DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

mãrit2

mãrit2 (mã-rítŭ) (mi) vb I mãritai (mã-ri-táĭ) shi mãrtai (mãr-táĭ), mãritam (mã-ri-támŭ) shi mãrtam (mãr-támŭ), mãritatã (mã-ri-tá-tã) shi mãrtatã (mãr-tá-tã), mãritari/mãritare (mã-ri-tá-ri) shi mãrtari/mãrtare (mãr-tá-ri) – (trã pãrinti) dau nã featã a unui bãrbat tra s-u lja trã nveastã (nicuchirã); (feata) nj-ljau un bãrbat tra s-nji hibã nicuchir sh-cu cari sã-nj fac unã fumealji; (feata) mi ncurun, (feata) bag curuna, (feata) mi ljau;
(expr: fig: mãrit = cher, vindu, dau)
{ro: (se) mărita}
{fr: (se) marier (une fille)}
{en: marry (a girl)}
ex: nu va dada s-mi mãritã (sã-nj da/ljau un bãrbat); cari nu mãritã featã, nu shtii tsi-i tatã
(expr: easti greu s-mãrits nã featã); s-nu s-mãritari (ma s-nu-sh lja bãrbat), broascã si s-facã; mãritã shasi feati; li mãrtã (l-aflã bãrbats sh-li deadi, li featsi nveasti; icã expr: dusirã, li chiru); unã cãti unã li mãritai (li chirui, li vindui) agrili alãsati di ljirtatlu tatã-nju; mãritash (chirush) verli di asimi; sutili mãritã hutili
(expr: cu paradz s-mãritã sh-featili uruti)

§ mãritatã (mã-ri-tá-tã) adg (mash fiminin) mãritati/mã-titate (mã-ri-tá-ti) – (muljari) tsi easti cu nicuchir (bãrbat); mãrtatã, ncurunatã, loatã
{ro: măritată}
{fr: mariée (femme)}
{en: married (woman)}

§ mãrtatã (mãr-tá-tã) adg (mash fiminin) mãrtati/mãr-tate (mãr-tá-ti) – (unã cu mãritatã)

§ mãritari/mãritare (mã-ri-tá-ri) sf mãritãri (mã-ri-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu unã featã s-mãritã; mãrtari, ncurunari, mãritish, mãrit
{ro: acţiunea de a (se) mărita, măritare, căsătorie}
{fr: action de (se) marier, mariage}
{en: action of marrying; marriage}

§ mãrtari/mãrtare (mãr-tá-ri) sf mãrtãri (mãr-tắrĭ) – (unã cu mãritari)
ex: cu-unã featã trã mãrtari (tu ilichii, etimã tra si s-mãritã)

§ nimãritatã (ni-mã-ri-tá-tã) adg (mash fiminin) (fãrã masc) nimãritati/nimãritate (ni-mã-ri-tá-ti) – featã tsi nu-ari bãgatã curunã; tsi nu easti mãrtatã; nimãrtatã, nincurunatã, nincrunatã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

parti/parte

parti/parte (pár-ti) sf pãrtsã (pắr-tsã) – tsi nu easti ntreglu lucru ma unã cumatã mash dit el; cumatã tsi easti scoasã (disfaptã) dit un lucru; cumata tsi-lj si cadi a unui cãndu un lucru s-disfatsi (si mparti, s-disicã); atseali tsi lipseashti s-facã un sots (di ma multsãlj sots) cãndu vor s-adarã un lucru; mesea i mardzinea (nastãnga, nandreapta, nãintea, nãpoea, etc.) a unui lucru; calea cãtrã iu fug (mutrescu, mi duc, etc.); meros, cumatã, bucatã, filii, xifari, shinitsã, etc. (1: fig: parti = giumitati di furtia tsi si ncarcã pi-un cal (mulã, gumar); sartsã; expr:
2: ljau (tsãn, hiu di) partea-a unui = tsãn cu cariva, dzãc ca el, ãlj dau ndriptati; lu-apãr; ãlj ljau (tsãn) ileaca, etc.;
3: ljau (fac) parti tu-unã muabeti (cãvgã, alishvirishi, etc.) = mi bag, mi-ameastic (hiu amisticat) tu-unã muabeti (cãvgã, alishvirishi, etc.);
4: di partea-a mea = cãt trã mini; ma s-hibã dupã mini;
5: tornu (shuts) loclu di-alantã parti = mutrescu tut loclu, pristi tut, cãndu caftu un lucru;
6: patruli pãrtsã a loclui (a lumiljei) = ntreglu loc)
{ro: parte}
{fr: partie, part; côté}
{en: part, side}
ex: partea a mea (cumata tsi-nj si deadi, tsi loai mini) easti ma njica; sh-mini am unã parti (cumatã) dit ayinja-a pãrintsãlor; vai tsãnj trã tini unã parti; lj-featsi Dumnidzã parti; lji ded nã parti di paradzlji tsi-aveam; du-ti di partea-aestã; pri di-altã parti, lamnja acatsã di-adarã nã carti; dupã tsi mutri tu tuti pãrtsãli (tuti cãljurli, pristi tut, ninti, nãpoi, nandreapta i nastãnga); ficiorlu-l bãgai cãvalã ntrã dauãli pãrtsã (fig: ntrã giumitãtsli-a furtiiljei); acumpãrai unã parti (fig: unã giumitati di furtii) di grãn; lã loai parti
(expr: lã loai ileaca, tsãnui cu elj/eali); di nã parti shi di-alantã di punti; cãndu di nã parti, cãndu di alantã parti; di-unã parti-lj vinji greu, cã s-dispãrtsã di duruta-a lui, ma di-altã parti-lj vinji ghini; mutreashti sh-nãs di nã parti di-alantã, nu veadi foc iuva; ãl shutsãrã-arushutsãrã loclu di unã parti shi di-alantã
(expr: pristi tut); s-trapsi di nã parti di cali, tu-unã padi ashtirnutã cu earbã; cljimarã hãngilu la nã parti; tornu loclu di-alantã parti
(expr: mutrescu tut loclu), mutrescu, caftu, nu-ari nun stri loc; l-shutsã loclu di alantã parti
(expr: mutrea tut loclu); l-toarnã udãlu pãn di-alantã parti
(expr: mutri tut udãlu), nu-aflã tsiva; loclu s-lu toarnã di alantã parti shi s-u-aflã; armãnea cãlitori dit patruli pãrtsã a loclui

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn