DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

doarã1

doarã1 (dŭá-rã) sf doari/doare (dŭá-ri) shi dori (dórĭ) –
1: lucru dat di (icã loat di la) cariva, cu vreari shi fãrã platã, ca agiutor, ca semnu di uspitsãlji, etc.; dar, pischesi;
2: hari (di la Dumnidzã); (fig:
1: doarã = doarã tsi s-da cãndu s-isusescu doi tiniri; expr:
2: trec cu dorli = trec di la isusit la isusitã cu doarili di isozmatã)
{ro: dar, cadou, har}
{fr: cadeau, don}
{en: gift, bestowal}
ex: amirãlu mpãrtsã doari (pischesi); va-lj da doarã mari; mushuteatsã, doarã (hari, pischesi) sh-ghini, Mai durut, n-adusesh tini; fugã-lj doara (harea) a Domnului; sh-draclu-adutsi-a avutlui doari (daruri); acumpãrai sh-niscãnti dhori (pischesi) ti voi; calu di doarã (dar) nu s-caftã la dintsã; doara casã nu-aspardzi; doara (pischesea) ti leagã; aseara tricurã cu doarili
(expr: tricurã la isusitã cu doarili); scumpi doari
(expr: doari di isozmatã) lj-adusi gionili; pusca di doarã-i ma dultsi sh-di njari

§ dar (dárŭ) sn daruri (dá-rurĭ) – (unã cu doarã1)
ex: ahtari dar (doarã)

§ durusescu (du-ru-sés-cu) vb IV durusii (du-ru-síĭ), duruseam (du-ru-seámŭ), durusitã (du-ru-sí-tã), durusiri/durusire (du-ru-sí-ri) – fac doarã; ahãrzescu, hãrzescu, dãruescu, dursescu, pischisescu
{ro: dărui, face un dar}
{fr: faire cadeau, accorder, gratifier; douer, dédier}
{en: make a gift; dedicate, endow}
ex: ea shi Nanciul cu arcul a lui, ãl duruseashti cu (ãlj fatsi doarã, lj-aminã) unã suzeatã shi-lj spitrumsi gãrgãlanlu

§ durusit (du-ru-sítŭ) adg durusitã (du-ru-sí-tã), durusits (du-ru-sítsĭ), durusiti/durusite (du-ru-sí-ti) – tsi easti faptu doarã; tsi-lj s-ari faptã unã doarã; ahãrzit, hãrzit, dãruit, dursit, pischisit
{ro: dăruit}
{fr: qui est fait (ou a reçu) un cadeau, accordé, gratifié, dédié, doué}
{en: given a gift, being presented with a gift, endowed, dedicated}
ex: eara ghini durusit sh-di partea a mintiljei

§ durusiri/durusire (du-ru-sí-ri) sf durusiri (du-ru-sírĭ) – atsea tsi s-adarã cãndu un fatsi unã doarã; ahãrziri, hãrziri, dãruiri, dursiri, pischisiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

adoarã1

adoarã1 (a-dŭá-rã) adv – lunjina tsi da pri tser ninti ca s-easã soarili tahina; oara, cati tahina, cãndu nchiseashti prota si s-veadã lunjinã, cãndu creapã dzua, cãtã tu oara 2 noaptea; adoara, deadoarã, deadoara, apiritã, apirish, andzari, ndzari, ndzãrimi, dzari, zari, cripatã, hãrghii, hãryii, hãrãyii, hãrãxitã, haragmã, harazmã, haraimera
{ro: zori de zi, spre ora două noaptea}
{fr: pointe du jour, à l’aube, vers deux heures du matin}
{en: at dawn, about 2 o’clock at night}
ex: di-adoarã, shtii, cãndu lja s-creapã dzua; lunjineadzã pãn di-adoarã; pãnã cãtrã di-adoarã (tu cripata-a dzuãljei), ne cipit di om i di prici nu s-vidzu; pãnã di-adoarã yipturli eara curati shi aleapti dupã simintsã

§ adoara1 (a-dŭá-ra) adv – (unã cu adoarã1)

§ deadoarã1 (dea-dŭá-rã) adv (scriatã shi di-adoarã) – (unã cu adoarã1)
ex: cupiili sãrmati deadoarã (dit hãryii) sum bradz

§ deadoara1 (dea-dŭá-ra) adv (scriatã shi di-adoara) – (unã cu adoarã1)

§ dadoara1 (da-dŭá-ra) adv – (unã cu adoarã1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã