã cu curlu cãtrã soari, teasã ca vãrnã palju-dosã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fur1

fur1 (fúrŭ) sm furi (fúrĭ) shi fur2 (fúrŭ) adg furã (fú-rã), furi (fúrĭ), furi/fure (fú-ri) – atsel tsi lja peascumta, cu zorea shi fãrã volja-a nicuchirlui un lucru tsi nu easti a lui; afur, furcudar, haramiu, hãrãmit, chisãgi, caceac;
(expr:
1: dau pãni a furlor = (i) lj-aprochi furlji n casã, lj-agiut, lj-ascundu; (ii) om nitinjisit; muljari nitinjisitã, dosã, putanã; tsi da pãni a furlor peascumta;
2: es fur = mi (duc tu muntsã s-mi) fac fur)
{ro: hoţ}
{fr: voleur}
{en: thief, robber}
ex: furlu acatsã furlu; fure, fure, nu ts-u-arshini?; sotslj-a mei s-cunushtea cu furlji; l-dispuljarã furlji cãndu dipunea calea; a furlui, fã-ti fur shi giumitati; cãndu nu s-avdu furi, atumtsea s-ti-aveglji di nãsh; furlu, sh-furã sh-giurã; intrarã furlji la noi, nu him ghini; shi s-pãrea ca doauã furi; acãtsai un fur, lu-alas, nu mi-alasã; nãsã da pãni a furlor n hoarã
(expr: da agiutor, lj-aproachi n casã furlji); aidi s-ishim
(expr: s-nã fãtsem) furi

§ afur1 (a-fúrŭ) sm afuri (a-fúrĭ) shi afur2 (a-fúrŭ) adg afurã (a-fú-rã), afuri (a-fúrĭ), afuri/afure (a-fú-ri) – (unã cu fur1 shi fur2)
ex: s-featsi prot afur tru munti

§ furac (fu-rácŭ) sm furats (fu-rátsĭ) – fur njic
{ro: hoţ mic}
{fr: jeune voleur}
{en: young thief, young robber}
ex: un furac apala scoati

§ furcudar (fur-cu-dárŭ) sm furcudari (fur-cu-dárĭ) – (unã cu fur1)
ex: picurari, lai furcudari!

§ furami/furame (fu-rá-mi) sf furãnj (fu-rắnjĭ) – multimi di furi
{ro: număr mare de hoţi}
{fr: nombre de voleurs}
{en: number of thieves}
ex: armatili a furamiljei (a furlor); iu tut urdinã furãnj (ceti di furi); au tricutã ahãti furãnj (ceti di furi)

§ furtu (fúr-tu) sn furturi (fúr-turĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva lja peascumta i cu zorea un lucru tsi nu easti a lui; furari, afurari, furilji, furlichi, hãrãmitlãchi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

palju-

palju- (pá-ljĭu-) prifixu – zbor (prifixu) cari aspuni cã unã hiintsã i un lucru nu easti bun (easti arãu, easti veclju, easti strãmbu, nu s-uidiseashti ghini, etc.)
{ro: cuvânt care denotă că ceva sau careva nu este bun, este de calitate inferioară}
{fr: mot qui exprime quelque chose de basse, de mauvaise qualité}
{en: word which implies that something is bad or of lower quality}
ex: palju-oai (oai slabã, nibunã, fãrã tinjii mari la vindeari); li vindui tuti palju-oili; palju-oaminj (oaminj nearushinats, arãi, fãrã tinjii) tsi suntu!; palju-scutic (scutic nibun); li mulgu tu-unã palju-gãleatã (gãleatã veaclji, nibunã); s-nãiri, cum un palju-ficior (ficior di-aradã, vagabondu) si-sh arãdã di amirãlu?; stãtea arucutitã cu curlu cãtrã soari, teasã ca vãrnã palju-dosã (dosã nearushinatã); tesh sum gortsu ca tsiva palju-cãnj; ãl tricurã fãrã s-patã tsiva sh-cu palju-calj; shcljupicãnda, ca vãrã palju-gumar arãnjos; cum ti-aspun la muljarea-a-ta, di tsi palju-soi hii; trã un palju-drac s-jilim tuts?

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pãni/pãne

pãni/pãne (pắ-ni) sf pãnj (pắnjĭ) – cãrvealji di-aloat adrat dit fãrinã di grãn (sicarã, misur, etc.) amisticatã sh-frimintatã cu apã (sari, maeauã, etc.) cari, dupã tsi creashti, s-bagã tu cireap tra si s-coacã; (fig:
1: pãni = (i) measã; (ii) cãrvealji di pãni; (iii) potisi, tesi, lucru; (iv) njedz (di-alunã, nucã, etc.); (v) dip tsiva trã mãcari; expr:
2: pãni di mpãrtsãri = pãni tsi s-da trã suflitlu-a mortsãlor;
3: mãc pãni = stau la measã sh-mãc;
4: (vindu) ca pãnea caldã = (vindu) lishor, agonja;
5: (easti bun) ca pãnea caldã = (easti om) multu bun, ari unã inimã di-amalamã, multu bunã;
6: alagã cu pãnea tu tastru = bãneadzã fãrã scupo tu banã sh-alagã ca un vagabondu dit un loc tu altu;
7: bag (intru) tu mari pãni, tu pãni vãsilcheascã = intru tu (acats) un lucru bun (unã potisi, thesi bunã), iu hiu ghini pãltit sh-am multã puteari;
8: iu-nj ljau (scot) pãnea = iu bãnedz, iu-nj trec bana;
9: nu-ari pãni = nu-ari lucru cu cari si sh-amintã bana;
10: nj-scot pãnea; am pãni; hiu tu pãni = lucredz sh-amintu pãradz tra s-pot s-bãnedz;
11: mãcã pãni xeanã = lucreadzã ca huzmichear; treatsi unã banã grea, mãrãnatã;
12: sh-pãnea tsi u mãcã, nu u mãcã cu-arihati = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi easti niisih tut chirolu, cu tuti cã easti avut;
13: l-scot dit pãni = l-scãrchescu, l-dau nafoarã (lu-avin) di la lucru, lj-dau tastrul;
14: (muljari) tsi da pãni a furlor = (muljari) nitinjisitã cari, tri pãradz, s-bagã tu-ashtirnut cu itsi bãrbat; curvã, putanã;
15: s-nu caltsã pãnea-a unui = s-lji pricunoshti bunlu tsi tsã-l featsi cã ti tsãni pri lucru;
16: nu-nj si dutsi pãnea la gurã, la inimã; nu-nj si bagã pãni n gurã = hiu ahãntu nvirinat cã nu pot s-mãc, mãc fãrã orixi, nu ved hãiri di mãcarea tsi-u fac;
17: giur pri pãni = soi di giurat: giur pri tsi am ma scumpu tu lumi;
18: va vãtãmari cu pãnea n gurã = zbor tsi-aspuni ta s-nu-ai dip njilã di cariva;
19: nu u calcã pãnea, cã ti-acatsã di oclji = easti mari-amãrtii s-ti portsã arãu shi s-nu pricunoshti bunlu tsi tsã si featsi)
{ro: pâine}
{fr: pain}
{en: bread}
ex: pãnea caldã nu easti sãnãtoasã; pãnea tsi u mãts cu-angrãnji, nu s-acatsã di tini; ma bunã pãni goalã cu-arãdeari, dicãt gheli multi cu ncãceari; mãcãm pãni sh-sari deadun; s-vindu ca pãnea caldã
(expr: lishor, agonja); pãni di bubotã (pãni di fãrinã di misur); lj-aflai pri pãni (fig: pri measã, iu mãca); si sculã di pi pãni (fig: di pri measã); alunili tsi-adusesh nu-au pãni (fig: njedz); nu-avea pãni (fig: dip tsiva) s-mãcã; pãni, grãn di mpãrtsãri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

putanã

putanã (pu-tánã) sf putani/putane (pu-tá-ni) – muljari cari s-bagã tu-ashtirnut (s-ambairã) cu un bãrbat tra s-hibã plãtitã (di-aradã) cu pãradz; muljari tsi bãneadzã cu vindearea-a truplui a ljei (cu-ambãirarea) trã paradz; ruspii, aruspii, dosã, curvã, chiurhanã; (fig: putanã = muljari di pit sucãchi; muljari tsi u-arãsescu bãrbatslji sh-alagã dupã nãsh; muljari tsi da pãni a furlor)
{ro: curvă}
{fr: putain, prostituée}
{en: prostitute}

§ putanaryio (pu-ta-nar-yĭó) sm putanaryeadz (pu-ta-nar-yĭádzĭ) – casã iu sta putanili di sh-ashteaptã mushtiradzlji cu cari s-bagã tu-ashtirnut
{ro: bordel}
{fr: bordel, lupanar}
{en: brothel}

§ putãnescu (pu-tã-nés-cu) adg (putãneascã (pu-tã-neás-cã) putãneshtsã (pu-tã-nésh-tsã), putãneshti/putãneshte (pu-tã-nésh-ti) – tsi ari s-facã cu-unã putanã; di putanã
{ro: de curvă}
{fr: de putain}
{en: of prostitute}
ex: mash zboarã putãneshti (di putanã) isha dit gura-a ljei

§ putãnlichi/putãnliche (pu-tãn-lí-chi) sf putãnlichi (pu-tãn-líchĭ) – atsea tsi fatsi unã curvã tra si sh-amintã bana; bana tsi sh-u dutsi unã curvã; curvãrilji, curvãrii, earanlãchi, pãnghii, purnilji
{ro: curvie, curvărie}
{fr: prostitution, paillardise, débauche, fornication}
{en: prostitution, debauchery, fornication}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ruspii/ruspie

ruspii/ruspie (rus-pí-i) sf ruspii (rus-píĭ) – muljari cari s-bagã tu-ashtirnut (s-ambairã) cu un bãrbat xen tra s-hibã plãtitã (di-aradã) cu pãradz; muljari tsi sh-vindi truplu (cu-ambãirarea) trã paradz; muljari di pit sucãchi (expr); muljari tsi da pãni a furlor(expr); aruspii, curvã, putanã, dosã, chiurhanã
{ro: curvă}
{fr: prostituée}
{en: prostitute}
ex: avem chiro tsi nu grãim cu ruspia (putana) aestã

§ aruspii/aruspie (a-rus-pí-i) sf aruspii (a-rus-píĭ) – (unã cu ruspii)
ex: easti unã aruspii (putanã) muljarea aestã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã