DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

dizvoc

dizvoc (diz-vócŭ) (mi) vb I dizvucai (diz-vu-cáĭ), dizvucam (diz-vu-cámŭ), dizvucatã (diz-vu-cá-tã), dizvucari/dizvucare (diz-vu-cá-ri) – arup cu dintsãlj (dinjic, disic); arup (talj, aspargu) un lucru tu multi cumãts; portu un stranj pãnã s-fatsi cumãts; dinjic, disic, dirin, arup, talj, aspargu, cãtãstrãpsescu, afãnsescu, etc.;
(expr:
1: mi dizvoc di mãcari = mãc multu di multu, ma multu dicãt lipseashti;
2: (muljarea) dizvoacã (njic) = (muljarea) amintã un njic)
{ro: sfâşia, distruge, dărăpăna}
{fr: mettre en loques, en lambeaux; déchirer, dégrader, délabrer, ruiner}
{en: tear something to shreds (to rags); damage, dilapidate, wreck}
ex: unã dzuã, cãnjlji va mi dizvuca (arupea cu dintsãlj, disica); ornji sh-cãnj au si-ts dizvoacã (aspargã, dinjicã, dirinã) aestu cap tsi-i gol di minti; dizvoacã (aspardzi, cãtãstrãpseashti) tutiputa adunatã cu zahmeti; mi dizvucai
(expr: mi cãpãii, mi umflai) di mãcari; cãndu-lj vinji oara s-dizvoacã
(expr: s-amintã un njic), featsi nã featã

§ dizvucat (diz-vu-cátŭ) adg dizvucatã (diz-vu-cá-tã), dizvucats (diz-vu-cátsĭ), dizvucati/dizvucate (diz-vu-cá-ti) – tsi easti faptu (aruptu, disicat, dinjicat, etc.) tu cumãts; dinjicat, disicat, dirinat, aruptu, tãljat, aspartu, cãtãstrãpsit, afãnsit, etc.
{ro: sfâşiat; distrus, dărăpănat}
{fr: mis en loques, en lambeaux; déchi-ré, dégradé, délabré, ruiné}
{en: torn to shreds (to rags); dama-ged, dilapidated, wrecked}
ex: bucãts dizvucati (arupti) dit stranjili-a ljei

§ dizvucari/dizvucare (diz-vu-cá-ri) sf dizvucãri (diz-vu-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-dizvoacã tsiva (cariva); dinjicari, disicari, dirinari, arupeari, tãljari, aspãrdzeari, cãtãstrãp-siri, afãnsiri, etc.
{ro: acţiunea de a sfâşia; de a dărăpăna}
{fr: action de mettre en loques, en lambeaux; déchirer, dégrader, délabrer, ruiner}
{en: action of tearing something to shreds, to rags; of damaging, of dilapidating, of wrecking}

§ nidizvucat (ni-diz-vu-cátŭ) adg nidizvucatã (ni-diz-vu-cá-tã), nidizvucats (ni-diz-vu-cátsĭ), nidizvucati/nidizvucate (ni-diz-vu-cá-ti) – tsi nu easti dizvucat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

armu

armu (ár-mu) sn armuri (ár-murĭ) – partea di nsus a ciciorlui (cama multu di pravdã) ma nsus di dzinuclju (poati sh-cu-unã parti di trup); bucã, coapsã, cipoc, buti, scheli, cãrãdzelj;
(expr: armuri-armuri u fac (scot) = u fac cumãts, u-arup, u dizvoc)
{ro: arm, but}
{fr: quart, cuisse, paleron}
{en: thigh, shoulder-blade}
ex: nj-deadi un armu di njel; avem trã hirbeari un armu di tsap; cu un armu s-aleapsi; armuri-armuri u scoasirã
(expr: u-arupsirã, u dinjicarã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

dãrãm

dãrãm (dã-rắmŭ) (mi) vb I dãrãmai (dã-rã-máĭ), dãrãmam (dã-rã-mámŭ), dãrãmatã (dã-rã-má-tã), dãrãmari/dãrãmare (dã-rã-má-ri) –
1: u surpu (u-aruc mpadi, u-aspargu, u dau di padi, u ruzuescu) unã binai (casã, punti, etc.) sh-u-alas (multi ori) si s-aspunã ca unã urvalã; lu-arãstornu (lu-arucutescu) sh-lu dau di padi; surpu, sãrup, surup, survuljisescu, rãzuescu, aspargu, arãzvuescu, arãvulsescu, arãvuescu, etc.; sutrupsescu, afãnsescu, cãtã-strãpsescu, prãpãdescu, etc.;
2: dinjic un lucru (pãni, cash, carni, etc.) di-l fac cumãts njits; aspargu un lucru shi-l fac cumãts; dinjic, arup, disic, cioamin, dizvoc, chisedz, etc. (fig: mi dãrãm trã cariva = hiu tu mari vreari cu cariva; mor sh-cher trã cariva)
{ro: dărâma, distruge; dumica}
{fr: ruiner, démolir, detruire; émietter}
{en: ruin, demolish, destroy; crumble}
ex: va s-li dãrãmã (surpã) casili; s-dãrãmã dupã nãsã (fig: easti tu mari vreari, moari sh-cheari); dãrãmã (dinjicã) niheamã pãni tu lapti

§ dãrãmat (dã-rã-mátŭ) adg dãrãmatã (dã-rã-má-tã), dãrãmats (dã-rã-mátsĭ), dãrãmati/dãrãmate (dã-rã-má-ti) –
1: (unã binai, casã, punti, etc.) tsi easti surpatã (aspartã, datã di padi, ruzuitã); arãsturnat (arucutit) sh-dat di padi; surpat, sãrupat, surupat, survuljisit, rãzuit, aspartu, arãzvuit, arãvulsit, arãvuit, etc.; sutrupsit, afãnsit, cãtãstrãpsit, prãpãdit, etc.;
2: tsi easti faptu njits cumãts (cu tãljarea, arupearea, disicarea, ciuminarea, etc.); dinjicat, aruptu, disicat, ciuminat, dizvucat, chisat, etc.
{ro: dărâmat, distrus; dumicat}
{fr: ruiné, démoli, detruit; émietté}
{en: ruined, demolished, destroyed; crumbled}
ex: cãndu eshti dãrãmat (fig: sutrupsit) di yin

§ dãrãmari/dãrãmare (dã-rã-má-ri) sf dãrãmãri (dã-rã-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva i cariva s-dãrãmã; surpari, sãrupari, surupari, survuljisiri, rãzuiri, aspãrdzeari, arãzvuiri, arãvulsiri, arãvuiri, etc.; sutrupsiri, afãnsiri, cãtãstrãpsiri, prãpãdiri, etc.; dinjicari, arupeari, disicari, ciuminari, dizvucari, chisari, etc.
{ro: acţiunea de a dărâma, de a distruge; de a dumica; dărâmare, distrugere; dumicare}
{fr: action de ruiner, de démolir, de detruire; d’émietter}
{en: action of ruining, of demolishing, of destroying; of crumbling}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dinjic

dinjic (di-njicŭ) (mi) vb I dinjicai (di-nji-cáĭ), dinjicam (di-nji-cámŭ), dinjicatã (di-nji-cá-tã), dinjicari/dinjicare (di-nji-cá-ri) – talj un lucru (pãni, cash, carni, etc.) di-l fac cumãts njits; aspargu un lucru shi-l fac cumãts; aspargu, arup, disic, cioamin, dizvoc, chisedz, dãrãm, etc.
(expr:
1: mi dinjic = mi pidipsescu sh-mi vãsãnipsescu ca un lucru tsi s-dinjicã; mi dirin, munduescu, vãsãnipsescu, nj-scot suflitlu, etc.;
2: l-dinjicarã = l-featsirã cumãts, l-vãtãmarã)
{ro: dumica}
{fr: mettre en morceaux; émietter; briser}
{en: crumble, crumb (bread), shatter}
ex: di sori nu lj-u fricã, di vimtu s-dinjicã (angucitoari: niorlu); dinjicã pãni (featsi cumãts njits di pãni sh-li bãgã) tu lapti; lj-dinicarã (tãljarã cumãts njits di pãni sh-li bãgarã tu) nã cuvatã di lapti s-mãcã; lo apoea truplu, ãl dinjicã bucãts-bucãts; ursa s-alãsã ampaturlea ca vãrã nior dupã nãsh s-lj-agiungã shi s-lji dinjicã
(expr: s-lji facã cumãts shi s-lji mãcã); va u vatãm! gri el, va u dinjic, cã nãsã-i cãtsaua tsi nã cheari tutiputa!; nveasta-lj va s-dinjicã (fig: va s-dirinã); aclo iu plãndzea shi s-dinjica
(expr: s-dirina di plãndzeari), ca laili sh-ca tihilaili, na iu lj-easi nã moashi; s-mi dinjicats
(expr: s-mi fãtsets cumãts), lai curbishanj!; mi dinjicarã cãnjlji; si ncãcearã fratslji di s-dinjicarã
(expr: shi scoasirã suflitlu) un cu-alantu; l-dinjicarã
(expr: l-vãtãmarã) furlji; cum ãts dinjicash, acshi mãcã-ts

§ dinjicat (di-nji-cátŭ) adg dinjicatã (di-nji-cá-tã), dinjicats (di-nji-cátsĭ), dinjicati/dinjicate (di-nji-cá-ti) – tsi easti faptu njits cumãts (cu tãljarea, arupearea, disicarea, ciu-minarea, etc.); aspartu, aruptu, disicat, ciuminat, dizvucat, chisat, dãrãmat, etc.
{ro: dumicat}
{fr: mis en morceaux; émietté; brisé}
{en: crumbled, crumbed (bread), shattered}

§ dinjica-ri/dinjicare (di-nji-cá-ri) sf dinjicãri (di-nji-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-dinjicã tsiva i cariva; aspãrdzeari, arupeari, disicari, ciuminari, dizvucari, chisari, dãrãmari, etc.
{ro: acţiunea de a dumica; dumicare}
{fr: action de mettre en morceaux; d’émietter; de briser}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

yiu

yiu (yíŭ) adg vii/vie (yí-i), yii (yíĭ), yii (yíĭ) –
1: tsi bãneadzã sh-nu easti mortu; tsi easti durusit cu banã; (hiintsã, lucru, idei) tsi s-aflã tu catastasea di dupã amintari shi pãnã la moarti i afãnsiri;
2: lucru trã mãcari tsi armãni ashi cum easti nihertu sh-nicoptu (ca, bunãoarã, carnea dupã tãljarea-a nimaljlui icã zãrzãvãtsli, yimishili, etc., dupã adunarea-a lor shi nãinti ca s-hibã ndreapti tri mãcari cu cutsearea i hirbearea); nicoptu, nihertu, etc.; (fig: yiu = (i) tsi easti ca yearyirlu, sarpit, sertic, dishtiptat, etc.; (ii) tsi s-aspuni el insush, tsi s-aspuni limpidi, ashi cum easti dealihea; (iii) njedzlu, mesea-a unui lucru; expr:
2: apã yii = (i) multu ghini; (ii) apã (dit pãrmiti) tsi lu nyeadzã omlu mortu, tsi-l fatsi omlu s-nu moarã;
3: l-beau di yiu = lu-afãnsescu, l-dinjic, l-dizvoc, lu-arup, etc.)
{ro: viu, personal; crud, necopt}
{fr: vif, vivant, en vie, en personne; cru, non cuit}
{en: alive, living, in person; raw, uncooked}
ex: yiulu fatsi mortul sh-mortul fatsi yiulu (angucitoari: gãljina shi oulu); nu shtiu tsiva, easti yiu (tu banã, bãneadzã) i mortu; yiu (cum eshti ninga tu banã) ti mãc; mutrita yii (fig: dishtiptatã); vãrcolac yiu (dealihea, tsi nu easti mortu); aestu eara Shutlu yiu (fig: el insush, ashi cum easti, vãrã altu); pãnea nu s-coapsi, easti yii (fig: nicoaptã); apã yii, fãrã moarti; nj-aspunea lucri yii (fig: tsi s-aspun limpidi, ashi cum suntu dealihea); tu yia (fig: njedzlu, mesea) a cãloariljei; li shtii tuti, apã yii
(expr: multu ghini)

§ ghiu (ghíŭ) adg ghii/ghie (ghí-i), ghii (ghíĭ), ghii (ghíĭ) – (unã cu yiu)

§ yeatsã1 (yĭá-tsã) sf yets (yĭétsĭ) shi yetsuri (yĭé-tsurĭ) – harea tsi-l fatsi omlu (pravda, earba, etc.) s-hibã yiu; catastasea-a-atsilui tsi s-aflã dealihea tu lumi (cã easti unã prici yii i un lucru tsi nu easti yiu) di cãndu s-fatsi shi pãnã s-afãnseashti dit aestã lumi; banã, zuii, gheatsã;
(expr: yeatsa a etãljei = eta a etãljei, yeatsa di totna sh-trã totna)
{ro: viaţă, existenţă, eternitate}
{fr: vie, existence, éternité}
{en: life, existence, eternity}
ex: s-ascapã cu yeatsã (banã); sh-u tricurã yeatsa-a lor (bana-a lor); tsi yeatsã (banã) dush mini tu eta-aestã?; nu-nj voi yeatsa (bana)!; cari s-hãrseashti di tru-aestã banã, yeatsa a etãljei (fig: yeatsa di tora sh-trã totna) amintã; s-lom yeatsa a etãljei (fig: yeatsa trã totna, trã eta-a etãljei); mash fumlu tsi insha prit ugeatsi eara un semnu di yeatsã (semnu di banã, semnu cã aclotsi, tu casili cu ugeatsi, bãneadzã cariva)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn