vãrtuti/vãrtute (vãr-tú-ti) sf pl(?) – harea (putearea) tsi u ari omlu tra s-poatã s-facã lucri (lishoari i greali); dinami, puteari, virtuti, vurtuti, vãrtushami, vlagã, fuchii, fortsã, tãcati, cuveti, cuvet
{ro: vârtute, vigoare, tărie}
{fr: vigueur, puissance; dureté}
{en: vigor, power}
ex: ari multã, mari vãrtuti (puteari, dinami); vidzãndalui ahãtã vãrtuti (puteari) di om; tsi sh-cunoashti-a lui vãrtuti (puteari); nj-bãgai tutã vãrtutea, ma nu lj-u putui; el poati s-adarã thãmãturyii cu putearea shi cu vãrtutea-a lui; s-dai cu coarda pisti nãsh di pi prisuprã, cu mari vãrtuti; agudeashti cu ahãtã vãrtuti, tsi tãlje lamnja n doauã bucãts; aflã cã suflitlu shi vãrtutea a ficiorlui di-amirã sta n coarda-lj
§ virtuti/virtute (vir-tú-ti) sf pl(?) – (unã cu vãrtuti)
§ vurtuti/vurtute (vur-tú-ti) sf pl(?) – (unã cu vãrtuti)
ex: frãnsirã vurtutea (putearea) a apishtilor
§ vãrtusha-mi/vãrtushame (vãr-tu-shĭá-mi) sf fãrã pl – (unã cu vãrtuti)
§ vãrtos1 (vãr-tósŭ) adg vãrtoasã (vãr-tŭá-sã), vãrtosh (vãr-tóshĭ), vãrtoasi/vãrtoase (vãr-tŭá-si) – tsi ari puteari; tsi easti cu dinami; (lucru) tsi easti sãnãtos shi s-frãndzi (s-arupi, disicã, etc.) greu; cadãr, cãdãr, cadãri, catãrã, sãnãtos, putut, ndrumin, silnãos, sãlnios, silnãvos, sãluios
{ro: vârtos, tare, robust}
{fr: fort, puissant}
{en: strong, robust}
ex: easti multu vãrtos (sãnãtos), nu pot s-lu frãngu; ayisite Dumnidzale, ayisite vãrtoase (putute); boatsi multu vãrtoasã (sãnãtoasã); doilji eara vãrtosh (cu dinami); vinili suntu vãrtoasi (sãnãtoasi); tricu multu chiro pãnã s-frigã inima, cã eara vãrtoasã ca cheatra; un sinjac, gros shi vãrtos, ca ghini shiaclu ndrãshtit; trei bucãts di gljets, groasi shi vãrtoasi ca bãrtsiri; strigã cu boatsi vãrtoasã shi dzãsi; lj-aspusi putearea-a lui vãrtoasã; doilji eara gionj, doilji eara vãrtosh; eshti cama gioni, cama sãnãtos shi cama vãrtos di mini
§ vãrtos2 (vãr-tósŭ) adv – zbor cari-agiutã tu zburãri cãndu un va s-aspunã cã un lucru s-aflã tu-unã scarã multu ma-analtã di-atsea tu cari s-aflã lucrili di-aradã; cu multã puteari (dinami, vãrtuti, etc.); multu, baea, malã di
{ro: foarte, viguros}
{fr: très, vigoureusement}
{en: very, vigorously}
ex: vãrtos (multu) dultsi; vãrtos (multu) bun; vãrtos (multu) ghini; s-tragã la scamnu vãrtos (cu multã puteari); eara vãrtos (multu) gioni; suntu vãrtos (multu) arãi shi nimbunats, nu-lj frãndzi noaptea somnul; multi ori sh-ciucutea vãrtos capitli tu ntunearic di arburi; ãl leagã vãrtos, ghini, cu-unã funi cãt bratslu
§ nvãrtushedz (nvãr-tu-shĭédzŭ) (mi) vb I nvãrtushai (nvãr-tu-shĭáĭ), nvãrtusham (nvãr-tu-shĭámŭ), nvãrtushatã (nvãr-tu-shĭá-tã), nvãrtushari/nvãrtushare (nvãr-tu-shĭá-ri) – fac un lucru s-hibã (ma) vãrtos; fac un lucru s-lja puteari; fac un lucru s-dãnãseascã ma multu; ãnvãrtushedz, vãrtushedz, vurtushedz, vãrtushescu
{ro: învârtoşa, întări}
{fr: rendre puissant, fortifier, durcir}
{en: make strong(er), harden}
ex: bratsãli-lj si nvãrtusharã (s-featsirã ma vãrtoasi); nj-si nvãrtusha bratsãli; nvãrtushadzã-ts inima; si nvãrtusharã tu muntsã di cu topili nu pot s-lji scoatã; lji s-avea nvãrtushatã aloatlu cã nu lj-avea turnatã apã nimal; cara criscu, si nvãrtushe
§ nvãrtushat (nvãr-tu-shĭátŭ) adg nvãrtushatã (nvãr-tu-shĭá-tã), nvãrtushats (nvãr-tu-shĭátsĭ), nvãrtushati/nvãrtushate (nvãr-tu-shĭá-ti) – tsi easti faptu s-hibã ma vãrtos; tsi easti vãrtos; tsi easti faptu s-dãnãseascã ma multu; ãnvãrtushat, vãrtushat, vur-tushat, vãrtushit
{ro: învârtoşat, întărit}
{fr: rendu puissant, fortifié, durci}
{en: made strong(er), hardened}
ex: Dumnidzã nvãrtushat (vãrtos)
§ nvãrtushari/nvãrtushare (nvãr-tu-shĭá-ri) sf nvãrtusheri (nvãr-tu-shĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva si nvãrtushadzã; ãnvãrtushari, vãrtushari, vurtushari, vãrtushiri
{ro: acţiunea de a învârtoşa, de a întări; învârtoşare, întărire}
{fr: action de rendre puissant, de fortifier, de durcir}
{en: action of making strong(er), of hardening}
§ vãrtushedz (vãr-tu-shĭédzŭ) (mi) vb I vãrtushai (vãr-tu-shĭáĭ), vãrtusham (vãr-tu-shĭámŭ), vãrtushatã (vãr-tu-shĭá-tã), vãrtushari/vãrtushare (vãr-tu-shĭá-ri) – (unã cu nvãrtushedz)
§ vãrtushat (vãr-tu-shĭátŭ) adg vãrtu-shatã (vãr-tu-shĭá-tã), vãrtushats (vãr-tu-shĭátsĭ), vãrtushati/vãr-tushate (vãr-tu-shĭá-ti) – (unã cu nvãrtushat)
§ vãrtusha-ri/vãrtushare (vãr-tu-shĭá-ri) sf vãrtusheri (vãr-tu-shĭérĭ) – (unã cu nvãrtushari)
§ ãnvãrtushedz (ãn-vãr-tu-shĭédzŭ) (mi) vb I ãnvãrtushai (ãn-vãr-tu-shĭáĭ), ãnvãrtusham (ãn-vãr-tu-shĭámŭ), ãnvãrtushatã (ãn-vãr-tu-shĭá-tã), ãnvãrtushari/ãnvãrtushare (ãn-vãr-tu-shĭá-ri) – (unã cu nvãrtushedz)
§ ãnvãrtushat (ãn-vãr-tu-shĭátŭ) adg ãnvãrtushatã (ãn-vãr-tu-shĭá-tã), ãnvãrtushats (ãn-vãr-tu-shĭátsĭ), ãnvãrtushati/ãnvãrtushate (ãn-vãr-tu-shĭá-ti) – (unã cu nvãrtushat)
ex: fu ligatã shi cu giurat ãnvãrtushatã
§ ãnvãrtushari/ãnvãrtushare (ãn-vãr-tu-shĭá-ri) sf ãnvãrtusheri (ãn-vãr-tu-shĭérĭ) – (unã cu nvãrtushari)
§ vurtushedz (vur-tu-shĭédzŭ) (mi) vb I vurtushai (vur-tu-shĭáĭ), vurtusham (vur-tu-shĭámŭ), vurtushatã (vur-tu-shĭá-tã), vurtushari/vurtushare (vur-tu-shĭá-ri) – (unã cu nvãrtushedz)
§ vurtushat (vur-tu-shĭátŭ) adg vurtushatã (vur-tu-shĭá-tã), vurtushats (vur-tu-shĭátsĭ), vurtushati/vurtushate (vur-tu-shĭá-ti) – (unã cu nvãrtushat)
§ vurtushari/vurtushare (vur-tu-shĭá-ri) sf vurtusheri (vur-tu-shĭérĭ) – (unã cu nvãrtushari)
§ dizvãrtushedz (diz-vãr-tu-shĭédzŭ) (mi) vb I dizvãrtushai (diz-vãr-tu-shĭáĭ), dizvãrtusham (diz-vãr-tu-shĭámŭ), dizvãrtushatã (diz-vãr-tu-shĭá-tã), dizvãrtushari/dizvãrtushare (diz-vãr-tu-shĭá-ri) – fac un lucru s-hibã (ma) putsãn vãrtos (s-hibã ma moali); fac un lucru s-chearã (niheamã di) putearea tsi u-ari; fac un lucru s-dãnãseascã ma putsãn; slãghescu
{ro: slăbi, muia}
{fr: rendre moins puissant (moins fort)}
{en: make weak(er)}
ex: cara lãndzidzã, s-dizvãrtushe (slãghi); dizvãrtushe (l-featsi ma moali) aloatlu cu niheamã lapti
§ dizvãrtushat (diz-vãr-tu-shĭátŭ) adg dizvãrtushatã (diz-vãr-tu-shĭá-tã), dizvãrtushats (diz-vãr-tu-shĭátsĭ), dizvãrtushati/dizvãr-tushate (diz-vãr-tu-shĭá-ti) – tsi easti faptu s-hibã ma putsãn vãr-tos; tsi easti slab; tsi easti faptu s-dãnãseascã ma putsãn; slãghit
{ro: slăbit, muiat}
{fr: rendu moins puissant (moins fort)}
{en: made weak(er)}
§ dizvãrtushari/dizvãrtushare (diz-vãr-tu-shĭá-ri) sf dizvãrtusheri (diz-vãr-tu-shĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva (tsiva) s-dizvãrtushadzã; slãghiri
{ro: acţiunea de a slăbi, de a muia}
{fr: action de rendre moins puissant (moins fort)}
{en: action of making weak(er)}
§ nvãrtushescu (nvãr-tu-shĭés-cu) (mi) vb IV nvãrtushii (nvãr-tu-shíĭ), nvãrtusham (nvãr-tu-shĭámŭ), nvãrtushitã (nvãr-tu-shí-tã), nvãrtushiri/nvãrtushire (nvãr-tu-shí-ri) – (unã cu nvãrtushedz)
ex: nvãrtushi (lo puteari) multu dupã lãngoarea tsi-avu
§ nvãrtushit (nvãr-tu-shítŭ) adg nvãrtushitã (nvãr-tu-shí-tã), nvãrtushits (nvãr-tu-shítsĭ), nvãr-tushiti/nvãrtushite (nvãr-tu-shí-ti) – (unã cu nvãrtushat)
§ nvãrtushiri/nvãrtushire (nvãr-tu-shí-ri) sf nvãrtushiri (nvãr-tu-shírĭ) – (unã cu nvãrtushari)
§ vãrtushescu (vãr-tu-shĭés-cu) (mi) vb IV vãrtushii (vãr-tu-shíĭ), vãrtusham (vãr-tu-shĭámŭ), vãrtushitã (vãr-tu-shí-tã), vãrtushiri/vãrtushire (vãr-tu-shí-ri) – (unã cu nvãrtushedz)
§ vãrtushit (vãr-tu-shítŭ) adg vãrtushitã (vãr-tu-shí-tã), vãrtushits (vãr-tu-shítsĭ), vãrtushiti/vãrtushite (vãr-tu-shí-ti) – (unã cu nvãrtushat)
§ vãrtushiri/vãrtushire (vãr-tu-shí-ri) sf vãrtushiri (vãr-tu-shírĭ) – (unã cu nvãrtushari)
