|
|
alantu
alantu (a-lán-tu) pr alantã (a-lán-tã), alantsã (a-lán-tsã), alan-ti/alante (a-lán-ti) – atsel tsi easti ma dipãrtat (di un tsi easti ma aproapea); andoilu, lantu
(expr:
1: alantã mãni = mãnea tsi yini dupã mãni; paimãni;
2: lumea-alantã = lumea (din tser) a mortsã-lor, dit paradis sh-dit colasi;
3: mi duc (trag) tu lumea-alantã = lji ncljid ocljilj, mor;
4: escu pi lumea-alantã = (i) am moartã; (ii) dormu ahãndos; (iii) nu nj-escu tu ori;
5: ca dit lumea alantã = lucru urut, ãnhiurãtor;
6: s-u-aspunj shi n lumea-alantã = zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva l-fuvirseashti pi-un altu cã va-lj facã tsiva tsi va u-aducã aminti tutã bana-lj;
7: cãndu va s-yinã vãrnu dit lumea alantã = vãrãoarã; cã nu-ari om tsi vinji dit lumea-alantã;
8: l-tornu loclu di-alantã parti = mutrescu tut loclu, tu tuti pãrtsãli, tra s-caftu tsiva;
9: lja pri un, dã pri-alantu = cum easti un, easti sh-alantu; doilji, sh-un sh-alantu, suntu unã soi)
{ro: celălalt}
{fr: l’autre}
{en: the other}
ex: di alantã (di-atsea ma dipartea) parti; lja pri un, da pi alantu (andoilu); cum a ayilor alãntor; cu tutã turnarea di-alantã parti
(expr: cu tutã mutrirea bunã) tsi-lj featsi a loclui; loclu di-alantã parti l-turnã
(expr: mutri pristi tut)
§ lantu (lán-tu) pr lantã (lán-tã), lantsã (lán-tsã), lanti/lante (lán-ti) – (unã cu alantu)
ambolj
ambolj (am-bóljĭŭ) sn amboljuri (am-bó-ljĭurĭ) – alumachi njicã loatã di la un prot pom (trandafil, plantã, etc.) sh-bãgatã tu-alumachea-a unui altu (andoilu) pom (trandafil, plantã, etc.) di idyea soi, icã di altã soi (trup di trandafil, di plantã, etc.) cu cari va s-facã unã, iu andoilu pom, trandafilu, etc. va u creascã sh-va u hrãneascã alumachea (amboljlu) di la protlu pom shi iu yimishili i lilicili tsi va li facã aestã alumachi di la protlu pom va hibã idyea soi, icã altã soi, ama cama aleapti, ma sãnãtoasi, ma mushati, icã di soi amisticatã cu-atseali fapti di andoilu pom, trandafil, etc.; ashlamai, shurtiri
{ro: altoi}
{fr: greffe, ente}
{en: graft, grafted shoot}
ex: meari di ambolj
§ ambuljisescu (am-bu-lji-sés-cu) vb IV ambuljisii (am-bu-lji-síĭ), ambuljiseam (am-bu-lji-seámŭ), ambuljisitã (am-bu-lji-sí-tã), ambuljisiri/ambuljisire (am-bu-lji-sí-ri) – ljau unã-alumachi di la un pom (un ambolj) sh-u bag tu-alumachea-a unui altu pom; lj-fac ashlamai a unui pom (trandafil, plantã, etc.); shurtescu
{ro: altoi}
{fr: greffer, enter}
{en: graft}
ex: ambuljisii (feci ashlamai) un pom
§ ambuljisit (am-bu-lji-sítŭ) adg ambuljisitã (am-bu-lji-sí-tã), ambuljisits (am-bu-lji-sítsĭ), ambuljisiti/ambuljisite (am-bu-lji-sí-ti) – (pom, plantã) tsi-lj s-ari tãljatã unã alumachi (truplu) tra sã-lj si bagã unã-alumachi di la un altu pom (plantã) ma bun; shurtit
{ro: altoit}
{fr: greffé, enté}
{en: grafted}
§ ambuljisiri/ambuljisire (am-bu-lji-sí-ri) sf ambuljisiri (am-bu-lji-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un pom easti ambuljisit; shurtiri
{ro: acţiunea de a altoi; altoire}
{fr: action de greffer, d’enter}
{en: action of grafting}
an2
an2 (án) prip – tu, ãn, la (notã: s-aflã nãintea-a numiralilor; poati si s-aflã scriatã shi “an-“, shi si s-alicheascã di numirali; tu scriarea-a noastrã semnul “-“ nu si ngrãpseashti shi zborlu easti alichit di numiral)
{ro: în, la}
{fr: à, pour}
{en: to}
§ am3 (ámŭ) prip – (unã cu an2); mash cã sã ngrãpseashti cãtivãrãoarã nãintea-a zboarãlor tsi nchisescu cu “b, p, v”) – trã exempli, vedz andoilu
an-doilu
an-doilu (an-dóĭ-lu) num – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsi-unar; vedz andoilu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãdeftir
deftir (déf-tirŭ) num, adg deftirã (déf-ti-rã), deftiri (déf-tirĭ), deftiri/deftire (déf-tirŭ) – atsel (atsea) tsi nu easti protlu (prota) ma yini unãshunã dupã el (ea); cari, tu-unã aradã, s-aflã tu loclu doi; tsi ari mash un (unã) nãintea-a lui (ljei); doilu, andoilu (andoaua, andaua)
{ro: al doilea, a doua}
{fr: le (la) deuxième}
{en: the second}
ex: deftira oarã (andaua) oarã
§ deftira (déf-ti-ra) adv – andaua (deftira) oarã; ninga unãoarã; diznou, diznãu, eara, earã, ear, pali, xana, mata, nãpoi
{ro: a doua oară, din nou}
{fr: la deuxième fois}
{en: a second time, again}
§ diftursescu (dif-tur-sés-cu) vb IV diftursii (dif-tur-síĭ), difturseam (dif-tur-seámŭ), diftursitã (dif-tur-sí-tã), diftursiri/diftursire (dif-tur-sí-ri) – fac un lucru diznou (andaua oarã); xanafac
{ro: repeta}
{fr: répéter}
{en: repeat}
ex: diftursi (trapsi andaua oarã) shi-l vãtãmã
§ diftursit (dif-tur-sítŭ) adg diftursitã (dif-tur-sí-tã), diftursits (dif-tur-sítsĭ), diftursiti/diftursite (dif-tur-sí-ti) – tsi easti faptu andaua oarã
{ro: repetat}
{fr: répété}
{en: repeated}
§ diftursiri/diftursire (dif-tur-sí-ri) sf diftursiri (dif-tur-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru easti adrat andaua oarã
{ro: acţiunea de a repeta; repetare}
{fr: action de répéter}
{en: action of repeating}
doi
doi (dóĭ) num doauã (dŭá-ŭã) shi dauã (dá-ŭã) – numirlu 2 (mascuri shi feamini), ma mari di 1 sh-ma njic di 3;
(expr:
1: la/tu doilji anj = (i) anlu (dzua) tsi ncljidi cariva doi anj; (ii) la cati doi anj;
2: la/tu doilji (dauãli) = la/tu atselj doi i atseali dauã;
3: pãnã tu doauãli (dauãli) = pãnã tu-a daua oarã; pãnã s-numir doi;
4: stau (hiu) pi dauã = stau sh-nu shtiu tsi s-fac, nu-nj yini s-fac ni unã ni-alantã, shuvãescu, strãmbu narea, frãngu oasi, frãngu coasti, etc.;
5: nitsi unã nitsi dauã = unãshunã, fãrã s-dzãc un zbor, fãrã s-mi minduescu dip;
6: dau cu dauãli mãnj = dau multu sh-di tuti;
7: dau doilji a preftului = mor: dit pirmithlu veclju ngrãtsescu, hiu etim s-lji dau doilji ngãrmari al Har tra s-mi treacã arãulu Styx shi s-mi ducã tu amirãrilja-a mortsãlor)
{ro: doi/două}
{fr: deux}
{en: two}
ex: ishirã doilji shi armasirã doauãli; a doilor lã prindi, a dauãlor nu; s-nã fatsim doilji sutsatã; doilji s-caftã cu mutrita, doilji agri ma s-misurã; va-lj da doilji a preftului
(expr: va moarã); doi cãti doi, doauã cãti doauã; armasirã doauãli shi ishirã doilji; a doauãlor lã prindi, a doilor nu; s-turnarã tu dauãli (oara doauã); tu doauãli di mes (andoaua dzuã a meslui); stau pri doauã
(expr: stau namisa di doauã minduiri, nu shtiu tsi s-fac); doauã cãti doauã, doi cãti doi; bunili tuti deadi Dumnidzã cu doauãli mãnj (deadi multi sh-di tuti); dauãli plãngu; nitsi unã nitsi dauã (unãshunã, fãrã s-dzãcã un zbor), sh-arsãri s-acatsã nã caprã
§ andoilu (an-dóĭ-lu) num ord andoaua (an-dŭá-ŭa) shi andaua (an-dá-ŭa) – atsel (atsea) tsi nu easti protlu (prota) ma yini unãshunã dupã el (ea); atsel (atsea) cari, tu-unã aradã, s-aflã tu loclu doi; atsel (atsea) tsi ari mash un (unã) nãintea-a lui (a ljei); doilu, andoilea, deftirlu
{ro: al doilea/doua}
{fr: le (la) deuxième}
{en: the second}
ex: nveasta tsi sh-lo andaua oarã (tsi u lo dupã atsea di prota)
§ doilu (dóĭ-lu) num ord doaua (dŭá-ŭa) shi daua (dá-ŭa) – (unã cu andoilu)
§ andoilea (an-dóĭ-lea) num ord (unã cu andoilu)
§ andoilji (an-dóĭ-lji) num andoauãli/andoauãle (an-dŭá-ŭã-li) shi andauãli/andauãle (an-dá-ŭã-li) – sh-un (unã) sh-alantu (alantã); tuts doilji (dauãli); doilji, amindoilji, amãndoilji, amishdoilji, shamindoilji, shamishdoilji, shandoilji
dui/due
dui/due (dú-i) sf dui (dúĭ) – carti (di la gioclu di cãrtsã) tsi-aspuni doi (di spati (treflã), ghineri (caro), inimã (cupã), inimã cu coadã (picã));
(expr: duea-atsea buna = doilu di spati)
{ro: doi (la cărţile de joc)}
{fr: deux (dans le jeu de cartes)}
{en: two (in a card game)}
ex: trapshu duea-atsea buna (di spati)
Flivar
Flivar (Fli-várŭ) sm fãrã pl – andoilu mes dit an (nai ma scurtul mes cu 28 di dzãli trei anj cu-arada, shi 29 ampatrulea); Scurtu, Shcurtu, Fivruar
{ro: Februarie}
{fr: Février}
{en: February}
§ Fivruar (Fi-vru-árŭ) sm fãrã pl – (unã cu Flivar)
ex: tu Fivruar easti vãdimia
multu1
multu1 (múl-tu) adg multã (múl-tã), multsã (múl-tsã), multi/multe (múl-ti) – tsi nu easti putsãn; tsi aspuni cã numirlu di lucri easti mari; cari aspuni cã un lucru easti di mari mãrimi (lãrdzimi, lundzimi); tsi s-aflã ashtirnut pristi unã ntindiri mari di loc; tsi dãnãseashti lungu chiro; tsi easti di primansus; chihtrã, baea, malã di, bolcu, lungu;
(expr:
1: trã multsã anj! = urari: s-bãnedz anj bolcã di-aoa shi nclo;
2: io nu shtiu multi = (i) ljau apofasea agonja fãrã s-caftu urnimii i s-ascultu di altsã; (ii) nu hiu shtiut, hiu ninvitsat; (iii) aduchescu lishor cum lucri njits sh-fãrã simasii mi cãrtescu;
3: sh-ma multi nu = va fãtseari ashi cum dzãsh, fãr di altã;
4: nu-ari ninga multu = (i) armasi putsãn chiro sh-va moarã; (ii) va s-bitiseascã lucrul agonja;
5: multu-putsãn = tut, tuti lucrili)
{ro: mult}
{fr: beaucoup de}
{en: much}
ex: multi am avdzãti, shi buni sh-arali; shi-i jali multã (bolcã, baea) n casi; va fudz, ca multsãlj (ca marli numir di oaminj), sh-tini; di multu (di-un amar di anj; di multu chiro); imnã, imnã cali multã (lungã); ascãpã bana a multor (unui mari numir di) oaminj; multili (numirlu mari di) cupii di oi; sh-loarã multu-putsãn
(expr: tut, tuti lucrili) tsi avurã sh-u-adunarã tu hoara vitsinã; multsã (malã di oaminj) shtiu s-amintã, ma putsãnj sã-lj tsãnã; multsã vor di ploai s-fugã shi tu lãschi s-afundã; lja-l la numtã s-tsã dzãcã “sh-trã mults anj”
(expr: s-ai unã banã lungã, s-bãnedz anj multsã); paplu veclju ma multi shtii di ficior cu mintea tsi-azboairã; cari ari multu piper, bagã sh-tu uscati; multsã shtiu s-amintã, ma putsãnj sã-l tsãnã; cãt easti shireatã vulpea, multi ori ma sh-cadi n princã; zboarã multi, ftuhii mari; cari multi zburashti, lucru nu bitseashti; di feati multi, casa nu s-aspardzi; multi ori, tsi oara-adutsi, nu adutsi necã anlu; caplu tsi nu ntreabã, multi vai tragã; neacãtsat tu cor, multi cãntitsi shtii; cari alãxeashti multsã domnji, huzmichear aushashti; limba dultsi, multi buni adutsi; iu-i minti multã, easti sh-multã glãrimi; iu-s mãmii multi, lu scot ficiorlu orbu; iu avdzã frandzi multi, s-ljai cãnistra atsea njica; cari s-acatsã di multi, nu bitseashti vãrã
§ multu2 (múl-tu) adv – zbor tsi-agiutã tu zburãri cãndu un va s-aspunã cã un lucru s-aflã tu-unã scarã ma nsus (ma-analtã) di-atsea tu cari s-aflã lucrili di-aradã; trã unã dipãrtari mari; trã mal di chiro; baea, vãrtos, para-, pri;
(expr:
1: ma multu i ma putsãn; multu-putsãn = tsi nu easti ni multu, ni putsãm ma aproapea tamam; aproapea di, deavãrliga di, ca, vãrã;