DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aflu

aflu (á-flu) (mi) vb I aflai (a-fláĭ), aflam (a-flámŭ), aflatã (a-flá-tã), aflari/aflare (a-flá-ri) –
1: dau di cariva i tsiva (cã-l caftu maxus icã tihiseashti s-cad pri el); hiu, ugrãdisescu, dau di, cad pri, etc.;
2: ljau di hãbari, ãnvets, etc.;
3: andãmusescu, astalj, mi-adun, stãvrusescu, dau di, etc.;
4: mi-amintu, mi fac, nascu, afet; etc.
(expr:
1: mi aflu (tu-un loc) = escu, hiu (tu-un loc;
2: u aflu cu cali = minduescu cã easti ghini; ljau apofasi; etc.;
3: lj-aflu murafetea = nvets cum s-fac;
4: u aflu angucitoarea = u dizleg angucitoarea)
{ro: afla; găsi; descoperi; întâlni; naşte}
{fr: trouver; découvrir; apprendre; rencontrer; naître}
{en: find; discover; learn; meet; be born}
ex: mi-aflam (earam) tu gãrdinã cãndu vinjish; acumpãrai aestã lugurii tra si s-aflã (s-hibã, s-u am) n casã; aflai unã fluearã bunã; avea aflatã nã leshi shi nu shtea cum s-u mpartã; cãtã iu s-aflã (easti, cadi) hoara-a voastrã?; diunãoarã mi-aflai (s-tihisi s-mi ved) anvãrligat di tuti pãrtsãli; di-auã pãnã n cuprii nu aflji (ugrãdiseshti, dai di) un ca el; mi duc s-aflu (ugrãdisescu) caljlji; aflai (nvitsai) unã hãbari bunã; aflai cã fudzish; aflãm (nvitsãm) cã ti ljirtarã; s-au aflatã (andãmusitã) pri cali; tini ti-aflash (amintash) earna; nji s-aflã (nji s-amintã) un ficior; vã bag a treilor cãti nã angucitoari, shi cara s-putets s-u-aflats
(expr: s-u dizligats); tuts u-aflarã cu cali
(expr: apufãsirã, minduirã cã easti ma ghini) si s-mutã; nu u-aflãm cu cali
(expr: nu pistipsim cã easti ghini; nu lom apofasea); di la Dumnidzã s-u aflã!
(expr: s-lu pidipseascã Dumnidzãlu!)

§ aflat (a-flátŭ) adg aflatã (a-flá-tã), aflats (a-flátsĭ), aflati/aflate (a-flá-ti) – tsi easti ugrãdisit, cãdzut, nvitsat, loat di hãbari, andãmusit, astãljat, adunat, stãvrusit, amintat, etc.
{ro: aflat; găsit; descoperit; întâlnit; născut}
{fr: trouvé; découvert; appris; rencontré; né}
{en: found; discovered; learned; met; been born}
ex: nãs easti aflat (amintat prit cãljuri, nu-ari cãtãndii); nãs easti aflat, cupilci arcat la-arãu; om aflat (dishteptu), ma fãrã cãsmeti

§ aflari/aflare (a-flá-ri) sf aflãri (a-flắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un aflã tsiva; ugrãdisiri, nvitsari, loari di hãbari, andãmusiri, astãljari, adunari cu, stãvrusiri, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãntu2

cãntu2 (cắn-tu) vb I cãntai (cãn-táĭ), cãntam (cãn-támŭ), cãntatã (cãn-tá-tã), cãntari/cãntare (cãn-tá-ri) – lj-aruc (ãlj fac) amãyi, tra s-patã tsiva icã s-adarã lucri tsi di-aradã (i) nu poati s-li facã altã soi, (ii) nu vrea li-adra altã soi shi (iii) multi ori fãrã sã shtibã cã li-adarã; fac lucri (ca trã ciudii) tsi nu urmeadzã nomurli a fisiljei; ncãntu, mãyipsescu, amãyipsescu, mãghipsescu, mãndipsescu, nãmãtisescu, numãtsescu;
(expr:
1: lj-cãntu = (i) lj-dzãc tsiva shi-l mãyipsescu cu zboarã tra s-lu-arãd shi s-facã tsi voi mini; (ii) lj-dzãc papardeli, gavumãri, glãrinj, chirãturi, vruti sh-nivruti, etc.;
2: tsi-lj cãntsã shi tsi-lj discãntsã = tsi papardeli-lj dzãts, tsi-lj dzãts s-lu-arãdz, tsi-l mãyipseshti cu zboarã)
{ro: vrăji; fermeca}
{fr: ensorceler; charmer}
{en: cast a spell; charm}
ex: u cãntã (mãyipsi) sh-deapoea u discãntã; tsi-lj cãntsã shi tsi-ts discãntã?
(expr: tsi glãrinj ãlj dzãts shi tsi ts-apãndiseashti?); mi doari caplu di cãti-nj cãntash
(expr: glãrinjli tsi-nj dzãsish)

§ cãntat2 (cãn-tátŭ) adg cãntatã (cãn-tá-tã), cãntats (cãn-tátsĭ), cãntati/cãntate (cãn-tá-ti) – tsi ari hãri shi puteri di thamã (nishani, ciudii) tsi es nafoarã di nomurli a fisiljei; tsi-lj s-ari arcatã mãyi; ncãntat, mãyipsit, mãndipsit, numãtsit, nãmãtisit, aumbros, aumbrat
{ro: vrăjit, fermecat, năzdrăvan}
{fr: ensorcellé; charmé}
{en: who has been casted (under) a spell; charmed}
ex: calu eara di cãntatslji (mãyipsit); eara un cal cãntat; loc nicurat sh-cãntat (mãyipsit); pulj cãntat (mãyipsit); tueagã di her cãntatã (mãyipsitã); un mer cãntat (mãyipsit) shi discãntat

§ cãntari2/cãntare (cãn-tá-ri) sf cãntãri (cãn-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-arucã amãyi; fãtseari-amãyi; ncãntari, mãndipsiri, mãyipsiri, amãyipsiri, mãghipsiri, nãmãtisiri, numãtsiri
{ro: acţiunea de a vrăji, de a fermeca}
{fr: action d’ensorceler, de charmer; charme}
{en: action of casting a spell, of charming; spell}
ex: cu cãntari (arcari mãyi) sh-discãntari-l featsi nãpoi om

§ ncãntu1 (ncắn-tu) vb I ncãntai (ncãn-táĭ), ncãntam (ncãn-támŭ), ncãntatã (ncãn-tá-tã), ncãntari/ncãntare (ncãn-tá-ri) – (unã cu cãntu2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãrmuescu

cãrmuescu (cãr-mu-ĭés-cu) vb IV cãrmuii (cãr-mu-íĭ), cãrmueam (cãr-mu-ĭámŭ), cãrmuitã (cãr-mu-í-tã), cãrmuiri/cãrmuire (cãr-mu-í-ri) –
1: ãlj fac mãyi, tra s-patã tsiva icã s-adarã lucri tsi (i) nu poati s-li facã altã soi, icã (ii) nu vrea li-adra di-aradã shi (iii) multi ori fãrã sã shtibã cã li-adarã; amãyipsescu, mãyipsescu, mã-ghipsescu, mãndipsescu, nãmãtisescu, numãtsescu, ncãntu, cãntu;
2: cu zboarã (cãntitsi shi seamni mistiryioasi) aspargu-amãyili sh-lu dishteptu pri-atsel a curi ãlj si featsirã amãyi; discãntu
{ro: fermeca, vrăji; descânta}
{fr: charmer, ensorceler; jeter des sorts détourner des enchantements; exorciser, faire des sortilèges}
{en: bewitch, put a spell on, charm; exorcise}

§ cãrmuit (cãr-mu-ítŭ) adg cãrmuitã (cãr-mu-í-tã), cãrmuits (cãr-mu-íts), cãrmuiti/cãrmui-te (cãr-mu-í-ti) –
1: tsi easti faptu s-adarã lucri fãrã vrearea-a lui (tsi nu vrea li-adra di-aradã sh-multi ori fãrã sã shtibã cã li-adarã); amãyipsit, mãyipsit, mãghipsit, mãndipsit, nãmãtisit, numãtsit, ncãntat, cãntat;
2: cari fu vindicat (dizligat, dishtiptat) di amãyili tsi-lj si featsirã (cu cãntitsi shi zboarã mistiryioasi); discãntat
{ro: fermecat, vrăjit; descântat}
{fr: ensorcelé, enchanté; à qui on a fait des incantations; qui a été guéri par des enchantements}
{en: bewitched, who is under a spell, charmed, enchanted; exorcised}

§ cãrmuiri/cãrmuire (cãr-mu-í-ri) sf cãrmuiri (cãr-mu-írĭ) –
1: atsea tsi s-fatsi cãndu s-arucã amãyi; amãyipsiri, mãyipsiri, mãghipsiri, mãndipsiri, nãmãtisiri, numãtsiri, ncãntari, cãntari;
2: atsea tsi s-fatsi cãndu cariva vindicã (dizleagã, dishteaptã) di amãyili tsi-lj si featsirã (cu cãntitsi shi zboarã mistiryioasi); discãntari
{ro: acţiunea de a fermeca, de a vrăji; de a descânta; vrăjire, fermecare, descântare}
{fr: action de charmer, d’ensorceler; ensorcellement, incantation; de détourner des enchantements; d’exorciser, de faire des sortilèges}
{en: action of bewitching, of putting a spell on, of charming; incantation; of exorcising}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cheadicã

cheadicã (chĭá-di-cã) sf cheadits (chĭá-ditsĭ) – atsea tsi caftã s-adarã tsiva (s-bagã un ambodyiu) ca un lucru si nu s-facã; atsea tsi fatsi lucrul tra s-nu s-adarã; atsea tsi s-fatsi cãndu s-bagã ciciorlu dinãpoea (dinintea) omlui (tra s-lu facã s-cadã cu imnarea i pindzearea); hãlatea tsi fatsi s-astãmãtseascã un lucru tsi s-minã; ambodyiu, ambod, biducljauã, pirducljauã, purducljauã
{ro: piedică, obstacol}
{fr: entrave, obstacle, croc-en-jambe}
{en: obstacle, trip (to fall)}
ex: cati cheadicã trã ghini; nj-bãgã cheadicã (purducljauã) cu ciciorlu sh-cãdzui

§ chedicã (chĭé-di-cã) sf chedits (chĭé-ditsĭ) – (unã cu cheadicã)
ex: nu-nj fu bunã chedica

§ ncheadic (nchĭá-dicŭ) (mi) vb I nchidicai (nchi-di-cáĭ), nchidicam (nchi-di-cámŭ), nchidicatã (nchi-di-cá-tã), nchidi-cari/nchidicare (nchi-di-cá-ri) – mi-agudescu cu ciciorlu di tsiva tsi-nj sta n cali (cari poati s-mi facã s-cad); bag cheadits tra s-nu s-facã un lucru; cheadic, ancheadic, ãncheadic, scundipsescu, ambudyisescu, mbudyisescu, ambutsescu, mbutsescu, mbudhuescu;
(expr:
1: lu ncheadic (s-facã tsiva) = lu-ambuyisescu pri cariva (lj-bag cheadits, l-tsãn, nu lu-alas) tra sã-sh facã lucrul (s-fugã di iuva, etc.);
2: mi ncheadic di cariva = dau di cariva, lu-astãmãtsescu n cali;
3: ncheadic (leg) calu = leg ciciorlu a calui di tsiva tra s-nu s-minã dit loc, s-nu fugã;
4: mi ncheadic tu zburãri; nji sã ncheadicã limba = bãbãlescu, gonghisescu, nj-s-acatsã limba cãndu zburãscu;
5: di nchidicarealui = agioc di ficiurits)
{ro: împiedeca}
{fr: empêcher, entraver}
{en: hamper, hinder, impede, put obstacles}
ex: s-nu sã ncheadicã tsiva tu alãgari; calu sã nchidicã (s-agudi cu ciciorlu di tsiva cãndu imna n cali); nchidicats caljlji
(expr: ligats-lã cicioarli a caljlor di tsiva tra s-nu fugã); ahiurhi limba si-lj si ncheadicã
(expr: s-bãbãleascã); iu mi duc di nãsã mi ncheadic
(expr: dau di nãsã, u-astãmãtsescu)

§ nchidicat (nchi-di-cátŭ) adg nchidicatã (nchi-di-cá-tã), nchidicats (nchi-di-cátsĭ), nchidicati/nchidicate (nchi-di-cá-ti) – tsi-lj s-ari bãgatã cheadits; tsi cãdzu mpadi cã-lj si bãgã unã cheadicã; chidicat, anchidicat, ãnchidicat, scundipsit, ambudyisit, mbudyisit, ambutsit, mbutsit, mbudhuit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fac

fac (fácŭ) (mi) vb III shi II feci (fécĭŭ), fãtseam (fã-tseámŭ), faptã (fáp-tã), fatsiri/fatsire (fá-tsi-ri) shi fãtseari/fãtseare (fã-tseá-ri) –
1: adar (tsiva, un lucru); plãsedz unã lugurii tsi nu s-ari adratã vãrãoarã ninti; (fig:
1: fac = (i) alãxescu paradz xenj tu paradz di-a loclui, di-unã tinjii tu altã tinjii, etc.; (ii) fug, mi duc, alag, cutriir; (iii) dzãc; (iv) (mi-)amintu, (mi) fet; (v) (mi) fac taha, (mi) prifac; (vi) (l-)cãndãrsescu, (lu-)apuaduc; (vii) fatsi = lipseashti, prindi, easti ghini; expr:
2: cu adãvgarea-a unui altu zbor dupã el, verbul “fac” agiutã la fãtsearea di alti verbi ca, bunãoarã: (i) fac pãzari = pãzãripsescu; (ii) fac mãyi = mãyipsescu; (iii) fac aveari = avutsãscu; (iv) fac aradã = arãdãpsescu; (v) nj-si fatsi njilã = njiluescu; (vi) fac lucri = lucredz; (vii) fac hãrgi (exudi) = hãrgiuescu (xudipsescu); etc.;
3: pomlu fatsi poami, ayita fatsi auã, agrili fac grãni, etc. = pomlu da poami, ayita da auã, agrili da grãni, etc.;
4: poamili (auãli, grãnili, etc.) s-fac = poamili (auãli, grãnili, etc.) asescu, s-coc;
5: cãt fatsi aestu lucru = tsi tinjii ari aestu lucru; cãt custuseashti (custiseashti) aestu lucru; cãt caftsã tr-aestu lucru;
6: feci unã tehni; feci araftu (dascal, preftu, etc.) = nvitsai unã tehni; nvitsai ti-araftu (ti dascal, ti preftu, etc.);
7: fac multu chiro (tu-un loc) = stau, armãn multu chiro (tu-un loc);
8: nj-fac chefea = fac tsi voi, tsi mi-arãseashti, cum nji sã ndreadzi huzmetea;
9: mi fac pri mini (tu zmeani, tu culpani) = nj-fac apa-atsea groasa (mi cac) pri mini (tu zmeani, tu culpani); nj-umplu zmeanili;
10: l-fac cumãts = l-vatãm;
11: nj-si featsi yislu = nj-inshi (axi, asi) yislu;
12: hiu di mumã faptu = escu multu gioni;
13: lj-fac tuts paradzlji ghini = lj-aspargu tuts paradzlji, lj-hãrgiuescu;
14: aljumtrea nu s-fatsi = cã vrei i cã nu vrei, lipseashti s-u fats;
15: cãts pãradz ãnj fatsi chealea = cãti pot s-fac, cãt escu acshu s-fac;
16: u fac naparti = fug, u cãrtsãnescu, li-aspel, u-angan cãtsaua, etc.;
17: lj-fac muntsãlj padi = alag pristi tut loclu, munti sh-padi;
18: fac zbor (cu cariva) = zburãscu, mi aduchescu (cu cariva);
19: nj-fac crutsea = (i) mi ncljin la Dumnidzã; (ii) mi ciudusescu;
20: nj-si pari cã mi fac ninga nãoarã = nj-easti multu ghini;
21: unã videari tsi-lj fac = cum ãl vidzui, dit oara tsi-l vidzui;
22: unã-nj fatsi (unã nj-easti, unã soi easti);
23: ãlj fac unã = lj-dau unã, lu-agudescu;
24: fãtsem zbor = n-aduchim, him sinfuni;
25: mi fac mari = crescu;
26: fã-ti ma nclo = du-ti, minã-ti ma nclo
27: fac carti = mi duc la sculii sã nvets carti)
{ro: face; comite; produce; evalua; valora, târgui; schimba (bani); preface; transforma, câştiga; cheltui; (se) distra; decide; realiza; (se) maturiza (coace); dirija; parcurge; coborî; sta, locui, zice; (se) naşte; fi; (se) ocupa; trebui; etc.}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fashi/fashe

fashi/fashe (fá-shi) sf fãsh (fắshĭ) – cumatã (filii) lungã shi ngustã (di carti, pãndzã, cheali, carni, etc.) tãljatã (aruptã, scoasã) dit unã cumatã ma mari (cu cari si-anvãrteashti, s-leagã, si nvãrtushadzã tsiva); cumatã lungã shi strimtã di pãndzã cu cari si nfashi njitslji; pãndzã lungã shi strimtã cu cari s-leagã arãnjlji di pi truplu-a omlui; cumatã, bucatã, filii, scutic, scutã, culpan, culupan, spargan, spargãn, speasi, militsã, miljitsã, nfãshimindu
{ro: faşă, fâşie, scutec, bandă, felie; bucată}
{fr: maillot, bande, bandelette, tranche, morceau}
{en: swaddling band (clothes), narrow band, strip, slice, piece}
ex: adu fasha (scuta, culupanea) si nfash ficiuriclu; li tãljai lungu ca fasha; fashi (cumatã lungã shi strimtã) aruptã dit paltul a meu; nu-lj ligai ghini fasha; trets fasha sum tini; unã carotsã cu nishti fãsh di pãndzã; arupea di nãsh fãsh (filii, cumãts) di carni; cum strigã, fãsh-fãsh (surii-surii); u scoasi soacrã-sa fãsh-fãsh (cumãts, cumãts); fãsh, fãsh (filii, filii) u disicã; s-ti-adarã fãsh (filii, cumãts); fãsh-filii (cumãts, cumãtici) li scoasirã; fãsh ãntredz di nãvai si scula nsus; fãsh-fãsh u scoasirã (u featsirã cumãts)

§ nfash (nfáshĭŭ) (mi) vb I nfãshai (nfã-shĭáĭ), nfãsham (nfã-shĭámŭ), nfãshatã (nfã-shĭá-tã), nfãsha-ri/nfãshare (nfã-shĭá-ri) – anvãrtescu un njic tu fashi; lj-bag a njiclui un culupan; lj-alãxescu scuta-a njiclui; anvãrtescu unã fashi pristi tsiva (unã mãnã, cicior, aranã, etc.); (fig: nfash = (trã muljari) amintu, fac njic)
{ro: înfăşa; naşte}
{fr: emmailloter; naître}
{en: swaddle (infant), put on diaper; give birth}
ex: nat ãn leagãn sã nu nfashi; muljarea, cãndu s-apruchea sã nfashi (fig: s-amintã njic), s-dutsea tu pãduri di nfãsha (fig: aminta natlu); nveasta nfãshe (bãgã culpani la; icã fig: amintã) doi ficiori; tora lu nfãshai (lj-bãgai fasha)

§ nfãshedz (nfã-shĭédzŭ) (mi) vb I nfãshai (nfã-shĭáĭ), nfãsham (nfã-shĭámŭ), nfãshatã (nfã-shĭá-tã), nfãshari/nfãshare (nfã-shĭá-ri) – (unã cu nfash)

§ nfãshat (nfã-shĭátŭ) adg nfãshatã (nfã-shĭá-tã), nfãshats (nfã-shĭátsĭ), nfãsha-ti/nfãshate (nfã-shĭá-ti) – (natlu) a curi ãlj s-ari bãgatã un culupan; (mãnã, aranã, cicior, etc.) ligat cu-unã fashi
{ro: înfăşat}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

leg

leg (légŭ) (mi) vb I ligai (li-gáĭ), ligam (li-gámŭ), ligatã (li-gá-tã), ligari/ligare (li-gá-ri) – li fac si sta stres deadun dauã i ma multi lucri (cu agiutorlu-a unui hir, spangu, funi, singiri, etc. tsi s-anvãrteashti pristi lucri sh-a unui nod tsi li tsãni tu-un loc lucrili, tra s-nu s-arãspãndeascã); ncljid gura di la unã pungã cu-un spangu nudat deavãrliga-a gurãljei;
(expr:
1: l-leg = (i) l-mãyipsescu, lj-aruc mãyi; (ii) lu-anvãrlighedz, lu ntsircljedz; (iii) lu-acats shi-l ljau sclav (cã ari faptã tsiva slab, contra-a leadziljei);
2: mi leg = mi ipuhriusescu tra s-adar tsiva, dau zbor, tãxescu, nj-ljau sartsina; etc.;
3: u leg = apufãsescu, ljau apofasi;
4: pomlu leagã (poami) = pomlu acatsã (fatsi) poami;
5: lj-leagã mintea = creashti cu mintea, s-coatsi la minti, acatsã s-giudicã ca om mari, nu-armãni ageamit;
6: nj-leg limba, gura (cu giurat) = giur cã nu va dzãc un zbor;
7: u leg tu greaua; u leg ca gumarlu pri punti = u tsãn unã; nu voi dip s-nj-alãxescu pãrearea sh-u tsãn pi-a mea cã am cap gros, di tãgari, di crinã, di mulari, etc.;
8: nj-leg caplu = (i) mi leg cu tsiva la cap cã am vãrã aranã; icã (ii) nj-bag curuna, mi nsor; icã (iii) nj-aflai i nj-acats bilelu cu cariva, etc.;
9: leg unã carti = u ndreg cartea cu frãndzãli cusuti cu cãpãchi (multi ori di cheali) tra s-tsãnã multu chiro shi s-nu s-arupã lishor;
10: nj-leg tsãruhili = mi fac etim s-fug, s-mi duc iuva)
{ro: lega}
{fr: lier}
{en: tie, attach}
ex: nu pot sã-nj leg brãnlu; du-ti s-ledz cãnili; stãturã shi-lj ligã cu coada di gortsu; lo ndoi paradz, ãlj ligã a calui cu peatitsi cicioarli; discãlicã, ãl ligã calu di un arburi shi s-arcã tu-amari; lu-acãtsã di-l ligã di mãnj sh-di cicioari; ligã nã mãndilã di un ciun lungu; tra s-nu fugã, u ligã di cicior cu-unã funi; atumtsea sh-ligã rana, s-turnã acasã shi s-bãgã tu pat; ligã cufina di un arburi shi lo calea cãtã iu da soarili; scoasi dit gepi unã mãndilã albã, ligã tu nãsã trei simintsã di bumbac; leagã-nj cicioarli cu peatitsi; unã cãti unã, li leagã di funi shi u minã; nu vidzut vãrnã featã tsi u-aveam ligatã di un arburi?; leagã-lj gura-a talarlui s-nu cadã tsiva; boulu s-leagã di coarni sh-omlu di limbã; cãndu nu ti doari caplu, s-nu-l ledz; mi leg, iu mi doari; lu-avea ligatã furlji
(expr: lu-avea acãtsatã shi tsãnutã sclav furlji); u ligã cu-unlu cicior di coada-a unui cal; cã io mi leg
(expr: ãnj ljau sartsina, mi ipuhriusescu), lea mumã-a mea; nu ti leagã
(expr: nu ipuhriusea, nu-ts lja sartsina) vãrãoarã s-fats tsiva tsi nu pots s-u scots ãn cap; vlãhutili lu-au ligatã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn