nod1 (nódŭ) sn noadi/noade (nŭá-di) –
1: loclu iu s-leagã dauã hiri (ciori, cumãts di pãndzã, etc.) tra si sta streasi deadun ca un singur hir; loclu dit mesi i di la capit cu cari s-leagã unã cioarã (hir, funi, etc.) di un lucru;
2: loclu dit truplu di arburi iu nchiseashti s-creascã unã alumachi; loclu dit lemnu iu s-veadi urma di iu ari criscutã unã alumachi; piscu;
(expr:
1: un nod = (i) un ficiuric; (ii) loclu iu s-adunã shi s-leagã doauã oasi dit truplu-a omlui; prinod, clidusi, ncljiturã;
2: (nji s-acatsã) nod di gushi = atsea tsi-adu-cheashti omlu cãndu ngljiti cu greu sh-aducheashti cã-lj s-acatsã tsiva tu grumadz “ca un nod”;
3: (nji s-acatsã) nod tu inimã (chep-tu, hicati) = mi-aflu tu-unã mari-angusã, mi nvirin multu, aduches-cu dor “ca un nod” tu inimã cãndu pat tsiva, cãndu mi dispartu di cariva vrut shi-nj lipseashti multu, etc.;
4: sh-ascãpitã nodlu sh-tãcu = arãvdã atseali tsi pãtsã, fãrã s-dzãcã un zbor)
{ro: nod}
{fr: noeud}
{en: knot}
ex: cioarã cu nod; nu pot s-disfac nodlu; adrat unã funi cu noadi; nj-si fatsi un nod
(expr: dor, mirachi, dureari) tu cheptu; sh-elj sh-au un nod
(expr: dor, dureari) la inimã; moasha ascãpitã nodlu; noadi, noadi-lj si dutsi; nod lji s-acatsã a mãratlui
(expr: sã nvirinã multu mãratlu) di tatã; acãtsã s-imnã nodlu
(expr: njiclu); u dor nodurli
(expr: ncljiturli) di la mãnj sh-di la cicioari
§ prinod (pri-nódŭ) sn prinoadi/prinoade (pri-nŭá-di) shi prinoduri (pri-nó-durĭ) – loclu iu s-adunã doauã oasi dit truplu-a omlui; ligãtura tsi s-fatsi namisa di doauã oasi a truplui; clidusi, ncljiturã, lats, alats, nod
{ro: încheietură, articulaţie}
{fr: articulation, jointure}
{en: articulation, joint}
ex: lã da dor prinodurli (alatsãli, ncljiturli) di la cicioari
§ nod2 (nódŭ) (mi) vb I nudai (nu-dáĭ), nudam (nu-dámŭ), nudatã (nu-dá-tã), nudari/nu-dare (nu-dá-ri) – fac un nod; leg un lucru di altu lucru cu un nod; ncãrshiljedz hiri di canda suntu fapti cu noadi; anod, ncãrshiljedz, cãrshiljedz;
(expr:
1: nji si noadã (tu inimã, cheptu) = nji si strindzi inima di dor sh-di jali, nj-am un dor greu tu inimã);
2: boatsea nji sã noadã; nji s-noadã di gushi = canda ngljit greu, cu noadi tu grumadz;
3: lu nudai = lu-am tu mãnã; lipseashti s-facã tsi-lj caftu)
{ro: înnoda, lega cu un nod; încâlci}
{fr: nouer; lier avec un noeud; embrouiller}
{en: knot, tie with a knot; tangle (thread)}
ex: nudai hirili (ligai hirili cu noadi) cã s-avea aruptã; noadã cioara (fã-lj un nod ali cioarã); noadã (fã un nod la) caplu di fortumã; s-lu nodz (s-lji fats un nod) di gushi; boatsea lji si nudã
(expr: boatsea lji s-acãtsã, canda-avea ngljitatã un nod tu grumadz); mi nudã ghini
(expr: mi ari tu mãnã, lipseashti s-fac tsi-nj caftã)
§ nudedz (nu-dédzŭ) (mi) vb I nudai (nu-dáĭ), nudam (nu-dámŭ), nudatã (nu-dá-tã), nudari/nudare (nu-dá-ri) – (unã cu nod2)
§ nudat (nu-dátŭ) adg nudatã (nu-dá-tã), nudats (nu-dátsĭ), nudati/nudate (nu-dá-ti) – tsi-lj s-ari faptã un nod; tsi easti ligat di tsiva cu-un nod; (hiri di per i cioarã) tsi suntu ncãrshiljati multu di canda au noadi; anudat, ncãrshiljat, cãrshiljat
{ro: înnodat, legat cu un nod; încâlcit}
{fr: noué; lié avec un noeud; embrouillé}
{en: knotted, tied with a knot; tangled (thread)}
ex: unã njilji nudati, unã njilji diznudati, unã njilji sã zburãshti, shi tut nu pots s-anguceshti? (angucitoari: poaha)
§ nudari/nudare (nu-dá-ri) sf nudãri (nu-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-noadã tsiva; anudari, ncãrshiljari, cãrshiljari
{ro: acţiunea de a înnoda, de a lega cu un nod; de a încâlci; înnodare, legare cu un nod, încâlcire}
{fr: action de nouer; de lier avec un noeud; d’embrouiller}
{en: action of knotting, of tying with a knot; of tangling (thread)}
§ ninudat (ni-nu-dátŭ) adg ninudatã (ni-nu-dá-tã), ninudats (ni-nu-dátsĭ), ninudati/ninudate (ni-nu-dá-ti) – tsi nu easti nudat; tsi nu-lj s-ari faptã un nod; tsi nu easti ligat di tsiva cu-un nod; fãrã noadi
{ro: neînnodat, nelegat cu un nod}
{fr: qui n’est pas noué; qui n’est pas lié avec un noeud; sans noeuds}
{en: that is not knotted, that is not tied with a knot; without knots}
ex: cusurã cãmeasha cu hir ninudat (fãrã nod)
§ ninudari/ninu-dare (ni-nu-dá-ri) sf ninudãri (ni-nu-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-noadã tsiva
{ro: acţiunea de a nu înnoda, de a nu lega cu un nod; neînnodare, nelegare cu un nod}
{fr: action de ne pas nouer; de ne pas lier avec un noeud}
{en: action of not knotting, of not tying with a knot}
§ noduros (no-du-rósŭ) adg noduroasã (no-du-rŭá-sã), nodurosh (no-du-róshĭ), noduroasi/noduroase (no-du-rŭá-si) – (lucru, cioarã, per, lemnu, etc.) tsi easti mplin di noadi; amzarcu, aruzuit, aruzusit, aruzos, aruzearcu
{ro: noduros}
{fr: noueux}
{en: knotty}
§ nudãturã (nu-dã-tú-rã) sf nudãturi (nu-dã-túrĭ) – loclu iu s-aflã un nod; loclu iu s-leagã un i ma multi lucri cu noduri; fãtseari di nod; loc nudat; anudãturã, nod
{ro: înnodătură}
{fr: noeud}
{en: knot}
ex: s-featsi nudãturã (nod)
§ anudãturã (a-nu-dã-tú-rã) sf anudãturi (a-nu-dã-túrĭ) – (unã cu nudãturã)
§ anod (a-nódŭ) (mi) vb I anudai (a-nu-dáĭ), anudam (a-nu-dámŭ), anudatã (a-nu-dá-tã), anudari/anudare (a-nu-dá-ri) – (unã cu nod2)
§ anudat (a-nu-dátŭ) adg anudatã (a-nu-dá-tã), anudats (a-nu-dátsĭ), anudati/anudate (a-nu-dá-ti) – (unã cu nudat)
§ anudari/anudare (a-nu-dá-ri) sf anudãri (a-nu-dắrĭ) – (unã cu nudari)
§ diznod (diz-nódŭ) (mi) vb I diznudai (diz-nu-dáĭ), diznudam (diz-nu-dámŭ), diznudatã (diz-nu-dá-tã), diznudari/diznudare (diz-nu-dá-ri) – disfac un nod; dizleg nodlu tsi leagã un lucru di altu;
(expr: diznod unã ipotisi = dizmintescu (aflu ti tsi easti dealihea zborlu tu) unã ipotisi, cu tuti shutsãrli shi mintiturli a ljei)
{ro: deznoda}
{fr: dénouer}
{en: unknot, untie (knot)}
ex: tsi nod cu mãna s-noadã shi cu mãnjli nu s-diznoadã (dizleagã)? (angucitoari: giuratlu); nodlu tsi cu gura s-noadã cu mãna nu s-diznoadã (angucitoari: giuratlu); diznudai tsi nudai; diznoadã-lj pãrcãzonlu; nu putui s-diznod
(expr: dizmintescu, s-aflu) tsi cura tu ipotisea aestã
§ diznudat (diz-nu-dátŭ) adg diznudatã (diz-nu-dá-tã), diznudats (diz-nu-dátsĭ), diznudati/diznudate (diz-nu-dá-ti) – (nod) tsi s-ari disfaptã (tsi fu disfaptu)
{ro: deznodat}
{fr: dénoué}
{en: unknotted, untied (knot)}
§ diznudari/diznudare (diz-nu-dá-ri) sf diznudãri (diz-nu-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-diznoadã (s-disfatsi un nod)
{ro: acţiunea de a deznoda; deznodare}
{fr: action de dénouer; dénouement}
{en: action of unknotting, of untying (knot)}
§ diznudãturã (diz-nu-dã-tú-rã) sf diznudãturi (diz-nu-dã-túrĭ) – nod tsi s-ari disfaptã; loclu iu s-ari disfaptã un nod
{ro: nod (loc) deznodat}
{fr: noeud (lieu) dénoué}
{en: untied knot (place)}
ex: pãnã s-agiungu la-aesti diznudãturi va s-treacã multu chiro
