nvets1 (nvétsŭ) (mi) vb I nvitsai (nvi-tsáĭ), nvitsam (nvi-tsámŭ), nvitsatã (nvi-tsá-tã), nvitsari/nvitsare (nvi-tsá-ri) – anvets, vets
1: lj-dzãc a unui, lucri tra s-li shtibã, cu boatsea i cu scriarea; aleg (dghivãsescu) unã carti tra s-aflu lucri tsi mi ntiriseadzã icã lucri di cari va s-am ananghi ma nãpoi tu banã; aflu unã habãri; dghi-vãsescu tu cãrtsã; dãscãlipsescu, dãscãlisescu, dãscãlescu, prãxescu;
2: lj-aspun a unui cum s-facã; dau minti (urminilji) a unui ti cum easti ghini s-facã; urnipsescu, urminipsescu, simvulipsescu;
3: cu fãtsearea di ma multi ori a idyiului lucru acats unã lishureatsã tu fãtsearea-a lui sh-nu nj-easti greu s-lu fac ghini; acats unã hui; (mi) mãlãxescu;
(expr: lji nvitsai apili = lji nvitsai adetsli, huili)
{ro: învăţa, instrui, afla, sfătui, (se) obişnui}
{fr: enseigner, s’instruire, conseiller, apprendre, habituer, s’accou-tumer}
{en: learn, teach, advise, get used to}
ex: nu-avea nvitsatã carti (nu s-avea dusã la sculii); nvitsã multu; mi nvitsai (mi mãlãxii) aoatsi; nveatsã (aflã) tsi curã; lishor sã nvets, ma greu s-fats; nvetslu ari shi dizvets; nvitsã tsi-agãrshirã alantsã; nvitsã (aflã) cã feata easti la hiljlu di-amirã; nveatsã tu giunatic, s-ti tindzi tu-aushatic; lu nvitsã (lu urnipsi) cum si zburascã; ti nvets (ti mãlãxeshti), cum mi nvitsai (mi mãlãxii) sh-io; nvitsã (nvitsã carti, dusi) tu sculiili din Poli; s-ari nvitsatã cu casa aestã sh-lj-easti greu si s-mutã; el mi nveatsã (nj-dãtsi cum s-fac, mi urnipseashti) ti ghinili-a meu; nveatsã altu sh-nãs nu s-veadi
§ nvitsat (nvi-tsátŭ) adg nvitsatã (nvi-tsá-tã), nvitsats (nvi-tsátsĭ), nvitsati/nvitsate (nvi-tsá-ti) – tsi-lj s-ari dzãsã (cu boatsea i cu scriarea) lucri tsi nu li shtia; tsi ari aflatã unã hãbari; cari fu urnipsit; cari s-ari mãlãxitã cu fãtsearea i arãvdarea-a unui lucru; tsi s-ari dusã la sculii; tsi easti om cu carti; anvitsat, vitsat, dghivãsit, dãscãlipsit, dãscãlisit, dãscãlit, prãxit, urnipsit, urmi-nipsit, simvulipsit, mãlãxit
{ro: învăţat, instruit, aflat, sfătuit, obişnuit}
{fr: enseigné, instruit, conseillé, appris, habitué, accoutumé}
{en: advised, learned, taught, got used to}
ex: gioni-aleptu shi nvitsat (cu carti, dus la sculii); oaminj alãgats shi nvitsats (tsi au faptã shi shtiu multã carti); urnipsits shi nvitsats (urnipsits); cum sh-eara nvitsat (cum sh-u-avea adetea); featili nvitsati (tsi s-au dusã la sculii, tsi nvitsarã carti), armãn nimãrtati; tuts nvitsatslji cunoscu un Dumnidzã; amirãlu cljimã nvitsatslj-a amirãriljei; nvitsat i mash pãtsãtlu
§ nvitsari/nvitsare (nvi-tsá-ri) sf nvitsãri (nvi-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si nveatsã tsiva; anvitsari, vitsari, dghivãsiri, dãscãlipsiri, dãscãlisiri, dãscãliri, prãxiri, urnipsiri, urminipsiri, simvulipsiri, mãlãxiri
{ro: acţiunea de a învăţa, de a instrui, de a afla, de a sfătui, de a (se) obişnui; învăţare, instruire, aflare, sfătuire, obişnuire, obişnuinţă}
{fr: action d’enseigner, de s’instruire, de conseiller, d’apprendre, de s’habituer, de s’accoutumer; enseignement, conseil, accoutumance}
{en: action of learning, of teaching, of advising, of getting used to; instruction, advise, custom}
ex: noi nvitsari (urnimii) di voi nu vrem; nvitsarea-a lucrilor buni sh-mushati analtsã pri om
§ ninvitsat (nin-vi-tsátŭ) adg ninvitsatã (nin-vi-tsá-tã), ninvitsats (nin-vi-tsátsĭ), ninvitsati/ninvitsate (nin-vi-tsá-ti) – cari nu s-ari dusã la sculii shi nu easti nvitsat; cari nu easti nvitsat cu un lucru tra s-lu facã; (hãbari) tsi nu s-ari aflatã
{ro: neînvăţat, neobişnuit, incult, ignorant}
{fr: qui n’est pas instruit; qui n’est pas habitué, accoutumé, inculte, ignorant}
{en: who has not been taught; not used to; uncultivated, ignorant}
ex: ea ninvitsatã (tsi nu eara nvitsatã) cu ahtari grai; nvitsatlu (atsel tsi s-dusi la sculii, tsi ari nvitsatã carti) ari patru oclji, sh-ninvitsatlu un singur; ninvitsatlu (atsel tsi nu-ari carti), ficiorlu diznjirdat, armãni ninvitsat; ninvitsatlu cãt avut s-hibã, easti huzmichear a nvitsatlui; tut nveatsã omlu, sh-ninvitsat moari; ninvitsatlu easti orbu, shi armasi orbu!
§ ninvitsari/ninvitsare (nin-vi-tsá-ri) sf ninvitsãri (nin-vi-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu si nveatsã tsiva
{ro: acţiunea de a nu învăţa; de a nu afla; de a nu (se) obişnui; neînvăţare, neobişnuire, neobişnuinţă}
{fr: action de ne pa (s’)enseigner, de ne pas s’habituer}
{en: action of not learning, of not teaching, of not getting used to}
§ nvitsãturã (nvi-tsã-tú-rã) sf nvitsãturi (nvi-tsã-túrĭ) – atsea tsi fatsi omlu cãndu nveatsã tsiva; lucru nvitsat; anvitsãturã, nvets, praxi, urnimii, adeti, hui, etc.
{ro: acţiunea de a învăţa; învăţătură}
{fr: action d’enseigner; instruction}
{en: action of teaching; instruction}
ex: s-dishcljidã oclji la nvitsãturã (nvitsari); s-lja nvitsãturã di la nãs; ari multã nvitsãturã (carti); nvitsãturli a dascalui nu va li agãrshescu pute; nu vru s-ascultã nvitsãturli (urnimiili) a meali; nvitsãtura nu s-toarnã prit ureaclji cu hunia; nvitsãtura nu-ari mãrdzinj
§ nvets2 (nvétsŭ) sn nvetsuri (nvé-tsurĭ) – atsea tsi nveatsã omlu; nvitsãturã, nvitsari, carti, praxi, urnimii, hãbari, adeti, hui, etc.
{ro: învăţ, sfat, obicei}
{fr: enseignement, conseil; habitude}
{en: teaching, advice, habit}
ex: ari nvets (praxi, hui) slab; nvetslu (nvitsarea) nu-ari mardzini; li fatsi cu nvetslu (urnimia) a sharpilui; di iu li ari aesti nvetsuri? (aesti prãxi, purtãri, hui?); nvetslu ari shi dizvets; dupã nvetslu (urnimia) a lui sh-brãhtisi casã sh-tutiputã
§ anvets1 (an-vétsŭ) (mi) vb I anvitsai (an-vi-tsáĭ), anvitsam (an-vi-tsámŭ), anvitsatã (an-vi-tsá-tã), anvitsa-ri/anvitsare (an-vi-tsá-ri) – (unã cu nvets1)
ex: cãt bãnedz ahãt anvets
§ anvitsat (an-vi-tsátŭ) adg anvitsatã (an-vi-tsá-tã), anvitsats (an-vi-tsátsĭ), anvitsati/anvitsate (an-vi-tsá-ti) – (unã cu nvitsat)
ex: aclotsi nu him anvitsats noi
§ anvitsari/anvitsare (an-vi-tsá-ri) sf anvitsãri (an-vi-tsắrĭ) – (unã cu nvitsari)
§ anvitsãturã (an-vi-tsã-tú-rã) sf anvitsãturi (an-vi-tsã-túrĭ) – (unã cu nvitsãturã)
§ anvets2 (an-vétsŭ) sn anvetsuri (an-vé-tsurĭ) – (unã cu nvets2)
ex: s-tsã dau un anvets (unã urnimii)
§ vets (vétsŭ) (mi) vb I vitsai (vi-tsáĭ), vitsam (vi-tsámŭ), vitsatã (vi-tsá-tã), vitsari/vitsare (vi-tsá-ri) – (unã cu nvets2)
ex: va s-ti veatsã (nveatsã) tsi s-fats, ma s-nu agãrsheshti s-mi ljai; ashi vitsarã turtsilj tra s-nu yiseadzã dupã pleashcã; s-tuchea vitsãnd ficiorlji
§ vitsat (vi-tsátŭ) adg vitsatã (vi-tsá-tã), vitsats (vi-tsátsĭ), vitsa-ti/vitsate (vi-tsá-ti) – (unã cu nvitsat)
§ vitsari/vitsare (vi-tsá-ri) sf vitsãri (vi-tsắrĭ) – (unã cu nvitsari)
§ dizvets1 (diz-vétsŭ) (mi) vb I dizvitsai (diz-vi-tsáĭ), dizvitsam (diz-vi-tsámŭ), dizvitsatã (diz-vi-tsá-tã), dizvitsari/dizvitsare (diz-vi-tsá-ri) – cher unã hui (hari) tsi u-aveam nvitsatã (acãtsatã) ninti; agãrshii atseali tsi-am nvitsatã; mi-alas di-unã hui (hari) tsi u-am; mi vindic di-unã hui urutã
{ro: dezvăţa, (se) dezobişnui}
{fr: désapprendre, (se) déshabituer}
{en: unlearn, break oneself of the habit of}
ex: azã, prindi s-nã dizvitsãm di (s-alãsãm di-unã parti, s-agãrshim) tuti cãti nvitsãm pãnã aeri; mi dizvitsai (mi-alãsai) di beari; mi dizvitsai s-mi bag ntardu; s-dizvitsã (chiru adetea, agãrshi cum) s-frimintã pãni
§ dizvitsat (diz-vi-tsátŭ) adg dizvitsatã (diz-vi-tsá-tã), dizvitsats (diz-vi-tsátsĭ), dizvitsati/dizvitsate (diz-vi-tsá-ti) – tsi ari chirutã (s-ari alãsatã di) unã hui (hari) nvitsatã; tsi ari agãrshitã atseali nvitsati; tsi s-ari vindicatã di-unã hui urutã
{ro: dezvăţat, dezobişnuit}
{fr: déshabitué, corrigé}
{en: unlearned, broken oneself of the habit of}
§ dizvitsari/dizvitsare (diz-vi-tsá-ri) sf dizvitsãri (diz-vi-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-dizveatsã di-un lucru nvitsat (di-unã hui urutã, etc.); dizvets
{ro: acţiunea de a (se) dezvăţa, de a (se) dezobişnui; dezvăţare, dezobişnuire}
{fr: action de désapprendre, de (se) déshabituer}
{en: action of unlearning, of breaking oneself of the habit of}
§ dizvets2 (diz-vétsŭ) sm fãrã pl – faptul cã un s-ari alãsatã (s-ari vindicatã, ari agãrshitã) unã hui (hari) nvitsatã; dizvitsari
{ro: dezvăţ, corijare}
{fr: le fait de se corriger, de perdre ou de renoncer à une mauvaise habitude}
{en: the fact of unlearning something; the fact of correcting oneself of a bad habit}
ex: nvetslu ari shi dizvets
