DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

dolj1

dolj1 (dóljĭŭ) adg dolji/dolje (dó-lji), dolj (dóljĭ), dolji/dolje (dó-lji) – (zbor, purtari, etc.) tsi s-fatsi ndilicat sh-cu multã vreari (dultseami, dor, mãrazi, hãidipsiri, caimo, etc.); dultsi, adiljos, diznjirdãtor, zdruditor, etc.
{ro: duios}
{fr: doux, tendre}
{en: soft, tender, loving}
ex: dolja-a (ndilicata, dultsea-a) mea di sorã; doljlu-nj Liunida; dolja-nj (dultsea-nj) nveastã s-nu-nj mi-alasã; dolja-ts di mai; alavdã dolja Shanã

§ duljat (du-ljĭátŭ) adg duljatã (du-ljĭá-tã), duljats (du-ljĭátsĭ), duljati/duljate (du-ljĭá-ti) – cari nu-ari tihi tu banã; tsi s-aflã tu-unã halã urutã; tsi ari mash cripãri shi taxirãts; dholj, dhistih, mãrat, marat, corbu, curbishan, mbogru, bogru, cacomir, cob, gramen, gal, lai, tihilai, lipisit, morvu, nvapsu, ohru, piscatran, pustu, shcret, etc.
{ro: sărman, biet, sărac, nenorocit}
{fr: pauvre, infortuné, malheureux}
{en: poor, unfortunate, unhappy}
ex: nãsã nu shtea duljatlu (maratlu) tsi-avea; duljatlu (corbul di) tatã zurlusi; duljata-lj (corba-lj) di mamã, plãndzea tut chirolu; duljatslji di (lailji) pãrintsã trapsirã multi; mami duljati (lipisiti); nu-nj dã di mãrazi, duljatlu-ji (maratlu-nj) di mini

§ dolj2 (dhóljĭŭ) adg dolji/dolje (dhó-lji), dolj (dhóljĭ), dolji/dolje (dhó-lji) – (unã cu duljat)
ex: dolja (mãrata, corba) di tini!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dor2

dor2 (dórŭ) vb II durui (du-rúĭ), duream (du-reámŭ), durutã (du-rú-tã), dureari/dureare (du-reá-ri) – aduchescu multã vreari trã cariva; agãchipsescu, agãpisescu, agãpsescu, alãghescu, alughescu, vilisescu, etc.;
(expr:
1: mi doari buriclu trã cariva = lu am (u am) tu mari vreari;
2: mi doari inima = mi-ariseashti multu)
{ro: dori, voi}
{fr: desirer, aimer, être affligé}
{en: love, desire}
ex: mã-sa ca mumã, durea (vrea multu) sã-l bashi; durea (vrea multu, avea mari mirachi) s-aibã un ficior; el ashi s-agiungã durea (vrea); muma doari (viliseashti); nj-am nã mumã tsi-nj mi doari (mi va multu); mash tini shtii cãt doari (multu va) mama; ma doari (ari mirachea) s-mi veadã; inima-lj doari trã (aducheashti un pon trã; icã expr: mi-arãseashti multu pri) mini; fumealja s-doari (s-va multu); picurarlu s-vrea shi s-durea (vrea multu) mash cu cãsharlu; dor (voi, am mirachea) tra s-mor; di nu-l dori (vrei) di vrei s-lu-alash?; s-doari (s-va multu) loclu-ts, s-doari vatra pãrinteascã, s-dor oaminjlji a tãi; di oara tsi u vidzu, acãtsã sã-l doarã buriclu
(expr: nchisi s-u aibã tu vreari, ãlj cãdzu tu vreari)

§ durut2 (du-rútŭ) adg durutã (du-rú-tã), duruts (du-rútsĭ), duruti/durute (du-rú-ti) – tsi-aducheashti unã vreari; tsi easti multu vrut; alãghit, alughit, vilisit, agãpisit, etc.; dash, dashur, ahar, ahãr, vrut, scumpu, sãrmai
{ro: iubit, drag, duios}
{fr: désiré, aimé, aimant, cher; chéri}
{en: dear, beloved, loved}
ex: noi him duruts dupã (noi ãlj vrem multu) oaminjlji a noshtri; s-eara durutã trã noi (s-nã vrea sh-ahãt multu), cãtse nu yinea s-nã veadã?; vrutlu sh-durutlu a meu hilj; si-nj alash durutlu (vrutlu) tatã; duruts (vruts) armãnj; sh-nji ciuciurã un grai durut (multu vrut, dultsi); muma easti durutã (easti cu multã vreari); tsi durutã (dultsi, tsi-aspunea multã vreari) s-videa atumtsea fatsa-a ljei; durut ea tut strigã

§ durea-ri2/dureare (du-reá-ri) sf dureri (du-réri) – atsea tsi fatsi un cãndu aducheashti multã vreari trã cariva; agãchipsiri, agãpisiri, agãpsiri, alãghiri, alughiri, vilisiri, etc.
{ro: acţiunea de a iubi; iubire}
{fr: action de desirer, de sentir amour, d’être affligé}
{en: action of loving}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gumar

gumar (ghu-márŭ) sm, sf gumarã (ghu-má-rã), gumari (ghu-márĭ), gumari/gumare (ghu-má-ri) – pravdã tsi sh-u-adutsi cu un cal ma njic sh-cari easti sh-cu ureclji mãri; tar, cãci, shonj, uci, tãronj, uricljat, dãngã, dãnglãrã;
(expr:
1: ca gumarlu tu oi = nu hiu ca-alantsã, mi-aleg di alantsã di deavãrliga;
2: ca gumarlu pri punti; bag cur ca gumarlu pri punti = hiu anapud, u tsãn pi-a mea sh-nu-ascultu di vãrnu;
3: (easti) ca gumar zimnjusit = easti nvirinat, trã plãngu;
4: ca gumarlu la numtã = zbor tr-atsel tsi ari agiutatã, ma deapoea sta di-unã parti, nu glindiseashti, nu veadi nitsiunã hãiri cã vinji la numtã;
5: ca gumarlji s-tundi, primuveara = (om) tsi dipriunã amãnã s-facã tsiva; zborlu yini di-aclo cã gumarlji sh-alãxescu perlu primuveara;
6: ca zurlu-gumarlu al Nastradin Hogea = s-dzãtsi, trã pezã, tr-atsel tsi s-alavdã cã nu-ari vãrnã cusuri;
7: tsi nu shtii sã mpartã palji la doi gumari = om lishor la minti, tsi nu easti dishteptu, tsi nu-lj talji caplu dip;
8: gumar ãncãrcat cu hrisafi = (tsi easti) avut ma tivichel;
9: s-turnã gumarlu s-dzãcã a cucotlui: “cap gros!” = zbor tsi s-dzãtsi cãndu atsel tsi nu para easti dishteptu, lj-dzãtsi a unui cã nu-ari faptã ghini, cã ari faptã unã glãrimi;
10: shcljoapicã gumarlu di ureaclji! = zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva arucã furnjia pri un lucru shi s-veadi limpidi cã nu easti dealihea cã furnjia easti altã; zbor s-dzãtsi cãndu easti limpidi cã un lucru nu-ari tsiva s-facã cu-un altu lucru; tsi-ari s-facã unã cu altã!;
11: nu hiu gumar s-mi ncalits pri ureclji = nu hiu om sh-ahãt aplo tra s-mi-alas arãs di caritsido;
12: s-dusi pi cal, vinji pi gumar; di pri cal, pri gumar = di-aclo iu eara ghini, avut, featsi tsi featsi shi s-aflã ma-arãu, ma oarfãn;
13: shi ti gumar ordzu nu lipseashti; shtii gumarlu s-mãcã machi-dunish? = nu lipseashti s-nã purtãm cu tutã dunjaea unã soi; lipseashti s-dãm un lucru mash la-atselj tsi-ahãrzeashti;
14: gumar aspelj, sãpunea-ts cheri = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel cari agiutã ncot pri cariva (cari nu va s-veadã hãiri di agiutorlu tsi-lj si da), tr-atsel cari fatsi lucri ncot, di cari nu-ari-ananghi, cari sh-aspardzi paradzlji pri lucri tsi nu-ahãrzescu tsiva;
15: gumarlu la gumar tradzi = omlu s-adunã totna cu oaminj ca el, di-unã soi;
16: shi dispoti s-lu-adari, gumarlu tut gumar armãni = haractirlu-a omlui nu s-alãxeashti cã va-l tinjiseshti ma multu, cã va s-facã ma avut, cã va s-agiungã tu-unã tesi ma analtã, etc.;
17: mash un gumar i mpãzari? = tra s-tsã fats un lucru, nu-ai ananghi mash di cariva maxus, pots s-ts-ul fats sh-cu cariva altu;
18: easti gumar, u-ari chealea di gumar = easti un om niprãxit, abrashcu, arsiz, fãrã-arshini;
19: gumar di la Cãzãclarlji = (om) dip fãrã arshini, tsi easti multu nearushinat; [adutsem aminti cã Cãzãclarlji easti unã hoarã Tisãlia, iu s-crescu gumari mãri sh-di-anami];

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

idul

idul (í-dulŭ) sm idulj (í-duljĭ) – lucru (di-aradã agalmã faptã di om) tsi pãrãstiseashti un di (Dumni)dzadzlji di-aoa sh-un chiro, la cari sã ncljina pãngãnjlji di-altãoarã; idol
{ro: idol}
{fr: idole}
{en: idol}

§ idol (í-dolŭ) sm idolj (í-doljĭ) – (unã cu idul)

§ idulatru (i-du-lá-tru) sm, sf, adg idulatrã (i-du-lá-trã), idulatsrã (i-du-lá-tsrã), idulatri/idulatre (i-du-lá-tri) – un tsi pistipseashti cã un idulu lj-easti Dumnidzãlu (shi-l va multu, shi-lj si ncljinã); idololatru
{ro: idolatru}
{fr: idolatre}
{en: idolater, idolatrous}

§ idololatru (i-do-lo-lá-tru) sm, sf, adg idololatrã (i-do-lo-lá-trã), idololatsrã (i-do-lo-la-tsrã), idololatri/idololatre (i-do-lo-lá-tri) – (unã cu idulatru)

§ idulatrii/idulatrie (i-du-la-trí-i) sf idulatrii (i-du-la-tríĭ) – pistea shi vrearea ahãndoasã tsi u ari cariva tri un idul; ncljinarea tsi u fatsi un idulatru n fatsa-a unui idul
{ro: idolatrie}
{fr: idolatrie}
{en: idolatty}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mor1

mor1 (morŭ) vb IV murii (mu-ríĭ), muream (mu-reámŭ), muritã (mu-rí-tã) shi moartã (mŭár-tã), muriri/murire (mu-rí-ri) –
1: (trã oaminj shi prãvdzã) nj-si bitiseashti bana; lji ncljid ocljilj trã totna; ãnj dau suflitlu; mi ljartã Dumnidzã; ãnj mãc caplu; u ncarcu dit lumea aestã; aruncu petalili (topa); mi-adunã bruma; mi lja gaea; dau cljeili; dau chealea (dolji) a preftului; nj-u dzãtsi preftul dupã ureaclji; nj-cãntã hogea la cap; nj-mãcã grãnlu (cumata); nj-arãtseashti bishina (curlu); sh-la draclu curlu cu mini; etc., etc.;
2: (trã ponj, erburi, lilici, etc.) s-usucã, vishtidzãscu, etc.; (trã lucri) s-aspardzi shi nu s-mata mirimitiseashti, nu mata easti bun, du-si, lj-tricu oara, etc.; (fig:
1: mor = (i) ãnj yini milii sh-cad ãmpadi; lishin; (ii) hiu apitrusit di multã vreari, dureari, mirachi, etc.; (iii) s-cheari peanarga-anarga, s-astindzi sh-nu mata s-avdi, veadi, tsãni, etc.; expr:
2: l-mor = l-fac pri cariva s-moarã; l-vatãm, l-utsid, lu-aspargu, etc.;
3: l-mor di shcop, chiutecã, etc. = l-bat multu, lj-dau unã bãteari bunã;
4: mor di seati, crep di seati (foami, dureari, arcoari, lãhtarã, arãdeari, etc.) = nj-easti multã seati (hiu multu agiun, am mari dureari, ngljets di-arcoari, ngljets di lãhtarã, cãpãescu di-arãdeari, etc.);
5: moari zborlu (muabetea, lafea, boatsea, etc.) = cheari zborlu (muabetea, lafea, boatsea, etc.);
6: trag s-mor = nu va treacã multu chiro sh-va mor;
7: mor cu dzãli = mor tinir, tu-unã ilichii tsi nu lipsea s-mor, di-unã lãngoari nimutritã, icã unã lãngoari lishoarã tsi nu easti ti moarti;
8: mor sh-cher ti cariva = l-voi multu;
9: mor pi zbor = nu mi-alãxescu, nu-nj calcu zborlu dat;
10: muri ghifta tsi ti alãvda = s-dzãtsi tr-atsel tsi s-alavdã singur, cã nu-ari altu tra s-lu-alavdã)
{ro: muri; omorî; leşina}
{fr: mourir; tuer; évanouir}
{en: die; kill; faint}
ex: nu-s doi mesh di cãndu lj-ari muritã bãrbat-su; multu-arcoari, s-hii nafoarã, omlu moari
(expr: lj-easti multã-arcoari); mor cu elj tutã dunjaua; s-mi minciunari va s-ti mor di chiustecã
(expr: va s-ti bat sãnãtos, va s-ti vatãm di bãteari); lu muri cu furtutirea
(expr: l-vãtãmã); cara s-nu-aibã moartã; tini mini mi-ai muritã
(expr: mi-ai vãtãmatã); apa-aestã tsã li moari
(expr: vatãmã); va ti mor
(expr: vatãm); murits-lji
(expr: vãtãmats-lji) ghini; pi Nicola ãl murirã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

preftu1

preftu1 (préf-tu) sm, sf prifteasã (prif-teá-sã), preftsã (préf-tsã), prifteasi/priftease (prif-teá-si) – om tsi easti dus la unã sculii maxus adratã (iu easti nvitsat sh-deapoea hirotonusit) tra s-aibã ndreptul s-lituryiseascã la bisearicã shi s-facã tuti arãdzli crishtineshti; nicuchira-a preftului; afendu, pãrinti, pãpã, popã;
(expr:
1: ari preftu (la gioclu di cãrtsã) = ari riga, unã carti tsi easti multu mari la gioclu di cãrtsã (mash aslu, chetslu i mona easti unã carti ma mari);
2: lj-cãntã (lj-dzãsi) preftul dupã ureaclji; lj-deadi dolji a preftului = muri; easti mortu; lji ncljisi ocljilj;
3: gioacã preftul di bilje = zbor tsi va s-dzãcã cã lipseashti s-lu fac un lucru, cã voi i cã nu voi;
4: va ti fac preftu = va tsã dau un shcop, va ti bat;
5: plãteshti sh-ca preftu = plãteshti tinjisit, fãr di altã;
6: va tsã talji limba preftul = zbor tsi s-dzãtsi a njitslor tra s-nu s-purintã cã va yinã preftul s-lã talji limba;
7: cãt nu escu sh-io preftu = zbor tsi s-dzãtsi atumtsea cãndu vrei s-aspuni cã zboarãli spusi ma ninti nu suntu dealihea (cã sh-io nu hiu preftu!);
8: ca preftul cu purinteatsa = s-dzãtsi atumtsea cãnd un fatsi un lucru tsi shtii cã nu lipseashti s-lu facã, sh-dupã tsi-l fatsi dzãtsi cã taha nu shtia)
{ro: preot, preoteasă}
{fr: prêtre, femme de prêtre}
{en: priest, priest’s wife}
ex: ari barbã sh-preftu nu-i, ari coarni sh-bou nu-i, mea-ca-ca cu coada nsus, tsi-i? (angucitoari: capra); gioacã preftsã shi prifteasi; prifteasa armasi veduvã di tinirã; preftul lja di la yii sh-di la mortsã; preftu sã-nj ti ved!; easti prefte, muluyii; aoa ti-am, ore, prefte!; lj-featsi nã ufheljii cu shapti preftsã; s-featsi preftu hilj-su; nitsi filozuf nu sh-eara, cãt nu escu sh-io preftu; s-ts-u dzãcã preftul dupã ureaclji!
(expr: s-ti ved mortu, s-mori!); altu va preftul sh-altu prifteasa; n hoarã nu-l bagã, sh-trã casa-a preftului ãntreabã; nu-i hoarã fãrã preftu; preftul, preftu macã astalji, un alantu vai arãdã

§ priftescu (prif-tés-cu) adg prifteascã (prif-teás-cã), prifteshtsã (prif-tésh-tsã), prifteshti (prif-tésh-ti) – tsi ari s-facã cu preftsãlj; tsi tsãni di preftsã; tsi easti di preftu
{ro: preoţesc}
{fr: de prêtre}
{en: priest’s…}

§ priftami/priftame (prif-tá-mi) sf fãrã pl – multimi di preftsã; priftsami

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn