|
|
dobru
dobru (dó-bru) adg dobrã (dó-brã), dobri (dó-bri) dobri/dobre (dó-bri) – (om) bun, moali, mulashcu, tsi easti di-aradã vrut di dunjai cã s-poartã totna mushat; oaea (omlu) al Dumnidzã; mulashcu, mulatic, molav, imir
{ro: blajin}
{fr: bon, affable}
{en: mild, gentle, meek}
ex: feati dobri (imiri)
dobruljac
dobruljac (do-bru-ljĭácŭ) sm – vedz tu burduljac
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: burduljacburduljac
burduljac (bur-du-ljĭácŭ) sm burduljats (bur-du-ljĭátsĭ) – prici tsi sh-u-adutsi cu un shoaric cu arpiti, tsi bãneadzã cu bumbãrats, bubulits, mushti, etc., tsi sta dzua prit locuri ascumti, scutidoasi sh-azboairã di-aradã noaptea; pulj di noapti; nihtiridã, nihtire, bubureac, dobruljac, dubruljac, dubãrac;
(expr: oclji di burduljats = oclji ca ishits dit cafcalã, cãtã nafoarã)
{ro: liliac (animal)}
{fr: chauve-souris}
{en: bat}
ex: unã soi di dubruljac, burduljac, pulj a noaptiljei cari s-cljamã “vampir” (vombir)
§ dubruljac (du-bru-ljĭácŭ) sm dubruljats (du-bru-ljĭátsĭ) – (unã cu burduljac)
§ dobruljac (do-bru-ljĭácŭ) sm dobruljats (do-bru-ljĭátsĭ) – (unã cu burduljac)
§ bubureac (bu-bu-reácŭ) sm buburets(?) (bu-bu-rétsĭ) – (unã cu burduljac)
§ dubarac (du-ba-rácŭ) sm dubarats (du-ba-rátsĭ) – (unã cu burduljac)
§ dubãrac (du-bã-rácŭ) sm dubãrats (du-bã-rátsĭ) – (unã cu burduljac)
ex: spuni aushaticlu cã shoaritslji cari mãcã anafurã s-fac dubãrats; avea ocljilj di dubãrats (ca ishits dit cafcalã)
§ dubãrljac (du-bãr-ljĭácŭ) sm dubãrljats (du-bãr-ljĭátsĭ) – (unã cu burduljac)
crishtin
crishtin (crish-tínŭ) sm, sf, adg crishtinã (crish-tí-nã), crishtinj (crish-tínjĭ), crishtini/crishtine (crish-tí-ni) – atsel tsi pistipseashti cã Hristolu easti hiljlu-al Dumnidzã, cari vinji pri loc sh-fu ncãrfusit pri crutsi, tra s-lu-ascapã omlu di prota amãrtii faptã di protslji oaminj, Adam shi Eva (shi easti pãtidzat tu-aestã pisti); tsi ari s-facã cu-aestã pisti (pistea crishtinã); crãshtin; (fig: crishtin (crishtinã) = om (muljare); om bun, dobru)
{ro: creştin}
{fr: chrétien}
{en: Christian}
ex: tini hii crishtin bun (om bun, di pistea crishtineascã) shi Dumnidzã va ti veadã; bãna tu mardzinea-a loclui un crishtin (fig: om, om bun) cu muljarea-a lui; cãtse nu badz, crishtinã (fig: muljare bunã), apã?; muzavir tsi poati sã mpartã nã crishtinã (fig: muljari) di bãrbat; easti om crishtin (fig: om bun, dobru); lu-astãlje un crishtin (fig: om, om bun) ãn cali; cara sh-amintã crishtina (fig: muljarea), tu treilji seri vinjirã mirili sã-lj bagã cãsmetea; nã plãndzem di turtsã, sh-di crishtinj nu putem s-ascãpãm
§ crãshtin (crãsh-tínŭ) sm, sf, adg crãshtinã (crãsh-tí-nã), crãshtinj (crãsh-tínjĭ), crãshtini/crãshtine (crãsh-tí-ni) – (unã cu crishtin)
ex: lucrã cãt lucrã crãshtinlu (fig: omlu), ma prucuchii mari nu-adrã; mae bunã, tsi-nj pat io, vãrã crãshtinã (fig: muljari) s-nu sh-u patã!; tini, crãshtine, nu pari dit loclu aestu; du-ti acasã, crãshtine, shi ndreadzi measa, cã va s-tsin la tini astarã
§ crishtinami/crishtiname (crish-ti-ná-mi) sf fãrã pl – multimi di crishtinj; laolu crishtin dit ntreaga lumi; crãshtinami, crishtinãtati, crãshtinãtati
{ro: mulţime de creştini}
{fr: nombre de chrétiens; l’ensemble des chrétiens}
{en: number of Christians}
§ crãshtinami/crãshtiname (crãsh-ti-ná-mi) sf fãrã pl – (unã cu crishtinami)
§ crishtinãtati/crishtinãtate (crish-ti-nã-tá-ti) sf crishtinãtãts (crish-ti-nã-tắtsĭ) – tuts crishtinjlji din lumi lugursits deadun ca unã mileti; crãshtinãtati, crishtinita-ticã, crãshtinitaticã; crishtinami, crãshtinami
fronim
fronim (fró-nimŭ) adg fronimã (fró-ni-mã), froninj (fró-ninjĭ), adg fronimi/fronime (fró-ni-mi) – tsi ari minti bunã, ascultã tsi dzãc sh-altsã, shi nu fatsi glãrinj; tsi easti imir tu purtãri shi ari prãxi buni; isih, imir, dobru, prãxit, mintimen, ascultãtor, etc.
{ro: cuminte, liniştit, bun}
{fr: docile, paisible, bon}
{en: obedient, quiet, good}
§ frunimeatsã (fru-ni-meá-tsã) sf frunimets (fru-ni-métsĭ) – harea tsi-l fatsi omlu tra s-hibã fronim (s-aibã purtãri buni, s-hibã cu minti, isih, ascultãtor, imir, mintimen, etc.); frunimadã, frumineatsã, fruminatsã, fromineatsã, mintiminilji, imirami, etc.
{ro: cuminţenie}
{fr: docilité, bonne conduite, retenue}
{en: reasonableness, common sense, good conduct}
ex: s-vã nvitsats ficiorlji trã frumineatsã (tra si s-poartã ghini, s-hibã prãxits)
§ frunimadã (fru-ni-má-dã) sf frunimãdz (fru-ni-mắdz) – (unã cu frunimeatsã)
§ frumineatsã (fru-mi-neá-tsã) sf fruminets (fru-mi-nétsĭ) – (unã cu frunimeatsã)
§ fruminatsã (fru-mi-ná-tsã) sf fruminãts (fru-mi-nắtsĭ) – (unã cu fruni-meatsã)
§ fromineatsã (fro-mi-neá-tsã) sf frominets (fro-mi-nétsĭ) – (unã cu frunimeatsã)
§ fruminescu (fru-mi-nés-cu) (mi) vb IV fruminii (fru-mi-níĭ), frumineam (fru-mi-neámŭ), fruminitã (fru-mi-ní-tã), fruminiri/fruminire (fru-mi-ní-ri) – l-fac s-hibã fronim, imir; lu nvets prãxi buni, tra si s-poartã ghini; imiredz, imiripsescu, imirisescu, imirusescu, piculescu
{ro: cuminţi, îmblânzi}
{fr: adoucir, civiliser, apprivoiser}
{en: come to reason, settle down, civilize}
ex: s-lji frumineascã (s-lji facã froninj, s-lji imireadzã)
§ fruminit (fru-mi-nítŭ) adg fruminitã (fru-mi-ní-tã), fruminits (fru-mi-nítsĭ), fruminiti/fruminite (fru-mi-ní-ti) – tsi easti faptu tra s-hibã fronim; imirat, imiripsit, imirisit, imirusit, piculit
imir
imir (í-mirŭ) adg imirã (í-mi-rã), imiri (í-mirĭ), imiri/imire (í-mi-ri) – (om) tsi easti dobru (moali, prãhar, bun, molav, mulashcu, fronim, etc.); tsi nu easti agru; (pravdã) tsi easti nvitsatã s-nu mata hibã agrã ma s-hibã criscutã shi, di-aradã, s-bãneadzã piningã casa-a omlui; imbru
{ro: blând, îmblânzit, domestic}
{fr: doux (homme), apprivoisé, domestique, domestiqué}
{en: gentle, kind, tame, tamed, domesticated}
ex: pricili di pisti loc, njits, mãri, imiri, agri, eara adunati aclo; eara tuts oaminj imiri (dobri); easti imirã (nu easti agrã) pulja-aestã
§ imbru (ím-bru) adg imbrã (ím-brã), imbri (ím-bri), imbri/imbre (ím-bri) – (unã cu imir)
§ imireatsã (i-mi-reá-tsã) sf imirets (i-mi-rétsĭ) – harea tsi-lj fatsi oaminjlji s-hibã imiri; purtari di om imir; harea tsi u au agru-prãvdzãli dupã tsi suntu nvitsati s-ascultã di om shi si sta ningã casa-a omlui; imirami
{ro: blândeţe; docilitate, domesticitate}
{fr: douceur, humeur douce; docilité, apprivoisement}
{en: kindness, mildness; docility, tameness}
ex: nu-avusesh imireatsã pri tini; u ntribã cu imireatsã; mi zburã cu imireatsã
§ imirami/imirame (i-mi-rá-mi) sf imirãnj (i-mi-rắnjĭ) – (unã cu imireatsã)
§ imiredz (i-mi-rédzŭ) (mi) vb I imirai (i-mi-ráĭ), imiram (i-mi-rámŭ), imiratã (i-mi-rá-tã), imirari/imirare (i-mi-rá-ri) – l-fac un om s-hibã (ma) imir; l-fac un om s-aibã unã purtari imirã (dultsi, moali); u fac unã pravdã imirã (di agrã tsi eara); imiripsescu, imirisescu, imirusescu, piculescu, fruminescu
{ro: îmblânzi, domestici}
{fr: adoucir; apprivoiser, domestiquer}
{en: make someone kind; tame}
ex: sh-ti imireadzã (sh-ti fatsi s-ai unã purtari ma moali, ma dultsi); nu pots s-ti imiredz, armasish agru
§ imirat (i-mi-rátŭ) adg imiratã (i-mi-rá-tã), imirats (i-mi-rátsĭ), imirati/imirate (i-mi-rá-ti) – tsi s-ari faptã imir; imiripsit, imirisit, imirusit, piculit, fruminit
{ro: îmblânzit, domesticit}
{fr: adouci; apprivoisé, domestiqué}
moali/moale
moali/moale (mŭá-li) adg moali/moale (mŭá-li), molj (móljĭ), molj (móljĭ) – tsi sh-alãxeashti lishor bicimea (forma) cãndu-l caltsã; tsi nu easti uscat; tsi nu easti corcan; tsi si zgrãmã lishor;
(expr:
1: om moali = om tsi easti mulashcu, prãhar, imir, fãrã dinami, tsi nu lu-ariseashti si sã ncaci cu dunjaea;
2: budzã moali = budzã cãrnoasã;
3: yimishi, poamã, fructu moali = coaptã ghini sh-dzãmoasã;
4: loc moali = loc tsi nu easti uscat ma vlãngos, cu niheamã apã, sh-cari s-minã sh-alasã urmi cãndu-l caltsã cu ciciorlu;
5: pãni moali = pãni proaspitã, coaptã cu niheamã chiro ninti, tsi nu s-ari uscatã ninga;
6: aushlji vor pãni moali = zbor tsi s-dzãtsi tr-aushanjlji tsi lj-arãsescu featili tiniri;
7: ou moali = ou hertu niheamã, cu gãlbinushlu nincljigat ghini;
8: alasã-u moali = tradzi niheam mãna)
{ro: moale}
{fr: mou, tendre}
{en: soft, tender}
ex: macã ti fats moali, ti bag sh-tu foali; nu au chealea moali; cu oasili molj ca pãntica; cãndu s-ameasticã niheamã fãrinã di sicarã tu fãrina di grãn, pãnea shadi moali
(expr: armãni proaspitã) multu chiro; omlu aestu easti moali
(expr: mulashcu, imir), nu-i bun tr-aestu lucru; cari poati, oasi aroadi, shi cari nu, ne carni moali; va tsã-l adar truplu ma moali dicãt pãntica; aushlji vor pãni moali sh-yin veclju
§ muliciuni/muliciune (mu-li-cĭú-ni) sf muliciunj (mu-li-cĭúnjĭ) – harea tsi-l fatsi un lucru tra s-hibã moali; lipsã di dinami; slãbintsã, adinãmii
{ro: moliciune}
{fr: amollissement}
{en: softness}
ex: aduchescu nã muliciuni (adinãmii, slãbintsã) tu tut truplu di nu-nj va inima s-adar tsiva
§ molav (mó-lavŭ) adg (shi adv) molavã (mó-la-vã), molavi (mó-lavĭ), molavi/molave (mó-la-vi) – (om) tsi s-minã peanarga; tsi nu pari s-aspunã multã ineryii tu lucrul tsi fatsi; tsi s-aspuni ca linivos cã sh-fatsi lucrili peagalea; prãhar, moali, mulashcu, mulatic, imir, dobru, linãvos, etc.
{ro: molatic, blajin}
{fr: mou, nonchalant}
{en: soft, flabby}
ex: ca njelj dultsi sh-molavi (imiri); Mitrusha molav (moali) tut ma-nj greashti; easti un fiticã molavã (dobrã, dultsi); nu-i ashi cum ãnj lipsea a njia, easti molav (moali, mulashcu)
nihtire
nihtire (nih-ti-ré) sm nihtiredz (nih-ti-rédzĭ) – prici tsi sh-u-adutsi cu un shoaric cu arpiti (tsi bãneadzã cu bumbãrats, bubulits, mushti, etc., tsi sta dzua prit locuri ascumti, scutidoasi sh-azboairã di-aradã noaptea); pulj di noaptea; nihtiridã, dubruljac, dobruljac, dubãrac, bubureac, budruljac
{ro: liliac (animal)}
{fr: chauve-souris}
{en: bat}
§ nihtiridã (nih-ti-rí-dã) sf nihtiridz (nih-ti-rídzĭ) – (unã cu nihtire)
§ nihteri (nih-té-ri) sf nihteri (nih-térĭ) – lucru di noapti; atsea tsi fatsi un cãndu priveaglji (sh-treatsi noaptea cu) un lãndzit i un mortu; nihteryiu; privigljari
{ro: priveghi}
{fr: travail de nuit; veillée}
{en: night work, vigil, death watch}
ex: nihtiredzlji fac nihteri (alagã noaptea)
§ nihteryiu (nih-tér-yĭu) sn nihteryi (nih-tér-yi) – (unã cu nihteri)
ex: cãntã a featilor nihteryiu
oai/oae
oai/oae (ŭá-i) sf oi (óĭ) – pravdã imirã, criscutã di armãnj trã lapti, lãnã shi carni; feamina-a birbeclui;
(expr:
1: (om) di la oi = (om) aplo, ageamit, tsi nu shtii multi, tsi ari purtari di picurar, di om agru di la munti;
2: ti pitrec io la oi? = mini va ti-arãd?, io va tsã trag cãlupea?, io va tsã bag tastrul di gushi?, etc.;
3: oai; oaea-l Dumnidzã; easti ca unã oai = om bun la inimã, dobru, mulashcu, imir;
4: suntu ca oili, unã dupã-alantã = suntu ca glari, ca oili tsi s-lja unã dupã-alantã;
5: oaea iu pashti, aclo sh-alasã lãna = iu sh-amintã bana omlu, aclo sh-aspardzi shi paradzlji;
6: ca unã oai vãrlã = tsi easti ca tivichel, lishor la minti, imnã greu andãrlãsit;
7: ca scaljlu di lãna-a oailjei s-tsãni = s-tsãni multu vãrtos, di nu poati omlu s-ascapã lishor di el;
8: oaea s-dutsi la scalj, nu scaljlu la oai = biljaea nu yini singurã, omlu singur sh-u caftã;
9: cãndu-aveam oi, nu-aveam minti, tora tsi am minti, nu-am oi = mintea-lj yini a omlui mash dupã tsi u pati, dupã tsi li cheari tuti;
10: dit unã oai, doauã chelj nu es = nu pots sã-lj ljai ma multu a omlui di-atsea tsi ari;
11: tundi-u oaea ma nu u bilea = fã mash cãt lipseashti, nu ma multu; nu lja ma multu dicãt ai ananghi;
12: oae ti fats (ti-amintsã)? luplu ti mãcã = macã Dumnidzã ti fatsi slab shi aplo, s-ti-ashteptsã s-ti-arãdã lumea;
13: tu-unã sutã di anj sh-un lup mãcat di oai = omlu multu bun arariori lj-u poati a omlui arãu;
14: nu s-aspari luplu di chealea-a oailjei = nu pots s-lu-aspari omlu-arãu mash cu zboarãli;
15: badz luplu picurar shi vrei s-ts-aveaglji oili? = va sã shtii s-ti afireshti di omlu arãu, nu lipseashti s-lji fats besã;
16: sh-oili tuti, sh-cu luplu oaspi nu s-poati = nu pots s-hii oaspi cu dushmanlu, sã-lj fats besã shi s-pistipseshti cã nu va ti-arãdã, nu va tsã facã-arãu;
17: oaea tsi s-arãspãndeashti luplu u mãcã = ma s-esh dit lumea-a ta shi nu-ai altu ningã tini cu cari s-ti-aveglji shi s-ti apãri, lumea va poatã s-ti-arãdã lishor;
18: ma ghini ndoi cãrbunj dicãt nã njilji di oi = zbor tsi s-dzãtsi cã, atumtsea cãndu ngljets sh-mori di-arcoari, easti ma ghini s-ai ndoi cãrbunj s-ti ncãldzãshti dicãt unã njilji di oi)
{ro: oaie}
{fr: brebis, mouton}
{en: sheep}
ex: patru imnã, doauã sta, n casã dat (bãrtsat) nã da (angucitoari: oaea); aclo tundea un celnic oili; oi ai, casã mplinã ai; oili au buni, ma au sh-cripãri; unã oai arãnjoasã umpli oili tuti; eara armãnj, nu easti multu di-atumtsea, cari avea cãti 10,000 di oi; easti ca unã oai
(expr: easti om bun, dobru, moali);
prãhar
prãhar (prã-hárŭ) adg prãharã (prã-há-rã), prãhari (prã-hárĭ), prãhari/prãhare (prã-há-ri) – (om) tsi s-minã peanarga; tsi nu pari s-aspunã multã ineryii tu lucrul tsi fatsi; tsi s-aspuni ca linivos cã sh-fatsi lucrili peagalea; molav, moali, mulashcu, mulatic, imir, dobru, linãvos, etc.
{ro: molatic, blajin}
{fr: mou, nonchalant}
{en: soft, flabby}
ex: cu prãharlu-aestu nu lipsea sã nchisescu
pulj1
pulj1 (púljĭŭ) sm pulj (púljĭ) –
1: multi turlii di prici cu truplu-acupirit di peani, cu dintanã, tsi fac oauã sh-cu doauã arpiti mãri cu cari azboairã;
2: njiclu (tsi easti dit oauã fapti sh-cluciti) di-aesti prici; (fig:
1: pulj = zbor dultsi di diznjirdari cu cari s-hãidipseashti un njic, un vrut, etc.; expr:
2: lapti di pulj = itsi lucru vrei, cã easti i cã nu easti tu lumi, cã s-fatsi i cã nu s-fatsi vãrãoarã;
3: mi culcu (bag s-dormu) cu puljlji = mi bag s-dormu agonja, cum cadi noaptea;
4: ca pulj mãcã = mãcã putsãn;
5: scoasi puljlu arichi = tinir tsi pistipseashti cã ari criscutã shi poati s-facã dupã caplu-a lui;
6: pulj tu vimtu = yisi, lucri tsi nu s-fac;
7: ca pulj orghi = ca un tsi-ashteaptã sã-lj si da tuti etimi;
8: ca pulj fãrã cloci = singuri, fãrã s-aibã cari sã-lj mutreascã, s-lj-afireascã di-arali, etc. ca njits fãrã dadã, oarfãnj;
9: di unã njilji pulj pri gardu, cama ghini un tru mãnã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atselj tsi nu suntu ifhãrãstisits cu-atseali tsi pot s-aibã, ma sã nyiseadzã cã va s-aibã lucri tsi nu va poatã vãrãoarã s-li aibã;
10: cati pulj, sh-bãtearea-lj = tuti lucrili nu suntu unã soi; cati om cu hãrli sh-huili-a lui; cati pom cu-aumbra-lj;
11: ved pulj ntr-oclji = s-dzãtsi cãndu ti-agudeashti cariva pri cap di tsã si pari cã vedz steali verdzã;
12: tsi pulj va s-acats = tsi amintatic va s-ai, tsi hãiri va fats;
13: iu bea puljlji apã; iu featã puljlji = (tu pirmiti) iuva multu diparti, la mardzinea-a loclui, dupã soari;
14: loc iu nitsi pulj nu calcã (bati) = (tu pirmiti) irnjii, pundii, pustiljii, loc multu diparti;
15: pulj azbuirãtor (mãyipsit, aumbrat, cãntat) = (tu pirmiti) pulj tsi poati s-facã nishenj sh-di-aradã caftã s-lj-agiutã Mushata-a Loclui shi Gionili Aleptu;
16: azbuirã puljlu (tsi-l vreai) = dusi, lu-ascãpash trã totna (lucrul tsi-l vreai);
17: pulj gurã di om = (tu pirmiti) pulj tsi zburashti ca omlu)
{ro: pasăre, pui (de pasăre)}
{fr: oiseau, poulet}
{en: bird, chick}
ex: tsi-aruts tu vimtu sh-nu cadi? (angucitoari: puljlu); clocea i di leamni sh-cheatrã, puljlji-lj sunt di cheali sh-carni (angucitoari: casa shi oaminjlji); puljlu atsel bunlu, s-cunoashti dupã creastã; acãtsai un pulj; alãndura scoasi pulj (featsi njits); puljlu di gãljinã azbuirã; lj-furarã doi pulj sh-nã pulji; pi arburi eara un cuibar di vulturi cu pulj (njits); nu-alasã puljlu s-ts-azboairã; clocea tsi nu s-ashtearni tu cuibar, pulj nu scoati; armasirã ca pulj fãrã cloci
(expr: fãrã mutriri, agiutor di la vãrnu); s-videm tsi pulj va s-acats!
(expr: s-videm ma s-fats vãrã prucuchii); sh-lapti di pulj adutsi!