§ nidurut (ni-du-rútŭ) adg nidurutã (ni-du-rú-tã), niduruts (ni-du-rútsĭ), niduruti/nidurute (ni-du-rú-ti) – tsi nu doari (nu-aducheashti vãrã vreari) ti cariva; tsi nu easti vrut; nivrut
{ro: cari nu simte niciun sentiment de iubire sau prietenie pentru cineva; care nu este iubit}
{fr: qui n’éprouve pas aucun sentiment de’amitié, de parenté; qui n’est pas aimé}
{en: who has not got any feeling of love or friendship for somebody; who is not loved}
ex: nidurutlu (nivrutlu) a meu oaspi

§ dor4 (dórŭ) sn doruri (dó-rurĭ) – vreari multã tsi ari un om trã tsiva i cariva; vreari tsi u ari un tra s-aibã i tra s-facã tsiva; mirachi, sivdã, sivdai, vreari, mãrazi, caimo, etc.
{ro: dorinţă, dor}
{fr: désir, nostalgie, passion, amour}
{en: desire, nostalgia, passion, love}
ex: cu chirolu, treatsi dorlu; picurarlji plãng di dor (mirachi, vreari, mãrazi), tsi nj-u dor, nj-u dor (am mirachi) s-ti ved; am mari dor (vreari) trã tini; oi-bobo pri dorlu-a lor; lea dadã, dor! (vreari, mirachi); dailjanili feati cãntã cu dor (vreari, mirachi); au un dor (sivdã, mirachi) tsi treacãt nu-ari; va nj-u-am dor cã mor; s-fure ficior, hilj sã-nj hii, dor (vrute); si-nj ti-agiungã dorlu (vrearea) greu, dorlu greu di ghãcilj-a tãi shi di dolji-nj oclj-a mei; si-lj tragã dorlu; lasã-ts ninga s-doarmã pala shi giunescul a tãu dor; stãi lea featã, stãi lea dor (vrutã); aspuni-ts dorlu la omlu-a tãu, sh-nu ti dã a xenlui

20: gumarlu la numtã nu s-cljamã = nu cljenj s-tsã yinã n casã, nu ti fats oaspi cu oaminj nibunj, nipilixits; nu fats hãiri cu oaminj tsi nu s-uidisescu trã lucrul tsi tsã lu-ai tu minti;
21: l-bãgãm pri gumar = l-featsim di-arshini dinintea-a laolui (ca tu chirolu veclju cãndu unã muljari nitinjisitã eara bãgatã pri-un gumar sh-priimnatã cu tãmpãnãlu prit hoarã);
22: macã lu schinj gumarlu, s-ashteptsã bishinj; nu-l cãrtea gumarlu, s-nu beasã = cãndu-l cãrteshti omlu arãu, s-nu ti-ashteptsi s-ai parti di lucri buni;
23: cari s-ameasticã prit gumari, clutsãts vai mãcã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atselj tsi vor s-facã alishvirishi cu oaminj strãnghi, cari-ashteaptã fapti buni, ghinets, di la oaminj arãi;
24: gumarlu shi shtii pãhnia = shi shtii omlu di-iu yini, di iu lj-easti soea, shtii si-sh sta lu loclu-a lui, s-nu s-tindã ma diparti dicãt s-fatsi;
25: canda tini ti featsi Stãmãria sh-mini gumara? = him isea, cã sh-dolji him oaminj, amintats di-unã muljari;
26: la usha-a ta sã psuseascã gumarlu? = ca deapoea s-pistipseascã lumea cã tini-l vãtãmash shi s-ti bagã s-lu pãlteshti?;
27: nu poati a gumarlui, poati a sãmarlui; gumarlu ftiseashti, sumarlu agudeashti = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel cari, atumtsea cãndu nu poati s-da pri-atsel tsi lipseashti, da pri un altu tsi nu-ari vãrnã stepsu; di itia cã nu poati s-pidipseascã pi-atsel tsi stipseashti, sh-ca s-lji treacã inatea, omlu agudeashti un tsi nu-lj stipseashti;
28: gumarlu sapã loclu shi tut pi nãs lu-arucã = s-dzãtsi tr-atsel tsi s-agudeashti singur;
29: nj-lu leg gumarlu di par = mi asiguripsescu di-un lucru, di loclu tsi lu-am chiola;
30: s-mãshcã gumarlji, arãu va-nj njargã = semnu arãu, sh-nu va-nj njargã lucrili ambar;
31: ãnj fitã gumara = mi hãrsescu di un lucru njic, cã avui tihi, cã amintai tsiva tsi nu-ahãrzeashti mari lucru, tsi nu fatsi caishti tsi;
32: gumar cu leamni = un gumar ncãrcat cu-unã furtii di leamni)
{ro: măgar, măgăriţă}
{fr: âne, anesse}
{en: donkey}
ex: coarni am shi bou nu hiu, am sumar, nu hiu gumar, imnu shi scriu, shi dascal nu-nj hiu (angucitoari: zmelciul); caprã nitsi gumar earam, coarni shi sumar aveam (angucitoari: zmelciul); s-bat gumarlji tu pãhnii xeanã; gumarlu shi shtii pãhnia; mi-aleg ca gumarlu tu oi
(expr: nu hiu ca-alantsã di deavãrliga); u ligã ca gumarlu pri punti
(expr: u tsãni pi-a lui, strãmbã, nu sh-alãxeashti mintea); s-adrã ca tatãl a gumarilor
(expr: si ngrãshe multu); ti-adrash ca atsel (ca gumarlu) a orghilor; nj-adusi trei gumari cu leamni
(expr: trei gumari ncãrcats cu leamni); la poarta-a fucãrãlui psusi gumarlu; nu-l voi dip cã easti un gumar
(expr: om fãrã-arshini; niprãxit, abrashcu)

§ gumãrsescu (ghu-mãr-sés-cu) (mi) vb IV gumãrsii (ghu-mãr-síĭ), gumãrseam (ghu-mãr-seámŭ), gumãrsitã (ghu-mãr-sí-tã), gumãrsiri/gumãrsire (ghu-mãr-sí-ri) – prusvulsecu pri cariva cu purtarea tsi lj-u fac, tãsh canda easti un gumar
{ro: măgări}
{fr: (s’)insulter, offenser quelqu’un en le traitant comme un âne}
{en: insulting somebody by treating him like a donkey}
ex: l-gumãrsii, lj-dzãsh multi

§ gumãrsit (ghu-mãr-sít) (mi) adg gumãrsitã (ghu-mãr-sí-tã), gumãrsits (ghu-mãr-sítsĭ), gumãrsiti/gumãrsite (ghu-mãr-sí-ti) – prusvulsit di cariva tsi s-ari purtatã cu el dip canda eara un gumar
{ro: măgărit}
{fr: offensé par un traitement reçu comme celui donné à un âne}
{en: insulted by a treatment received similar to that reserved for a donkey}

§ gumãrsiri/gumãrsire (ghu-mãr-sí-ri) sf gumãrsiri (ghu-mãr-sírĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu s-poartã cu cariva tãsh canda easti un gumar
{ro: acţiunea de a măgări; măgărire}
{fr: action d’offenser quelqu’un en le traitant comme un âne}
{en: action of insulting somebody by treating him like a donkey}

§ gumãric (ghu-mã-rícŭ) sm, sf gumãricã (ghu-mã-rí-cã), gumãrits (ghu-mã-rítsĭ), gumãritsi/gu-mãritse (ghu-mã-rí-tsi) – gumar njic; gumãrici, gumãrãts
{ro: măgăruş}
{fr: ânon}
{en: small donkey}
ex: ansãri niheamã ca gumãritsa

§ gumãrici (ghu-mã-rícĭŭ) sm, sf gumãrici/gumãrice (ghu-mã-rí-ci), gumãrici (ghu-mã-rícĭ), gumãrici/gumãrice (ghu-mã-rí-ci) – (unã cu gumãric)
ex: ncãlicai gumãricilu

§ gumãrãts (ghu-mã-rắtsŭ) sm, sf gumãrãtsã (ghu-mã-rắ-tsã), gumãrãts (ghu-mã-rắtsĭ), gumãrãtsi/gumãrãtse (ghu-mã-rắ-tsi) – (unã cu gumãric)

§ gumãrar (ghu-mã-rárŭ) sm gumãrari (ghu-mã-rárĭ) – atsel tsi ari vrundida-a gumarlor; atsel tsi dutsi gumarlji
{ro: cel ce ari grije or conduce măgarii}
{fr: celui qui prends soin ou conduit les ânes}
{en: the one who takes care or leadz the donkeys}

§ gumãrlãchi/gumãrlãche (ghu-mãr-lắ-chi) sf gumãrlắchi (gu-mãr-lắchĭ) – purtari urutã tsi sh-u-adutsi cu-atsea faptã di gumari
{ro: măgărie}
{fr: ânerie}
{en: foolish act or remark}
ex: aestã tsi-nj featsish easti mari gumãrlãchi; featsi nã gumãrlãchi di-nj cripa suratea di-arshini

§ gumãrescu (ghu-mã-rés-cu) adg gumãreascã (ghu-mã-reás-cã), gumãreshtsã (ghu-mã-résh-tsã), gumãreshti (ghu-mã-résh-ti) – ca di gumar; dãngã; dãnglãrã
{ro: măgăresc}
{fr: d’âne}
{en: foolish, like (of) a donkey}
ex: fapti gumãreshti

§ gumãrishcu (ghu-mã-rísh-cu) adg gumã-rishcã (ghu-mã-rísh-cã), gumãrishtsã (ghu-mã-rísh-tsã), gumã-rishti (ghu-mã-rísh-ti) – (unã cu gumãrescu)
ex: purni gumã-rishti (gumãreshti, ca di gumar), purni di Bosna

§ gumãreash-ti/gumãreashte (ghu-mã-reásh-ti) adv – ca di gumar
{ro: măgăreşte}
{fr: en âne, comme un âne}
{en: like a donkey}

§ gumarangath (ghu-ma-rán-gathŭ) sn gumarangathi/gumaran-gathe (ghu-ma-rán-ga-thi) – unã soi di earbã tsi creashti tu agri, locuri virani, uboari, mardzina di cãljuri, etc., cu truplu sãnãtos sh-disfaptu, mplin di schinj, cu frãndzã hãrãxiti tsi au ca dintsã cu schini di mardzini, cu lilici aroshi, albi icã galbini, adunati ca tufitsi tu-un tas; schin, chingher, schinlu-a tarlui, ciun, mãrãtsini, pãljur
{ro: mărăcine (spin) măgăresc}
{fr: ronce que les baudets mangent}
{en: spiny plumles thistle}
ex: gumarlu tu gumarangathi sh-greclu tu grãdinã xeanã

(expr: vãtãmarã); atsia s-moarã
(expr: s-chearã) zborlu; nunlu u muri lafea
(expr: astãmãtsi lafea); a ta boatsi cã-nj mi moari
(expr: vatãmã); cã mushatlu-ts oclju moari
(expr: vatãmã) tiniri gionj dit shapti hoari; l-moari cãnticlu
(expr: l-cheari, l-cãntã lungu sh-chirut); l-durea mãseaua ahãt multu cã-l murea di dor
(expr: l-durea ahãt multu mãseaua cã nu shtea tsi s-facã di dor); mi murish
(expr: vãtãmash), bre, s-ti lja harlu; murii
(expr: mi lãhtãrsii multu) unã noapti ntreagã; vrea s-moarã di foami
(expr: vrea s-agiuneadzã multu); nu-nj dai niheamã apã, cã murii di seati? (cã crep, cã nj-easti multã seati?); moari sh-cheari trã tini
(expr: ti va multu); si shteari omlu cãndu va s-moarã, singur groapa va sh-u-adarã
(expr: ma sã shtii tsi ts-adutsi trãnintili, va ti ndredz dininti); muri nveasta, dusi cuscrilja; muri hinjlu (cumbarlu), dusi cumbãrilja

§ murit (mu-rítŭ) adg muritã (mu-rí-tã), murits (mu-rítsĭ), muriti/murite (mu-rí-ti) – cari sh-chiru bana, vãtãmat, uscat, vishtidzãt, etc.
{ro: mort; omorât; leşi-nat}
{fr: mort; tué; évanoui}
{en: dead; killed; fainted}

§ mortu1 (mór-tu) adg moartã (mŭár-tã), mortsã (mór-tsã), moarti/moarte (mŭár-ti) – (unã cu murit)

§ muriri/murire (mu-rí-ri) sf muriri (mu-rírĭ) – atsea tsi pati un cãndu omlu lji ncljidi ocljilj sh-moari icã easti vãtãmat
{ro: acţiunea de a muri, de a omorî, de a leşina; murire; omorâre; leşinare}
{fr: action de mourir (de tuer; de s’évanouir)}
{en: action of dying; of killing; of fainting}

§ nimortu (ni-mór-tu) adg nimoartã (ni-mŭár-tã), nimortsã (ni-mór-tsã), nimoarti/nimoarte (ni-mŭár-ti) – tsi nu easti mortu; tsi easti fãrã moarti; tsi nu moari vãrãoarã; nimuritor
{ro: viu; nemuritor}
{fr: vivant; immortel}
{en: alive; immortal}
ex: eshti nimortu (fãrã moarti)

§ nimuritor (ni-mu-ri-tórŭ) adg nimuritoari/nimuritoare (ni-mu-ri-tŭá-ri), nimuritori (ni-mu-ri-tórĭ), nimuritoari/nimuritoare (ni-mu-ri-tŭá-ri) – tsi easti fãrã moarti; tsi nu-ari moarti; nimortu
{ro: nemuritor}
{fr: immortel}
{en: immortal}
ex: nimuritoari (fãrã moarti, fãrã agãrshiri) lã armasi numa

§ nimuriri/nimurire (ni-mu-rí-ri) sf nimuriri (ni-mu-rírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu moari, cãndu easti fãrã moarti
{ro: nemurire}
{fr: immortalité}
{en: immortality}
ex: cari bea apã di la fãntãna di la muntsãlj tsi s-bãtea, amintã nimurirea

§ moarti/moarte (mŭár-ti) sf mortsã (mór-tsã) – catastasea (starea) tu cari s-aflã un tsi easti mortu;
(expr:
1: tsi nu-ari moarti; tsi nu cunoashti (shtii) moartea = tsi dãnãseashti multu, tutã eta, trã eta-a etilor;
2: s-aflã pri patlu di moarti = easti etim (tradzi) s-moarã;
3: treatsi moartea piningã mini = mi-aflu tu-un mari chindin, un chindin di moarti sh-nu shtiu ma s-pot s-ascap;
4: moarti bunã = moarti tsi yini di-unã lãngoari datã di Dumnidzã, nu yini cã-l vãtãmã cariva;
5: moarti di om = multu di multu;
6: fac moarti di om = vatãm, utsid;
7: tsarã di moarti = loc loat di pi mirminti; moarti di om;
8: somnu di moarti = somnu ahãndos;
9: nj-easti moarti = canda-nj yini s-mor, di urut tsi-nj yini;
10: grai di moarti; limbã di moarti = grailu tsi lu-alasã omlu nãinti di moarti tu cari-sh spuni vrearea (mirachea, dimãndarea) a lui dit soni;
11: easti moarti = (i) nu s-avdi tsiva dip; (ii) s-vatãmã lumi, s-fatsi moarti di om;
12: (aush, cã) lu-agãrshi moartea = easti multu di multu aush;
13: nu-ari moarti = s-dzãtsi tri un lucru tsi dãnãseashti multu;
14: moarti di cãni = s-dzãtsi tr-atsel tsi moari singur, apãrãtsit di tuts)
{ro: moarte}
{fr: mort, ruine, désastre}
{en: death}
ex: di tru soarti pãn tru moarti; s-vã plãngã dupã moarti; dadã nu-am shi n lumi escu, a cui voi bana-arãchescu (angucitoari: moartea); tu moartea a tatã-sui nu avea axitã un an; arucarã pri nãsã tsarã di moarti
(expr: vrurã s-u facã s-moarã); arcoari mari, moarti di om
(expr: eara ahãntã arcoari, di-l fãtsea omlu s-moarã); s-moarã di moarti bunã
(expr: di la Dumnidzã); tuts durnja, canda tu somnu di moarti
(expr: durnja multu-ahãndos, canda eara mortsã); l-alãsã cu grailu di moarti
(expr: lã dimãndã tu oara tsi eara s-moarã); cãndu-l ved dininti, nj-easti moarti
(expr: nj-yini zori, urut, canda-nj yini s-mor); moarti easti
(expr: easti isihii, tãtseari) nafoarã, nu s-avdi tsiva; easti moarti
(expr: s-fatsi moarti di om) tu emboriu; de cãndu bãneadzã sh-itsi lãngoari nu-adutsi moarti; di moarti vãrã nu-ascapã; moartea nu yini cãndu u cljenj
(expr: nu mori cãndu vrei); moartea yini sh-neacljimatã
(expr: moartea yini cãndu nu ti-ashteptsã); cãndu u caftsã moartea, fudzi, sh-cãndu nu mindueshti, yini; moartea ti-aflã sh-tu fundul a loclui
(expr: nu pots s-ascachi, s-ti-ascundzi di moarti); moartea sh-tu yilii ti-aflã; agãrsha-nj-lu moarte!; fãrã itii vãrã nu moari; moartea lã bagã cãpachi la tuti
(expr: tuti bitisescu cu moarea); moartea nu-aleadzi; omlu ari sh-banã sh-moarti; somnul i giumitati di moarti

§ mortu2 (mór-tu) sm, sf moartã (mŭár-tã), mortsã (mór-tsã), moarti/moarte (mŭár-ti) – un cari nu mata easti yiu; om tsi-ari moartã, etc.; (fig:
1: mortu = ca mortu, multu di multu; expr:
2: mortu di seati (foami, arcoari, fricã, etc.) = multu nsitat (multu-agiunat, ngljitsat di-arcoari, multu lãhtãrsit, etc.);
3: mortu ningrupat = aproapea mortu, namisa di banã shi moarti;
4: mortu sh-ningrupat mi feci = lãhtãrsii multu, aproapea cã murii di lãhtarã;
5: ca di pri mortu = canda lã muri cariva di-aproapea, dit fumealji, ca di jali, multu ndurirats;
6: soarili a mortsãlor = (i) ascãpitata-a soarilui [adutsem aminti cã laolu pistipseashti cã suflitli a mortsãlor s-duc tu loclu iu ascapitã soarili];
7: mortsãlj cu mortsãlj sh-yiilji cu yiilji = zbor tsi s-dzãtsi dupã moarti, la soea-a mortului, tra sã-sh bãneadzã bana trãninti cã mortul dusi, nu s-mata toarnã;
8: nu s-toarnã mortul di la groapã = lucrul tsi s-featsi, s-featsi, bitisi, nu-ari turnari)
{ro: mort}
{fr: mort, ruiné}
{en: dead man, ruined}
ex: trec tsintsi oaminj cu patru sufliti sh-cu-unã sutã di dzeadziti (angucitoari: mortul); lu scularã mortul di cu seara; ca mortu s-featsi di fricã tu fatsã; ma ghini moartã; mortsãlj imnã cu yiilji; tri mortsã (suflitlu-a atsilor tsi murirã); feata, curmatã-moartã, nu dzãsi nu (fig: curmatã multu di multu, ca moartã di-avursitã tsi eara); eara oaminjlji ca di pri mortu
(expr: multu ndurirats, ca di jali, ca di la mortu); li-alãsã mortsãli cu orixea; easti mortu ningrupat
(expr: easti aproapea mortu); lj-coapsi un somnu, di dzãtseai, cã-lj bãgarã tsarã di mortu
(expr: durnji multu-ahãndos, durnji ca un mortu)

§ amortului (a-mór-tu-luĭ) adv – tsi sã ngreacã multu; tsi caftã multu tra si s-facã un lucru; tsi va si s-facã fãr di altã
{ro: morţiş}
{fr: à tout prix}
{en: with tooth and nail}
ex: l-va amortului (ãl va multu, moari sh-cheari trã el; s-arcarã amortului (sã ngricarã) s-dãm Pirushana; mi bãgai amortului la (mi ngricai multu s-lu fac) aestu lucru

§ murtami/murtame (mur-tá-mi) sf fãrã pl – multimi di mortsã; lumea-a mortsãlor
{ro: cei morţi, lumea morţilor}
{fr: nombre des morts; l’ensemble des morts}
{en: number of dead; world of the dead}
ex: sh-murtamea (sh-mortsãlj, lumea-a mortsãlor) canda si scula

§ murtãciuni/murtãciune (mur-tã-cĭú-ni) sf murtãciunj (mur-tã-cĭúnjĭ) – truplu a omlui (i a pravdãljei) dupã tsi moari; murtutsinã, murtsinã, mãrshi, cufumã, cuhmã, lesh, leshi, psutimi; (fig: murtãciuni = un tsi easti moali shi nu para dishteptu)
{ro: cadavru, hoit}
{fr: cadavre; charogne}
{en: cadaver; decaying carcass}
ex: shed murtãciunjli (trupurli di mortsã, oaminj i prãvdzã) arucati n calea mari

§ murtutsinã (mur-tu-tsí-nã) sf murtutsinj (mur-tu-tsínjĭ) – (unã cu murtãciuni)
ex: nu eara vãrã murtutsinã, ma gioni shi dishteptu foc

§ murtsinã (mur-tsí-nã) sf murtsinj (mur-tsínjĭ) – (unã cu murtãciuni)
ex: nu tutã zulapea s-hrãneashti cu murtsinã (cuhmi); dizgljatsã-ti niheamã, nu hii murtsinã!

§ rizmor (riz-morŭ) vb IV rizmurii (riz-mu-ríĭ), rizmuream (riz-mu-reámŭ), rizmuritã (riz-mu-rí-tã) shi rizmoartã (rizmŭár-tã), rizmuriri/rizmurire (riz-mu-rí-ri) – mor diznou
{ro: muri din nou}
{fr: mourir de nouveau}
{en: die again}

§ rizmurit (riz-mu-rítŭ) adg rizmuritã (riz-mu-rí-tã), rizmurits (riz-mu-rítsĭ), rizmuri-ti/rizmurite (riz-mu-rí-ti) – tsi ari moartã diznou
{ro: mort din nou}
{fr: mort de nouveau}
{en: who died again}

§ rizmortu (riz-mór-tu) adg rizmoartã (riz-mŭár-tã), rizmortsã (riz-mór-tsã), rizmoar-ti/rizmoarte (riz-mŭár-ti) – (unã cu rizmurit)

§ rizmuriri/rizmurire (riz-mu-rí-ri) sf rizmuriri (riz-mu-rírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva moari diznou
{ro: acţiunea de a muri din nou}
{fr: action de mourir de nouveau}
{en: action of dying again}

{ro: mulţime de preoţi, preoţime}
{fr: nombre de prêtres, clergé}
{en: multitude of priests, clergy}

§ priftsami/priftsame (prif-tsá-mi) sf fãrã pl – (unã cu priftami)
ex: multã priftsami (preftsã) tu-aestã hoarã; portul di priftsami nu easti ti caritsido

§ priftsãlji/priftsãlje (prif-tsắ-lji) sf priftsãlj (prif-tsắljĭ) – harea tsi-l fatsi omlu s-hibã preftu; lucrul (tehnea, tesea) di preftu; parei di preftsã; erosinã
{ro: preoţie, sacerdoţie}
{fr: prêtrise}
{en: priesthood}
ex: nu itsi om ari mirachi ti priftsãlji (tra si s-facã, tra s-aibã lucru di preftu)

§ popã1 (pó-pã) sm pl(?) – (unã cu preftu1)

§ pãpã (pã-pắ) sm pãpadz (pã-pádzĭ) – (unã cu preftu1)
ex: carterea sh-avea sh-pãpã (preftu)

§ ciurlu-pãpã (cĭúr-lu-pã-pắ) sm cĭúrlu-pãpadz (cĭúr-lu-pã-pádzĭ) – preftu tsi lu-ariseashti multu s-bea, si sã mbeatã, sh-multi ori s-facã niheamã ca zurlu
{ro: popă candriu}
{fr: prêtre ivre ou un peu toqué}
{en: priest that likes to get drunk and is a little crazy}
ex: s-aflã un ciurlu-pãpã (un preftu tsi pari cã nu-ari mintea ntreagã); lituryiili di la un ciurlu-pãpã

§ papa1- (pá-pa-) sm pl(?) – numã tsi s-bagã nãintea-a numãljei a unui preftu
{ro: denumire ce se pune înaintea numelui de preot}
{fr: mot qui se met devant le nom d’un prêtre}
{en: name put in front of the priest’s name; Father…; Padre…}
ex: Papa-Custandini; Papa-Yeani

§ Papã3 (Pá-pã) sm pl(?) – ma marli dispoti dit bisearica catolicã, tsi sh-ari scamnul Roma, tu Italii; papa di Roma
{ro: papa (de la Roma)}
{fr: pape (de Rome)}
{en: Pope (from Rome)}
ex: canda nj-eshti Papa di la Roma

§ papistan (pa-pis-tánŭ) sm, sf, adg papistanã (pa-pis-tá-nã), papistanj (pa-pis-tánjĭ). papistani/papistane (pa-pis-tá-ni) – tsi easti di pistea catolicã crishtineascã, sh-ascultã di papa di Roma; tsi s-featsi catolic; tsi tricu la pistea catolicã; catolic
{ro: papistaş, catolic}
{fr: papiste, catholique}
{en: catholic}
ex: papistan, armãn curat, pi funi spindzurat; caplu-a papistanjlor (a atsilor tsi tricurã la pistea catolicã)