virin (vi-rínŭ) sn virinuri (vi-rí-nurĭ) –
1: fãrmaclu alãsat di yiets ca nãpãrtica, alghina, pangul, etc. cãndu (tra si s-apãrã) l-mushcã i lu ntsapã omlu; unã lugurii cari, cãndu easti mãcatã, lj-adutsi multu arãu (pãnã sh-moarti) a omlui;
2: starea di mãrinari tsi u-ari un cãndu pati tsiva (cãndu easti tu jali, etc.); nvirin, fãrmac, cemir, ncemir, ciomir, axif, gãfã; nvirinari, virinari, virnari, nvirnari, nvirari, nver, dor greu, mãrinari, mãrãnari, amãrãciuni, amãrami, amãreatsã, cripari, caimo, jali, stinuhurii, sicleti, mãrazi, cãnjinã; fãrmac
{ro: venin, otravă; amărăciune, întristare}
{fr: venin, poison; amertume, chagrin profond}
{en: venom, poison; bitterness, sadness}
ex: lj-eara fricã di virin (fãrmac); s-arucã virin (fãrmac) la patru cãnj; cuclu bati nsus pri chin, di nj-adutsi mash virin (amãrãciuni); armãnjlji plãng virin (cu-amãrami); am mari virin tu suflit (dureari sufliteascã); om cari tsãni virinlu
§ nvirin1 (nvi-rínŭ) sn nvirinuri (nvi-rí-nurĭ) – (unã cu virin)
ex: di nvirin (cripãri) muri troarã; mari nvirin ãnj yini
§ nver3 (nvérŭ) sm fãrã pl – (unã cu virin)
ex: nverlu ari shi dizver; nverlu aestu di itsido lucru cu vãrnu nu va s-bãnedz
§ virinedz (vi-ri-nédzŭ) (mi) vb I virinai (vi-ri-náĭ), virinam (vi-ri-námŭ), virinatã (vi-ri-ná-tã), virinari/virinare (vi-ri-ná-ri) –
1: dau virin a unui tra s-lji fac arãu; ljau virin cãndu mi mãshcã (mi ntsapã) unã yeatsã ca, bunãoarã, nãpãrticã, alghinã, pangu, etc.;
2: aduchescu (icã fac pri altu s-aducheascã) unã dureari sufliteascã, un dor greu tu inimã, unã mãrazi (cãnjinã, amãreatsã, cripari, etc.); ãnj chicã greu; ãnj lãescu inima; lãescu tu hicati; virnedz, nvirinedz, nvirin, nviredz, nfarmãc, nfãrmãcusescu, fãrmãcusescu, ncioamir, ncimiredz, nciumiredz, nciomir; mãrinedz, mãrãnedz, amãrãscu, cãnjisescu, nfushtedz, crep, pãrãpunjisescu;
(expr: nu-nj ti hãrsea, hãrsite, nu-nj ti virina, virinate = zbor tsi dzãtsi cã haraua shi nvirinarea s-alãxescu di la unã dzuã la-alantã)
{ro: otrăvi, (se) mâhni, (se) întrista}
{fr: (s’)envenimer, (s’)empoisonner, affliger, attrister, être plein d‘amertume}
{en: poison, sadden, grieve, distress}
§ virinat (vi-ri-nátŭ) adg virinatã (vi-ri-ná-tã), virinats (vi-ri-nátsĭ), virina-ti/virinate (vi-ri-ná-ti) – cari lo virin; tsi-lj si deadi s-lja virin;
2: tsi aducheashti (icã fatsi pri altu s-aducheascã) unã dureari sufliteascã (un dor greu tu inimã, unã mãrazi, cãnjinã, amãreatsã, cripari, etc.); tsi-lj chicã greu; tsi ari cripãri; nvirinat, nvirnat, nvirat, nfãrmãcat, nfãrmãcusit, fãrmãcusit, nciumirat, ncimirat, mãrinat, mãrãnat, amãrãt, cãnjisit, nfushtat, cripat, pãrãpunjisit
{ro: otrăvit, mâhnit, întristat}
{fr: envenimé, empoisonné, affligé, attristé, triste, désolé}
{en: poisoned, saddened, sad, grieved, distressed}
ex: tsiva s-nu fats virinat, cãtse va ti fats pishman
§ virinari/virinare (vi-ri-ná-ri) sf virinãri (vi-ri-nắrĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu si nvirineadzã, cãndu aducheashti (icã fatsi pri altu s-aducheascã) unã dureari sufliteascã (un dor greu tu inimã, unã mãrazi, cãnjinã, amãreatsã, cripari, etc.); nvirinari, nvirnari, nvirari, nfãrmãcari, nfãrmãcusiri, fãrmãcusiri, nciumirari, ncimirari, mãrinari, mãrãnari, amãrãri, cãnjisiri, nfushtari, cripari, cãnjisiri, pãrãpunjisiri
{ro: acţiunea de a otrăvi, de a mâhni, de a întrista; otrăvire, mâhnire, întristare}
{fr: action d’envenimer, d’empoisonner, d’affliger, d’attrister, de devenir triste, d’être désolé)}
{en: action of poisoning, of becoming sad, of grieving, of being distressed}
§ dizvirin (diz-vi-rinŭ) (mi) vb I dizvirinai (diz-vi-ri-náĭ), dizvirinam (diz-vi-ri-námŭ), dizvirinatã (diz-vi-ri-ná-tã), dizvirinari/dizvirinare (diz-vi-ri-ná-ri) –
1: fac tsiva (lj-dau tsiva, unã yitrii) tra s-lu vindic (si s-aducheascã ma ghini) di virinlu tsi-ari loatã tu trup;
2: l-fac pri cariva tra s-lji treacã (niheamã) nvirinarea tsi-aducheashti tu suflit; cu zboarã dultsã di mbunari sh-cu vreari, l-fac pri cariva tsi easti multu mãrãnat (cripat, tu jali, etc.) si s-aducheascã ma ghini (s-isihãseascã); pãrigursescu
{ro: lua ceva contra veninului; face să nu mai fie supărat; împăca, consola}
{fr: prendre quelque chose contre le venin; faire tomber (oublier) la colère de quelqu’un}
{en: take something against venom; relieve grief (distress, sadness) of someone}
§ dizvirinat (diz-vi-ri-nátŭ) adg dizvirinatã (diz-vi-ri-ná-tã), dizvirinats (diz-vi-ri-nátsĭ), dizvirinati/dizvirinate (diz-vi-ri-ná-ti) – tsi easti vindicat di nvirinarea tsi u-ari
{ro: vindecat de venin; eşit din starea de supărare; împăcat, consolat}
{fr: guéri de venin; à qui la colère est tombée}
{en: healed for venom; relieved of grief (distress, sadness)}
§ dizvirinari/dizvirinare (diz-vi-ri-ná-ri) sf dizvirinãri (diz-vi-ri-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-disvirineadzã
{ro: acţiunea de a lua ceva contra veninului; de a face să nu mai fie supărat; de a împăca, de a consola}
{fr: action de prendre quelque chose contre le venin; de faire tomber (oublier) la colère de quelqu’un}
{en: action of taking something against venom; of relieving grief (distress, sadness)}
§ virnedz (vir-nédzŭ) (mi) vb I virnai (vir-náĭ), virnam (vir-námŭ), virnatã (vir-ná-tã), virnari/virnare (vir-ná-ri) – (unã cu virinedz)
§ virnat (vir-nátŭ) adg virnatã (vir-ná-tã), virnats (vir-nátsĭ), virnati/virnate (vir-ná-ti)
ex: tsi s-virnati (nvirinati) featili?– (unã cu virinat)
§ virnari/virnare (vir-ná-ri) sf virnãri (vir-nắrĭ) – (unã cu virinari)
§ nvirinedz (nvi-ri-nédzŭ) (mi) vb I nvirinai (nvi-ri-náĭ), nvirinam (nvi-ri-námŭ), nvirinatã (nvi-ri-ná-tã), nvirinari/nvirinare (nvi-ri-ná-ri) – (unã cu virinedz)
ex: nu-nj ti nvirineadzã, shi nu-nj lãcrimeadzã
§ nvirin2 (nvi-rínŭ) (mi) vb I nvirinai (nvi-ri-náĭ), nvirinam (nvi-ri-námŭ), nvirinatã (nvi-ri-ná-tã), nvirinari/nvirinare (nvi-ri-ná-ri) – (unã cu virinedz)
ex: nu u nvirinã (creapã) sh-tini; mi nvirinai multu di-atseali tsi-avdzãi
§ nvirinat (nvi-ri-nátŭ) adg nvirinatã (nvi-ri-ná-tã), nvirinats (nvi-ri-nátsĭ), nvirinati/nvirinate (nvi-ri-ná-ti) – (unã cu virinat)
ex: nvirinat (mãrinat, cãrtit) tut nj-escu mini; cãtse hii ahãntu nvirinat?; u videa feata nvirinatã di graili a nearcã-sai; sh-plãndzi dorlu nvirinat (amãrãt); ãlj fu njilã di graili atseali nvirinati; mori armãnã sh-mori mushatã, tsi nji stai nvirinatã?; nã him jilits shi nvirinats
§ nvirinari/nvirinare (nvi-ri-ná-ri) sf nvirinãri (nvi-ri-nắrĭ) – (unã cu virinari)
ex: cãdzu pri greauã minduiri shi pri greauã nvirinari; nu-avdzai tora altu di plãngu, bots shi nvirinãri; di cripari shi di nvirinari, Gionili-Aleptu pãni nu-lj si mãca
§ nvirnedz (nvir-nédzŭ) (mi) vb I nvirnai (nvir-náĭ), nvirnam (nvir-námŭ), nvirnatã (nvir-ná-tã), nvirnari/nvirnare (nvir-ná-ri) – (unã cu virinedz)
§ nvirnat (nvir-nátŭ) adg nvirnatã (nvir-ná-tã), nvirnats (nvir-nátsĭ), nvirnati/nvirnate (nvir-ná-ti) – (unã cu virinat)
ex: nvirnata Dafnã s-turnã nãpoi la hiljlu di-amirã; lã spusi nvirnata mumã, cum lj-u-arãchi luplu di her!
§ nvirna-ri/nvirnare (nvir-ná-ri) sf nvirnãri (nvir-nắrĭ) – (unã cu viri-nari)
§ nviredz2 (nvi-rédzŭ) (mi) vb I nvirai (nvi-ráĭ), nviram (nvi-rámŭ), nviratã (nvi-rá-tã), nvirari/nvirare (nvi-rá-ri) – (unã cu virinedz)
ex: si nvirã (s-mãrinã) sh-ahiurhi s-plãngã
§ nver2 (nvérŭ) (mi) vb I nvirai (nvi-ráĭ), nviram (nvi-rámŭ), nviratã (nvi-rá-tã), nvirari/nvirare (nvi-rá-ri) – (unã cu virinedz)
ex: s-easti cã va s-tsã si nvearã (nvirineadzã); nu ti nvearã (mãrina, cãnjisea); tsi lj-am faptã ca si si nvearã?
§ nvirat2 (nvi-rátŭ) adg nviratã (nvi-rá-tã), nvirats (nvi-rátsĭ), nvirati/nvirate (nvi-rá-ti) – (unã cu vi-rinat)
ex: cãndu hii nvirat (nfãrmãcat) s-nu-l bats
§ nvira-ri2/nvirare (nvi-rá-ri) sf nvirãri (nvi-rắrĭ) – (unã cu virinari)
ex: nu cu nvirari (nfãrmãcari), ca dushman; va s-lji treacã nvirarea cãndu va s-aflã cum fu lucrul; nvirarea nu-i bunã
§ dizver1 (diz-vérŭ) sn dizveruri(?) (diz-vé-rurĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva si mbunã (s-dizvirã) cu cariva; dizvirari, mbunari, ambunari
{ro: împăcare}
{fr: réconciliation}
{en: reconciliation}
ex: nverlu (ncãcearea) ari shi dizver (mbunari)
§ dizver2 (diz-vérŭ) (mi) vb I dizvirai (diz-vi-ráĭ), dizviram (diz-vi-rámŭ), dizviratã (diz-vi-rá-tã), dizvirari/dizvirare (diz-vi-rá-ri) – l-ljertu sh-mi fac oaspi diznou cu cariva cu cari mi-aveam ncãceatã ninti; nj-treatsi inatea tsi mi-avea cãrtitã; mbun, mbunedz, ambun, ambunedz
{ro: îm-păca}
{fr: (se) réconcilier, n’être plus faché}
{en: make up, reconcile}
ex: cara s-dizvearã (dupã tsi-lj treatsi inatea), s-lji greshti; lu dizvirai cu niheamã shicher
§ dizvirat1 (diz-vi-rátŭ) adg dizviratã (diz-vi-rá-tã), dizvirats (diz-vi-rátsĭ), dizvira-ti/dizvirate (diz-vi-rá-ti) – tsi s-ari faptã oaspi diznou cu un cu cari s-avea ncãceatã ninti; mbunat, ambunat
{ro: împăcat}
{fr: réconcilié}
{en: reconciled}
§ dizvirari1/dizvirare (diz-vi-rá-ri) sf dizvirãri (diz-vi-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-fatsi oaspi diznou cu un cu cari s-avea ncãceatã ninti; dizver, mbunari, ambunari
{ro: acţiunea de a se împăca; împăcare}
{fr: action de se réconcilier; reconciliation}
{en: action of making up, of reconci-ling; reconciliation}
§ anvirinedz (an-vi-ri-nédzŭ) (mi) vb I anvirinai (an-vi-ri-náĭ), anvirinam (an-vi-ri-námŭ), anvirinatã (an-vi-ri-ná-tã), anvirinari/anvirinare (an-vi-ri-ná-ri) – (unã cu virinedz)
§ anvirinat (an-vi-ri-nátŭ) adg anvirinatã (an-vi-ri-ná-tã), anvirinats (an-vi-ri-nátsĭ), anvirinati/anvirinate (an-vi-ri-ná-ti) – (unã cu virinat)
§ anvirinari/anvirinare (an-vi-ri-ná-ri) sf anvirinãri (an-vi-ri-nắrĭ) – (unã cu virinari)
§ ãnvirinedz (ãn-vi-ri-nédzŭ) (mi) vb I ãnvirinai (ãn-vi-ri-náĭ), ãnvirinam (ãn-vi-ri-námŭ), ãnvirinatã (ãn-vi-ri-ná-tã), ãnvirinari/ãnvirinare (ãn-vi-ri-ná-ri) – (unã cu virinedz)
§ ãnvirinat (ãn-vi-ri-nátŭ) adg ãnvirinatã (ãn-vi-ri-ná-tã), ãnvirinats (ãn-vi-ri-nátsĭ), ãnvirina-ti/ãnvirinate (ãn-vi-ri-ná-ti) – (unã cu virinat)
ex: nveasta tut ãnvirinatã vai hibã
§ ãnvirinari/ãnvirinare (ãn-vi-ri-ná-ri) sf ãnvirinãri (ãn-vi-ri-nắrĭ) – (unã cu virinari)
§ nvirinos (nvi-ri-nósŭ) adg nvirinoasã (nvi-ri-nŭá-sã), nvirinosh (nvi-ri-nóshĭ), nvirinoasi/nvirinoase (nvi-ri-nŭá-si) – mplin di mãrinari (mãrãnari, amãrãri, cãnjisiri, nvirinari, nvirari, cripari, fushtari, cãnjisiri, pãrãpunjisiri); nvirinat, nvirnat, nvirat
{ro: înveninat, otrăvitor, întristat}
{fr: vénéneux, venimeux, vipérin, affligé, plein d’amertume}
{en: venomous, poisonous, full of sorrow, of grief}
ex: eara multu nvirinoasã, cã sh-ashtipta moartea
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn