DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

domã

domã (dó-mã) sf pl(?) – binai (adãrãmintu, casã, pãlati) multu mari adratã maxus tra s-poatã s-intrã multã dunjai cãndu s-adunã, s-yiurtiseashti tsiva; pãlati, sãrai
{ro: clădire mare, palat}
{fr: grand édifice, palais}
{en: large building, palace}
ex: tsi lai casã! nã domã (pãlati) veaclji

§ dumushar (du-mu-shĭárŭ) adg dumu-sharã (du-mu-shĭá-rã), dumushari (du-mu-shĭárĭ), dumushari/du-mushare (du-mu-shĭá-ri) – tsi ari s-facã cu casa sh-cu nicuchiripsirea-a casãljei; tsi lu-arãseashti bana di-acasã, isihã, dultsi, fãrã mintituri, etc.; dumusharcu
{ro: casnic}
{fr: casanier; tranquille; doux, bénin; innocent}
{en: home-loving}

§ dumu-sharcu (du-mu-shĭár-cu) adg dumusharcã (du-mu-shĭár-cã), dumushartsi (du-mu-shĭár-tsi), dumushartsi/dumushartse (du-mu-shĭár-tsi) – (unã cu dumushar)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

farmã

farmã (fár-mã) sf farmi/farme (fár-mi) – nicuchirata mari tsi u-ari un om, cu cãsi sh-ahuri, cu agri (tra s-creascã yiptu, zãrzãvãts i earbã) icã cu multi prãvdzã (criscuti ti lapti i carni), icã cu multsã pulj i gãljinj (ti oauã sh-carni), etc.; ciuflichi
{ro: fermă, moşie}
{fr: ferme, domaine}
{en: farm}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mulchi/mulche

mulchi/mulche (múl-chi) sf mulchi (múl-chi) – unã parti dit aveari (casã, loc, paradz, etc.) icã ntreaga aveari avutã di cariva; nicuchiratã cu casã sh-loc multu (cu agri, prãvdzã, pãshuni i pãduri)
{ro: proprietate, domeniu}
{fr: propriété, domaine}
{en: property, domain}
ex: om cu mulchi (nicuchiratã, casi, agri, prãvdzã)

§ mulãlichi/mulãliche (mu-lã-lí-chi) sf mulãlichi (mu-lã-líchĭ) – loc (padi) mari sh-tes fãrã vãljuri, dzenj shi ohturi, di-aradã cu agri shi pãshuni; unã mulchi mari cu cãmpu avut, cu biricheti multã, bun trã arniulu-a oilor; cãmpu, padi, pãdinã
{ro: câmpie; domeniu}
{fr: contrée, champ, plaine; région riche qui est également un bon quartier d’hiver pour les troupeaux}
{en: field, flat open country, plain; rich plains suitable for cattle wintering quarters}
ex: tu pondul arniu, tu pusta mulãlichi; neaua s-tucheashti curundu tru mulãlichi; trec cãmpul di mulãlichi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sireauã

sireauã (si-reá-ŭã) sf sirei (si-réĭ) – starea-a lucrilor tsi s-aflã bãgati cu-arada un dupã-alantu; loclu tsi lu-acatsã (tu-aestã aradã) un lucru; loclu iu bãneadzã (lucreadzã, shadi, etc.) cariva; sãrã, aradã, bair, chindinar, ordu, taxi, nizami, radã, udopsu;
(expr: ca luplu tu sireauã = zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva dutsi unã banã ca luplu tu locurli shi licnia-a lui, cãndu fatsi-arãu a soiljei, a farãljei a lui)
{ro: şir, rând; domeniu}
{fr: ordre, rang; rangée; série; domaine}
{en: order, line, array}
ex: nãsã loa sireaua (sh-loa arada) tra s-matsinã mãslãts; nu-ari bunã sireauã (udopsu, aradã); picurarlji avea ligãturã cu luchilji dit sireaua (locurli) a lor

§ sãrã (sắ-rã) sf sãri/sãre (sắ-ri) – (unã cu sireauã)
ex: imnã cu sãra (cu-arada, ca un bair); fã-nj dauã-trei sãri (cijdii, arãdz) di carti; intrã tu sãrã (tu-aradã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã