{ro: acţiunea de a afla; de a găsi, de a întâlni; aflare; găsire; descoperire; întâlnire; naştere}
{fr: action de trouver, de découvrir; d’apprendre; de rencontrer; de naître}
{en: action of finding, of discovering; of learning; of meeting; of being born}
ex: ma tr-aflari, nu lu-aflãm

§ aflãtor (a-flã-tórŭ) adg aflãtoari/aflãtoare (a-flã-tŭá-ri), aflãtori (a-flã-tórĭ), aflãtoari/aflãtoare (a-flã-tŭá-ri) – atsel tsi aflã
{ro: acel care află, găseşte, descoperă, etc.}
{fr: celui qui trouve, découvre, apprends, etc.}
{en: the one who finds, discovers, learns, meets, etc.}

ex: di nafoarã cãdzu lãndzit, lu ncãntarã dzãnili

§ ncãntat (ncãn-tátŭ) adg ncãntatã (ncãn-tá-tã), ncãntats (ncãn-tátsĭ), ncãntati/ncãntate (ncãn-tá-ti) – (unã cu cãntat2)

§ ncãntari/ncãntare (ncãn-tá-ri) sf ncãntãri (ncãn-tắrĭ) – (unã cu cãntari2)

§ ncãntu2 (ncắn-tu) sn ncãntitsi/ncãntitse (ncắn-ti-tsi) – atsea tsi-l fatsi omlu (i lucrul) s-aibã puteari (ca trã ciudii) tsi easi nafoarã di nomurli a fisiljei ashi cum li shtii shi li aducheashti lumea di-aradã; atsea tsi fac mandisili di s-ciudiseashti dunjaea; mãndii, mayi, amayi, mãyii, mãghii, vãscãnii
{ro: farmece, vrajă}
{fr: charme, sortilège}
{en: spell, charm}

§ ncãntic (ncắn-ticŭ) sn ncãntitsi/ncãntitse (ncắn-ti-tsi) – (unã cu ncãntu2)

§ nicãntat2 (ni-cãn-tátŭ) adg nicãntatã (ni-cãn-tá-tã), nicãntats (ni-cãn-tátsĭ), nicãntati/nicãntate (ni-cãn-tá-ti) – tsi nu easti mãyipsit
{ro: nevrăjit, nefermecat}
{fr: qui n’est pas ensorcellé; charmé}
{en: who has not been casted (under) a spell; who has not been charmed}

§ nicãntari2/nicãntare (ni-cãn-tá-ri) sf nicãntãri (ni-cãn-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu s-mãyipseashti
{ro: acţiunea de a nu vrăji, de a nu fermeca}
{fr: action de ne pas ensorceller; de ne pas charmer}
{en: action of not being casted (under) a spell; of not being charmed}

§ discãntu (dis-cắn-tu) vb I discãntai (dis-cãn-táĭ), discãntam (dis-cãn-támŭ), discãntatã (dis-cãn-tá-tã), discãntari/discãntare (dis-cãn-tá-ri) – cu zboarã (cãntitsi shi seamni mistiryioasi) aspargu-amãyili sh-lu dishteptu pri-atsel a curi ãlj si featsirã amãyi; l-vindic (l-diucljedz) pri-atsel tsi-l loarã di oclju;
(expr:
1: lj-discãntu = lj-zburãscu multi ma nu-lj dzãc tsiva;
2: tsi-lj cãntsã shi tsi-lj discãntsã? = tsi-lj zburãshti ahãnti shi nu-lj dzãts dip tsiva? mash tra s-lu-arãdz?)
{ro: descânta}
{fr: détourner des enchantements; faire guérir par des enchantements}
{en: exorcise; expel an evil spirit; heal someone who is bewitched or is under a spell}
ex: mi discãntai adzã; cãndu vulpea discãntã
(expr: lã spuni zboarã s-li-arãdã) gãljinjli, si shtii cã nu lã easti trã bun; cara-l cãntã shi-l discãntã mushica carishti cãti dzãli

§ dis-cãntat (dis-cãn-tátŭ) adg discãntatã (dis-cãn-tá-tã), discãntats (dis-cãn-tátsĭ), discãntati/discãntate (dis-cãn-tá-ti) – cari fu vindicat (dizligat) di amãyi i diucljari (cu cãntitsi shi zboarã mistiryioasi)
{ro: descântat}
{fr: à qui on a fait des incantations; qui a été guéri par des enchantements}
{en: exorcised; who has been healed of his spell}
ex: lja cupa di pri pulitsã cu apã discãntatã di treili miri; cu yitria-aistã va s-vindicã, cã-i discãntatã cu grai di vreari; urdzãts hearti shi discãntati cu grai dultsi di featã nimãrtatã!

§ discãntari/discãntare (dis-cãn-tá-ri) sf discãntãri (dis-cãn-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-discãntã; discãntic
{ro: acţiunea de a descânta; descântare}
{fr: action de faire des incan-tation, de détourner des enchantements, de faire guérir par des enchantements}
{en: action of exorcising, of expelling an evil spirit, of healing someone who is bewitched}
ex: alãgã dupã discãntãri; cu cãntari shi discãntari sh-cu amãyi, l-featsi puljlu nãpoi om

§ discãntãturã (dis-cãn-tã-tú-rã) sf discãntãturi (dis-cãn-tã-túrĭ) – zboarãli i cãntitsli cu cari s-discãntã
{ro: descântare, descântec}
{fr: incantation, formule d’exorcisme}
{en: incantation, words of exorcism}

§ discãntic1 (dis-cãn-ticŭ) (mi) vb I discãnticai (dis-cãn-ti-cáĭ), discãnticam (dis-cãn-ti-cámŭ), discãnticatã (dis-cãn-ti-cá-tã), discãnticari/discãnticare (dis-cãn-ti-cá-ri) – (unã cu discãntu)
ex: shtii striga, s-discãnticã, s-leagã shi s-dizleagã

§ discãnticat (dis-cãn-ti-cátŭ) adg discãnticatã (dis-cãn-ti-cá-tã), discãnticats (dis-cãn-ti-cátsĭ), discãntica-ti/discãnticate (dis-cãn-ti-cá-ti) – (unã cu discãntat)

§ discãnticari/discãnticare (dis-cãn-ti-cá-ri) sf discãnticãri (dis-cãn-ti-cắrĭ) – (unã cu discãntari)

§ discãntic2 (dis-cắn-ticŭ) sf discãntitsi (dis-cắn-ti-tsi) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-discãntã; discãntari
{ro: descântec}
{fr: incantation, exorcisme}
{en: incantation, exorcism}
ex: nipututlu nu s-vindicã cu discãntitsi; spun aushlji cã shi discãntitsli vindicã

{ro: împiedecat}
{fr: empêché, entravé}
{en: hampered, hindered, impeded}

§ nchidicari/nchidicare (nchi-di-cá-ri) sf nchidicãri (nchi-di-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva bagã cheadits (cãndu cariva si ncheadicã i cãndu-lj si bagã) cheadits; chidicat, anchidicari, ãnchidicari, scundipsiri, ambudyisiri, mbudyisiri, ambutsiri, mbutsiri, mbudhuiri
{ro: acţiunea de a împiedeca; împiedecare, obstacol}
{fr: action d’empêcher, d’entraver; empêchement}
{en: action of hampering, of hindering, of impeding; impediment}

§ nchidicãturã (nchi-di-cã-tú-rã) sf nchidicãturi (nchi-di-cã-túrĭ) – atsea tsi s-ari faptã cãndu cariva fu nchidicat; cheadicã tsi-lj s-ari bãgatã a unui (tra s-lu facã s-cadã); nchidicari, cheadicã, biducljauã, pirducljauã, purducljauã, ambod-yiu, ambod;
(expr: (am) nchidicãturi = (am) lucri, stranji, pleacichi, cãrãndii)
{ro: împiedicătură}
{fr: entrave, croc-en-jambe}
{en: trip (to fall)}
ex: am niscãnti nchidicãturi (cheadits) cari mi tsãn; am multi nchidicãturi (fig: lucri, stranji) trã purtari

§ cheadic (chĭá-dicŭ) (mi) vb I chidicai (chi-di-cáĭ), chidicam (chi-di-cámŭ), chidicatã (chi-di-cá-tã), chidicari/chidicare (chi-di-cá-ri) – (unã cu ncheadic)
ex: s-cheadicã (si ncheadicã) puljanlu di un prag

§ chidicat (chi-di-cátŭ) adg chidicatã (chi-di-cá-tã), chidicats (chi-di-cátsĭ), chidicati/chidicate (chi-di-cá-ti) – (unã cu nchidicat)

§ chidicari/chidicare (chi-di-cá-ri) sf chidicãri (chi-di-cắrĭ) – (unã cu nchidicari)

§ ancheadic (an-chĭá-dicŭ) (mi) vb I anchidicai (an-chi-di-cáĭ), anchidicam (an-chi-di-cámŭ), anchidicatã (an-chi-di-cá-tã), anchidicari/anchidicare (an-chi-di-cá-ri) – (unã cu ncheadic)

§ anchidicat (an-chi-di-cátŭ) adg anchidicatã (an-chi-di-cá-tã), anchidicats (an-chi-di-cátsĭ), anchidicati/anchidicate (an-chi-di-cá-ti) – (unã cu nchidicat)

§ anchidicari/anchidicare (an-chi-di-cá-ri) sf anchidicãri (an-chi-di-cắrĭ) – (unã cu nchidicari)

§ ãncheadic (ãn-chĭá-dicŭ) (mi) vb I ãnchidicai (ãn-chi-di-cáĭ), ãnchidicam (ãn-chi-di-cámŭ), ãnchidicatã (ãn-chi-di-cá-tã), ãnchidicari/ãnchidicare (ãn-chi-di-cá-ri) – (unã cu ncheadic)

§ ãnchidicat (ãn-chi-di-cátŭ) adg ãnchidicatã (ãn-chi-di-cá-tã), ãnchidicats (ãn-chi-di-cátsĭ), ãnchidicati/ãnchidicate (ãn-chi-di-cá-ti) – (unã cu nchidicat)

§ ãnchidicari/ãnchidicare (ãn-chi-di-cá-ri) sf ãnchidicãri (ãn-chi-di-cắrĭ) – (unã cu nchidicari)

§ discheadic (dis-chĭá-dicŭ) (mi) vb I dischidicai (dis-chi-di-cáĭ), dischidicam (dis-chi-di-cámŭ), dischidicatã (dis-chi-di-cá-tã), dischidicari/dischidicare (dis-chi-di-cá-ri) – dizleg ciciorlu a calui tsi lu-aveam ligatã di tsiva tra s-nu s-minã dit loc, s-nu fugã;
(expr: lji si discheadicã limba = lji si dizligã limba, nchiseashti sã zburascã, nu mata sta ca mutlu)
{ro: dezpiedica}
{fr: enlever les entraves}
{en: untie leg of a horse}
ex: discheadicã gumarlu; l-dischidicai calu sh-lu-alãsai s-pascã ileftir

§ dischidicat (dis-chi-di-cátŭ) adg dischidicatã (dis-chi-di-cá-tã), dischidicats (dis-chi-di-cátsĭ), dischidica-ti/dischidicate (dis-chi-di-cá-ti) – tsi-lj s-ari dizligatã ciciorlu
{ro: dezpiedicat}
{fr: avec les entraves enlevées}
{en: with the leg untied}

§ dischidicari/dischidicare (dis-chi-di-cá-ri) sf dischidicãri (dis-chi-di-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un cal (gumar) easti dischidicat
{ro: acţiunea de a dezpiedica; dezpiedicare}
{fr: action d’enlever les entraves}
{en: action of untying leg of a horse}

{fr: faire; commettre; produire; évaluer, valoir; marchander; échanger; transformer; acquérir, gagner; dépenser; (s’)amuser; décider; réaliser; colorer; mûrir; se diriger, s’acheminer, parcourir; descendre, aller en pente; rester, demeurer; c’est égal; feindre; dire; naître; être, s’occuper; falloir, etc.}
{en: do; make; cost, value, bargain, change (money), transform; win, spend; decide; realize; mature; go to; descend; stay, live; say; be born; be; must; etc.}
ex: Dumnidzã featsi lumea tu shasi dzãli; di aguridã s-fatsi (s-adarã) njari, ma cu arãvdari; feci (adrai, anãltsai, sculai) unã casã; omlu tsi vrea s-facã (tsi eara s-adarã)?; picatlu tsi avea faptã (adrã) ca muljari; di un lemnu fats (adari) sh-crutsi sh-lupatã; estan agrili featsirã
(expr: deadirã) grãni buni; cãts paradz fac
(expr: tsi tinjii au, cãt custisescu) aesti cãrtsã?; dusirã s-facã pãzari
(expr: s-pãzãripseascã); groshlji-lj fatsi nã lirã (fig: lj-alãxeashti tu nã lirã); lucreadzã macã vrei s-fats aveari
(expr: s-avutsãshti); nãoarã mi featsi (fig: mi amintã) mu-mea; tsi featsi (fig: tsi amintã, ficior i featã) sor-ta?; cãts s-au faptã (fig: s-au amintatã); fatsi (dzãsi) el cu-arãslu n gurã; s-toarnã cãtrã cãtushi shi-lj fatsi (fig: shi-lj dzãtsi); trã putsãn chiro-lj lj-featsi tuts paradzlji ghini
(expr: lj-asparsituts paradzlji, lj-hãrgiui); du-ti sh-fãts chefea
(expr: du-ti sh-fã tsi vrei, cum tsi sã ndreadzi huzmetea); va-l fac (fig: va-l cãndãrsescu, va lu-apuaduc) s-u acumpãrã; sh-aoa featsirã
(expr: fudzirã, u cãrtsãnirã) sotslji cãtrã tu pãduri; aoa fac (fig: pri-aoa fudzirã, dusirã) sotslji, acatsã-lj ma s-hii gioni; shi-lj da nã arãpeari, sh-aoa fac alantsã
(expr: sh-unãshunã fug)!; cãtrã aoa featsirã
(expr: fudzirã)!; tut u fac calea (fig: tut mi duc calea), cã u fac; cari s-aspãrearã cãprili nãoarã, di fac naparti
(expr: fug, li cãr-tsãnescu), acatsã-li ma s-pots
(expr: di fug ahãntu-agonja cã nu pots s-li-acats); fã aripidina nghios (fig: fudz nghios, dipuni); feci
(expr: nchisii, fudzii) cãtrã pãduri; fuga featsi traplu, ca tserbul avinat; fã muntsãlj padi
(expr: alagã pristi tut); auãli s-featsirã (s-coapsirã, asirã); nu fatsi (nu-i ghini, nu prindi) s-fugã; tsi nyisash, s-featsi (ishi, s-axi); yisili s-fac (s-axescu, es); s-nu fats (s-nu stai, s-nu-armãnj) multsã anj tu xeani; fã-ti (prifã-ti, dzã taha) cã hii niputut; s-featsi (s-prifeatsi, s-featsi taha cã easti) glar; njiclu featsi (s-cãcã) tu culpani; armasi di cãndu feci (fui) araftu; ãlj fatsi aushlu unã
(expr: lu-agudeashti aushlu) cu cãrliglu pristi zvercã; s-lj-aducã troarã hilja-a amirãlui, cã aljumtrea nu s-fatsi
(expr: cã vrea i cã nu vrea, lipseashti s-u-aducã feata); dusirã cu nveasta, ca s-u aflã shi s-u facã cumãts
(expr: s-u vatãmã); s-dispãrtsãrã shi-sh featsirã zbor
(expr: shi s-aduchirã, sh-deadirã zbor); dupã tsi featsirã aestu zbor
(expr: s-aduchirã ashi); lji si pãru cã s-fatsi ningã nãoarã
(expr: eara multu ghini); unã videari tsi lã featsi
(expr: cum li vidzu); sharpili a ficiorlui eara di mumã faptu
(expr: eara multu gioni); featsi carti
(expr: s-dusi la sculii, nvitsã carti) multã sh-agiumsi yeatru; fã-ti ncoa (minã-ti ncoa, aproachi-ti) s-ti ved ma ghini; tsi prindi s-fats, fã-u nã oarã cama ninti

§ faptu1 (fáp-tu) adg faptã (fáp-tã), faptsã (fáp-tsã), fapti/fapte (fáp-ti) – ((lucru) tsi ari (s-ari) adratã; adrat
{ro: făcut, comis; produs; evaluat, etc., etc.; născut}
{fr: fait; commis; produit; évalué; etc., etc.; accompli; né}
{en: done; made; valued; etc., etc.; born}
ex: n pãduri faptu (amintat) fui, sh-tut ãn pãduri criscui; cerga-a ta di lãnã groasã faptã (adratã); lucru faptu (fig: adrat, bitisit); eara di mumã faptu
(expr: amintat di mumã; om gioni, tsi ahãrzeashti multu); easti faptã (fig: amintatã) toamna; njiclu easti-l faptu (ishi nafoarã, s-cãcã) tu culpani

§ fatsiri/fatsire (fá-tsi-ri) sf fatsiri (fá-tsirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva adarã tsiva; fãtseari, adrari
{ro: acţiunea de a face; de a comite; de a produce; de a evalua; etc., etc.; facere; comitere; producere; evaluare; etc., etc.; creaţie, naştere}
{fr: action de faire; de commettre; de produire; d’évaluer; etc., etc.; création, accouchement, couche, sali d’excréments; etc.}
{en: action of doing; of making; of costing, of valuing; etc., etc.; creation, birth, etc.}
ex: di fatsiri nu-am ni limbã, nitsi gurã sã zburãscu, ma la tuts lã spun sã shtibã, cusurli-a lor shi nu s-nãirescu (angucitoari: yilia); tsi au trã fatsiri (adrari); amãnai multu cu fatsirea-a tigãnjlor; avu fatsiri (fig: amintari) greauã sh-vidzu moartea cu ocljilj

§ fãtseari/fãtseare (fã-tseá-ri) sf fãtseri (fã-tsérĭ) – (unã cu fatsiri)

§ faptã (fáp-tã) sf fapti/fapte (fáp-ti) – lucrul tsi s-ari faptã di cariva; lucru tsi s-featsi tu lumi; facã
{ro: faptă}
{fr: fait}
{en: fact}
ex: di la dzãcã pãnã la faptã (fãtseari) easti diparti; s-facã totna fapti (lucri) buni; Dumnidzã va lj-u pãlteascã dupã faptili (lucrili tsi-ari faptã) a lui; tsi suntu faptili-aesti tsi fats?; va s-dai giuvapi (va s-dai isapi) di faptili-a tali (di-atseali tsi-adari); dzãca shi fapta

§ facã (fá-cã) sf fãrã pl – lucru tsi s-fatsi; faptã, fatsiri, fãtseari, adrari
{ro: acţiunea de a face; faptă, acţiune, fapt}
{fr: action de faire; action, fait}
{en: action of doing, of making; action, fact}
ex: tsi-i ti-a facã (fãtseari)?; am trã facã (fãtseari) multi m pãzari; cu dzãcã (dzãtseari, zbor) sh-cu facã (fãtseari), s-featsi bubulica vacã

§ fãcãtor (fã-cã-tórŭ) adg fãcãtoarã (fã-cã-tŭá-rã), fãcãtori (fã-cã-tórĭ), fãcãtoari/fãcãtoare (fã-cã-tŭá-ri) – atsel tsi fatsi tsiva
{ro: făcător, creator}
{fr: qui fait, créateur}
{en: who does or makes things, creator}
ex: di Dumnidzã fãcãtoarã (tsi lu-ari faptã pri Dumnidzã, Stãmãria)

§ fãpturã (fãp-tú-rã) sf fãpturi (fãp-túrĭ) – lucru faptu di fisi; hiintsã faptã di Dumnidzã; yeatsã, yiitati, plasi, prici
{ro: făptură, fiinţă, creatură}
{fr: être, créature}
{en: being, creature}
ex: tuti cãti suntu, suntu fãpturli (yiitãtsli, pricili) al Dumnidzã

§ fãptuescu (fãp-tu-ĭés-cu) vb IV fãptuii (fãp-tu-íĭ), fãptueam (fãp-tu-ĭámŭ), fãptuitã (fãp-tu-í-tã), fãptuiri/fãptuire (fãp-tu-í-ri) – (unã cu fac)
ex: s-aflã cã nãs avea fãptuitã (faptã, adratã) tuti cãti si spunea

§ fãptuit (fãp-tu-ítŭ) adg fãptuitã (fãp-tu-í-tã), fãptuits (fãp-tu-ítsĭ), fãptuiti/fãptuite (fãp-tu-í-ti) – (unã cu faptu1)
ex: i fãptuitã gumãrlichea

§ fãptuiri/fãptuire (fãp-tu-í-ri) sf fãptuiri (fãp-tu-írĭ) – (unã cu fatsiri)

§ nifaptu (ni-fáp-tu) adg nifaptã (ni-fáp-tã), nifaptsã (ni-fáp-tsã), nifapti/nifapte (ni-fáp-ti) – tsi nu-ari (nu s-ari) adratã; tsi nu s-ari amintatã (faptã); neadrat, nibitisit; etc.;
(expr:
1: (lucri) nifapti (pl) = lucri tsi nu s-au avdzãtã pãnã tora, tsi nu s-au faptã ninga tu-aestã lumi;
2: di dada nifaptu s-hiu ma…= s-nu-nj si dzãcã cã nu hiu faptu di dadã ma…; zbor tsi easti ca unã soi di giurat, cã atseali spusi (i) suntu dealihea icã (ii) va si s-facã fãr di altã)
{ro: nefăcut, nenăscut, etc.}
{fr: qui n’est pas fait; qui n’est pas né; etc.}
{en: not done; not made; not born; etc.}
ex: tatãl ninga nifaptu (neamintat); lj-avdzã tuti nifaptili
(expr: lucri uruti, nafoarã di-aradã, tsi nu s-au faptã pãnã tora); di dada nifaptu s-hiu, s-nu lj-aspãrdzeam lucrul

§ nifatsiri/nifatsire (ni-fá-tsi-ri) sf nifatsiri (ni-fá-tsirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu-adarã tsiva; nifãtseari, neadrari, nibitisiri; etc.
{ro: acţiunea de a nu face; de a nu (se) naşte; etc.}
{fr: action de ne pas faire; de ne pas être né, de ne pas accoucher; etc.}
{en: action of not doing; of not making; of not being born; etc.}
ex:

§ nifãtseari/nifãtseare (ni-fã-tseá-ri) sf nifãtseri (ni-fã-tsérĭ) – (unã cu nifatsiri)

§ disfac (dis-fácŭ) (mi) vb III shi II disfeci (dis-fécĭŭ), disfãtseam (dis-fã-tseámŭ), disfaptã (dis-fáp-tã), disfatsiri/disfatsire (dis-fá-tsi-ri) shi disfãtseari/disfãtseare (dis-fã-tseá-ri) – l-dispartu un lucru sh-lu fac s-aspunã ahoryea pãrtsãli di cari easti faptu; li fac lucrili s-hibã ashi cum eara ninti di-adrarea-a lor; dizleg un lucru acãtsat (ligat) di tsiva; dishcljid unã shishi (cutii, fachir, etc. tra s-ved i si scot tsi easti nuntru); dishcljid unã cali ncljisã (tra s-u fac bunã trã urdinarea di lumi, lucri, vimtu, etc.); l-dispindzur un lucru tsi easti acãtsat di tsiva; diznod unã funi ligatã di tsiva; etc., etc.; dishcljid, dispartu, ndipãrtedz, dizleg, diznod, discalnu, dizdar, etc.;
(expr:
1: disfã-ts ocljilj patru = mutrea ghini, ai-tsã cãshtigã, bagã ghini oarã tsi s-fatsi, etc.; s-disfatsi tserlu = s-dishcljidi chirolu, sã nsirineadzã, easi soarili;
3: easti un om disfaptu = easti un om dishteptu, mintimen, tsi-lj talji caplu)
{ro: desface, deschide, detaşa, separa, etc.}
{fr: défaire, ouvrir, entr’ouvrir, détacher, séparer, etc.}
{en: undo, open, detach, separate, etc.}
ex: disfac noadili (diznod); tsi sh-fatsi omlu, nitsi draclu nu-lj disfatsi (dizleagã); si-nj disfac (discoapir, dishcljid) mushatlu-nj cheptu; disfã (dishcljidi) firidzli s-yinã vimtu; cãmeasha s-acãtsã di penurã, disfã-nj-u (discalnã-nj-u, dispindzurã-nj-u); nã disfeatsim di sots (nã dispãrtsãm di sots; nu mata him urtats); di cal nu mi disfac (dispartu); lj-disfeci (lj-aspush, lj-dishcljish) multi lucri; s-disfeatsi (s-dispãrtsã) di urtaclu-lj; disfã (dishcljidi) botsa di yin s-bem niheamã; disfã (ndipãrteadzã, discãcãreadzã) cicioarili

§ disfaptu (dis-fáp-tu) adg disfaptã (dis-fáp-tã), disfaptsã (dis-fáp-tsã), disfapti/disfapte (dis-fáp-ti) – tsi easti dispãrtsãt (mpãrtsãt) tu cumãts; tsi fu faptu s-hibã ashi cum eara lucrul ninti di-adrarea-a lui; tsi easti dishcljis, dizligat, diznudat, etc.); dishcljis, dispãrtsãt, ndipãrtat, dizligat, diznudat, discãlnat, etc., etc.
{ro: desfăcut, deschis, detaşat, separat, etc.}
{fr: défait, ouvert, entr’ouvert, détaché, séparé, etc.}
{en: undone, opened, detached, separated, etc.}
ex: sutsata lã fu disfaptã (aspartã); cheptul a lui disfaptu (discupirit, dishcljis); ducheani disfaptã (dishcljisã); ficior disfaptu
(expr: dishteptu, pirã)

§ disfatsiri/disfatsire (dis-fá-tsi-ri) sf disfatsiri (dis-fá-tsirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva disfatsi tsiva; dishcljideari, dispãrtsãri, ndipãrtari, dizligari, diznudari, discãlnari, etc., etc.
{ro: acţiunea de a desface, de a deschide, de a detaşa, de a separa; desfacere, deschidere, detaşare, separare, etc.}
{fr: action de défaire, d’ouvrir, d’entr’ouvrir, de détacher, de séparer, etc.}
{en: action of undoing, of opening, of detaching, of separating, etc.}

§ disfãtseari/disfãtseare (dis-fã-tseá-ri) sf disfãtseri (dis-fã-tsérĭ) – (unã cu disfatsiri)

§ disfari/disfare (dis-fá-ri) sf disfãri (dis-fắrĭ) – (unã cu disfatsiri)

§ apufac (a-pu-fácŭ) (mi) vb III shi II apufeci (a-pu-fécĭŭ), apufãtseam (a-pu-fã-tseámŭ), apufaptã (a-pu-fáp-tã), apufatsiri/apufatsire (a-pu-fá-tsi-ri) shi apufãtseari/apufãtseare (a-pu-fã-tseá-ri) – bitisescu aproapea tut; mi curmu multu tra s-fac tsiva; fac tut tsi pot trã cariva
{ro: termina (aproape) în întregime; face orice pentru cineva}
{fr: finir (presque) intégralement; (se) fatiguer; (se) mettre en quattre}
{en: finish (almost) completely; get tired; do anything for}
ex: apufã-ti (fã tut tsi pots) trã nãsã; apufeatsi di plãngu (plãmsi multu di multu; avursi di-ahãntã plãndzeari)

§ apufaptu (a-pu-fáp-tu) adg apufaptã (a-pu-fáp-tã), apufaptsã (a-pu-fáp-tsã), apufapti/apufapte (a-pu-fáp-ti) – tsi ari faptã tut
{ro: terminat (aproape) în întregime; făcut orice pentru cineva}
{fr: fini (presque) intégralement; fatigué; mis en quattre}
{en: finished (almost) completely; got tired; done anything for}

§ apufatsiri/apu-fatsire (a-pu-fá-tsi-ri) sf apufatsiri (a-pu-fá-tsirĭ) – atsea tsi fatsi cãndu cariva apufatsi tsiva
{ro: acţiunea de a termina (aproape) în întregime; de a face orice pentru cineva}
{fr: action de finir (presque) intégralement; de (se) fatiguer; de (se) mettre en quattre}
{en: action of finishing (almost) completely; of getting tired; of doing anything for}

§ apufãtseari/apufãtseare (a-pu-fã-tseá-ri) sf apufãtseri (a-pu-fã-tsérĭ) – (unã cu apufatsiri)

§ parafac (pá-ra-fácŭ) (mi) vb III shi II parafeci (pá-ra-fécĭŭ), parafãtseam (pá-ra-fã-tseámŭ), parafaptã (pá-ra-fáp-tã), parafatsiri/parafatsire (pá-ra-fá-tsi-ri) shi parafãtseari/parafãtseare (pá-ra-fã-tseá-ri) – fac ma multu dicãt lipseashti icã easti arada s-fac; fac multu di multu; prifac
{ro: face peste măsură; depăşi}
{fr: trop faire; passer la mesure}
{en: do too much; do more than necessary}
ex: parafeci (feci ma multu ca altiori) lucru asãndzã

§ parafaptu (pá-ra-fáp-tu) adg parafaptã (pá-ra-fáp-tã), parafaptsã (pá-ra-fáp-tsã), pa-rafapti/parafapte (pá-ra-fáp-ti) – tsi easti faptu ma multu dicãt lipseashti; prifaptã
{ro: făcut peste măsură; depăşit}
{fr: trop fait; qui a passé la mesure}
{en: done too much; done more than necessary}

§ parafatsiri/parafatsire (pá-ra-fá-tsi-ri) sf para-fatsiri (pá-ra-fá-tsirĭ) – atsea tsi fatsi cãndu cariva parafatsi un lucru; parafãtseari, prifatsiri, prifãtseari
{ro: acţiunea de a face peste măsură; de a depăşi}
{fr: action de trop faire; de passer la mesure}
{en: action of doing too much; of doing more than necessary}

§ parafãtseari/parafãtseare (pá-ra-fã-tseá-ri) sf parafãtseri (pá-ra-fã-tsérĭ) – (unã cu parafatsiri)

§ prifac (pri-fácŭ) (mi) vb III shi II prifeci (pri-fécĭŭ), prifãtseam (pri-fã-tseámŭ), prifaptã (pri-fáp-tã), prifatsiri/prifatsire (pri-fá-tsi-ri) shi prifãtseari/prifãtseare (pri-fã-tseá-ri) –
1: fac ma multu dicãt lipseashti icã easti arada s-fac; fac multu di multu; parafac;
2: l-fac un lucru s-aspunã altã soi di cum eara ninti (s-nu-aspunã cum easti dealihea, s-hibã altã soi, s-hibã ma bun, s-pot s-fac alti lucri cu el, etc.); fac
{ro: face peste măsură; preface, transforma}
{fr: trop faire; feindre, contrefait, transformer}
{en: do too much; pretend, feign; transform}
ex: el s-prifeatsi (s-featsi), cã nu-lj bagã oarã; pãreasinjli li featsish mãri, mãri, pãnã li prifeatsish (li featsish multu lundzi, li parafeatsish); s-prifeatsi (s-featsi s-aspunã ca) un pulj mushat; laea di featã s-prifeatsi nã scãntealji shi azbuirã; cum biu dzama di lilici, dinãoarã s-prifeatsi (featsi, s-alãxi tu) un pulj; ncljidi ocljilj shi s-prifatsi cã (s-fatsi cã taha) doarmi; vulpea s-prifeatsi cã (s-featsi cã taha) s-dutsi sã ndreagã shi trapsi nãinti; s-prifatsi (s-fatsi) cã nu poati; s-nu-lj badz oarã cã s-prifatsi (cã nu s-aspuni cum easti dealihea); tuti li prifeci (li feci s-aspunã altã soi), nu li alãsai cum nji li deadi

§ prifaptu (pri-fáp-tu) adg prifaptã (pri-fáp-tã), prifaptsã (pri-fáp-tsã), prifapti/prifapte (pri-fáp-ti) – tsi easti faptu ma multu dicãt lipseashti; tsi s-ari faptã s-aspunã altã soi di cum eara ninti; parafaptu, faptu
{ro: făcut peste măsură; prefăcut, transformat}
{fr: trop fait; feigned, contrefait, transformé}
{en: done too much; pretended, feigned; transformed}
ex: cã ai s-mi vedz tu pulj prifaptu (faptu); mula prifaptã (adratã) ca vãrã nveastã di sum zãvon, lu ntribã

§ prifatsiri/prifatsire (pri-fá-tsi-ri) sf prifatsiri (pri-fá-tsirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva prifatsi un lucru; pri-fãtseari, parafatsiri, parafãtseari, fatsiri, fãtseari
{ro: acţiunea de a face peste măsură; de a preface, de a transforma}
{fr: action de trop faire; de feindre, de contrefaire, de transformer}
{en: action of doing too much; of pretending, of feigning; of transforming}

§ prifãtseari/prifãtseare (pri-fã-tseá-ri) sf prifãtseri (pri-fã-tsérĭ) – (unã cu prifatsiri)

§ xifac (csi-fácŭ) (mi) vb III shi II xifeci (csi-fécĭŭ), xifãtseam (csi-fã-tseámŭ), xifaptã (csi-fáp-tã), xifatsi-ri/xifatsire (csi-fá-tsi-ri) shi xifãtseari/xifãtseare (csi-fã-tseá-ri) – vindu tut (di-arada tuptani, cu-unã tinii ma njicã), tra s-ascap di tut tsi am shi s-nu-armãn cu tsiva; apuvindu, spãstrescu
{ro: vinde tot, lichida}
{fr: défaire, vendre complètement, liquider}
{en: sell everything, liquidate}
ex: sã xifacã (s-vindã) tut tsi-avea; xifatsi (vindi) tuti oili

§ xifaptu (csi-fáp-tu) adg xifaptã (csi-fáp-tã), xifaptsã (csi-fáp-tsã), xifapti/xifapte (csi-fáp-ti) – tsi s-ari vindutã tut; apuvindut, spãstrit
{ro: vândut în întregime, lichidat}
{fr: défait, vendu complètement, liquidé}
{en: sold completely, liquida-ted}

§ xifatsiri/xifatsire (csi-fá-tsi-ri) sf xifatsiri (csi-fá-tsirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si xifatsi tsiva; apuvindiri, apuvindeari, spãstriri
{ro: acţiunea de a vinde tot, de a lichida}
{fr: action de défaire, de vendre complètement, de liquider}
{en: action of selling completely, of, liquidating}

§ xifãtseari/xifãtseare (csi-fã-tseá-ri) sf xifãtseri (csi-fã-tsérĭ) – (unã cu xifatsiri)

{fr: em-mailloté}
{en: swaddled (infant), put on diaper}
ex: njiclu sta nfãshat tu sãrmãnitsã; imnã nfãshatã

§ nfãshari/nfãshare (nfã-shĭá-ri) sf nfãshãri (nfã-shĭắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si nfashi un njic (unã aranã, etc.)
{ro: acţiunea de a înfăşa; de a naşte; înfăşare, naştere}
{fr: action d’emmailloter; de naître; accouchement}
{en: action of swaddling (infant), of putting on diaper; of giving birth; birth}
ex: moartã tu nfãshari (cãndu aminta njiclu)

§ nfãshimindu (nfã-shi-mín-du) sn nfãshimindi/nfã-shiminde (nfã-shi-mín-di) – cumatã lungã shi strimtã di pãndzã cu cari si nfashi natslji dupã tsi s-amintã; fashi, culpan, culupan, scutic, scutã, spargan, spargãn, militsã, miljitsã, speasi
{ro: scutec, faşă}
{fr: maillot, couche (pour emmailloter les enfants)}
{en: swaddling clothes, diaper}
ex: tricui tu apã nfãshimindili (scutili, culupanili) a ficiorlui

§ disfash (dis-fáshĭŭ) (mi) vb I disfãshai (dis-fã-shĭáĭ), disfãsham (dis-fã-shĭámŭ), disfãshatã (dis-fã-shĭá-tã), disfãshari/disfãshare (dis-fã-shĭá-ri) – disfac unã fashi anvãrtitã pristi un lucru (unã mãnã, cicior, aranã, etc.); scot culupanlu tu cari easti nfãshat un njic
{ro: desfăşa}
{fr: démailloter}
{en: unswaddle (infant)}
ex: nã babã disfashã un ficiuric; tora disfashã natlu

§ disfãshat (dis-fã-shĭátŭ) adg disfãshatã (dis-fã-shĭá-tã), disfãshats (dis-fã-shĭátsĭ), disfãsha-ti/disfãshate (dis-fã-shĭá-ti) – tsi easti cu fasha scoasã; (njiclu) tsi-lj s-ari scoasã (alãxitã) fasha (culupanlu, scuta); (lucru) tsi-lj s-ari disfaptã fasha tu cari easti ligat; (omlu) tsi-lj s-ari scoasã (dizligatã) fasha cu cari lj-eara ligatã unã aranã (di la mãnã, di la cicior, etc.)
{ro: desfăşat}
{fr: démailloté}
{en: unswaddled (infant), put on diaper}

§ disfãshari/disfãshare (dis-fã-shĭá-ri) sf disfãshãri (dis-fã-shĭắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si disfashi un njic (unã aranã, etc.)
{ro: acţiunea de a desfăşa; desfăşare}
{fr: action de démailloter}
{en: action of unswaddling (infant)}

(expr: l-mãyipsirã) pri Goga; ponjlji ligarã
(expr: featsirã) multu poami estan; Mailu cu mushuteatsa-a lui ligã poami sh-Cirisharlu li coapsi; nu-lj ligã ninga mintea
(expr: armasi ageamit, nu criscu cu mintea, nu s-coapsi la minti); aestu u ligã tu greaua, ca gumarlu pri punti
(expr: ari cap di tãgari, u tsãni pi-a lui, easti nãpudhearic); ascherea ligã
(expr: anvãrligã) pãdurea; mi ligai cu nãs s-fac lucru; u ligã
(expr: deadi zborlu, s-ipuhriusi) “cã va mi duc”, shi di ducã mãna nu trapsi; ficiorlu s-ligã (deadi zborlu, lj-tãxi) s-lj-aducã cãnjlji; cu un zbor lji ligai gura
(expr: l-feci s-tacã, s-nu-sh dishcljidã gura) di nu putu s-dzãcã tsiva; nãs nu-ascultã shi u ligã
(expr: apufãsi), cã va s-ducã, iu s-duc sh-fratslji; sh-ligã tuti cãrtsãli tsi-avea; mi ligai
(expr: lj-tãxii) s-lji fac aestã buneatsã; li bãgash ghini, cu sineti?; nu mi leg
(expr: nu-ts tãxescu), cara s-pot va s-yin, cara nu, nu; moasha-atsea-l ligã
(expr: lj-arcã mãyi); leagã-ts tsãruhili
(expr: ndreadzi-ti, fã-ti etim) sh-adunã-o cãtrã amari

§ ligat (li-gátŭ) adg ligatã (li-gá-tã), ligats (li-gátsĭ), ligati/ligate (li-gá-ti) – (lucri) tsi suntu fapti si sta stres deadun (cu agiutorlu-a unui hir, spangu, funi, singiri, etc. tsi s-anvãrteashti pristi eali sh-un nod tsi li tsãni tu-un loc deadun, tra s-nu s-disfacã); (pungã) tsi-lj s-ari ncljisã gura cu-un spangu anvãrtit deavãrliga
{ro: legat}
{fr: lié, attaché}
{en: tied, attached}
ex: dipuni ligat di bãrnu shi agiundzi tru salã; un pilister cu cartea ligatã di gushi; him cu mãnjli ligati sh-nu putem s-u dãm; oaminj ligats cu mãnjli dinãpoi; tãlje funea cu cari eara ligat; catilu tsi-l giudica eara ligat di unlu oclju cã-l durea; cu ocljilj ligats, da s-acatsã vãrã, da s-acatsã, nu-ari; eara ligat cu heari multu greali; calu easti ligat (tsãnut di tsiva cu-unã funi tra s-nu s-minã dit loc); tora nyeai shi nu hiu ligat di giurat
(expr: pot s-fac shi si spun tsi voi); greashti cu un grai ligat
(expr: apufãsit, mintimen); acatsã di ntreabã capitili ligati
(expr: mintimeni) dit amirãrilji; ari zboarã ligati
(expr: mintimeni); vãrã nu putea s-lji da vãrã minti ligatã
(expr: mintimenã, tsi mindueashti ghini, etc.); Yeani n hoarã ma ligat
(expr: ma cu minti, ma cu cap, ma mintimen); gionili-a tãu easti ligat
(expr: mãyipsit, lji s-au faptã-amãyi; icã expr: easti loat sclav); cãnjlji atumtsea eara ligats cã sh-eara dzua; nu hiu ligat di giurat shi aspun alihea curatã

§ ligari/ligare (li-gá-ri) sf ligãri (li-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-leagã tsiva i cariva;
(expr: hiu tri ligari = hiu glar, glãrii di minti)
{ro: acţiunea de a lega}
{fr: action de lier, d’attacher}
{en: action of tying; of attaching}
ex: lai capsuman, ligari vrei di prun; easti tri ligari
(expr: glãri di minti)

§ ligãturã (li-gã-tú-rã) sf ligãturi (li-gã-túrĭ) – atsea (spangul, funea, singirlu, zborlu dat, etc.) tsi li fatsi s-hibã ligati dauã (i ma multi) lucri; lucrili tsi suntu ligati deadun; zbor dat salami di cariva (cu giurat, cu tsirimonji) cã va-l facã sigura un lucru; aduchirea (sinfunia, cundrata) cu cari s-leagã doi (i ma multsã) oaminj ta s-facã tsiva; atsea di cari easti ligat un lucru ca si s-facã i s-nu s-facã; ipuhreusi, cãuli, cãvuli, sinfunii, ligãmintu
{ro: legătură, condiţie, legământ, pact, înţelegere}
{fr: lien, liaison, condition, pacte, obligation}
{en: tie, bond, binding, condition, pact, understanding}
ex: lj-diznudai ligãturli cu cari eara ligat la mãnj; lo avearea di la vãsiloanja, cum lã fu ligãtura (aduchirea); vinji la pãlati, cum lã fu ligãtura; aclo avea nã ligãturã multu greauã; deadi zbor, cã nãsh avurã ligãtura, s-nu s-ducã; prindea tora, dupã ligãturã, s-lji da feata; limba lji si dizligã dinãoarã; featsirã ligãtura, i s-lu dispoalji di muli, i si-lj lja tut tsi-ari preftul; hilja-a amirãlui va mãrtari, cu ligãtura (ipuhreusea tra) s-u facã s-arãdã; u vindic mash cu-unã ligãturã (cãuli, ligãmintu)

§ ligãmintu (li-gã-mín-tu) sn ligãminti/ligãminte (li-gã-mín-ti) – zbor dat i aduchiri faptã salami (cu giurat, cu tsirimonji) di cariva (i ma multsã) cã va si s-facã sigura un lucru; sinfunia cu cari s-leagã doi (i ma multsã) oaminj tra s-facã tsiva
{ro: legământ, pact, înţelegere}
{fr: pacte, obligation}
{en: pact, understanding}

§ dizleg (diz-légŭ) (mi) vb I dizligai (diz-li-gáĭ), dizligam (diz-li-gámŭ), dizligatã (diz-li-gá-tã), dizligari/dizligare (diz-li-gá-ri) – li fac dauã (i ma multi) lucri tra s-nu mata hibã ligati un di-alantu (s-hibã ahoryea); disfac un nod cu cari easti ligat un lucru; dishcljid unã pungã (sac, etc.) tsi eara ligatã la gurã; disfac, diznod, dishcljid;
(expr: l-dizleg = (i) ãlj dau cali (lj-aflu ceareea, troplu, culaea) a unui lucru tsi easti multu mintit; aflu apandisea la unã ntribari i unã angucitoari; (ii) l-fac pri cariva (cu discãntãri) tra si s-dishteaptã dit amãyili tu cari s-aflã arcat; lu-amãyipsescu, l-cãrmuescu; (iii) aspargu ntsircljarea tu cari s-aflã cariva i tsiva; (iv) lu-ascap dit ligarea sh-arcarea tu-ahapsi;
2: mi dizleg = (i) es dit ananghea (ipuhriusirea) tsi u-am tra s-fac lucrili tsi-nj si caftã s-li fac; (ii) mi-aruc tu-unã banã di purnilji; mi fac pãnghios;
3: nj-dizleg limba (di giurat) = (i) dishcljid gura shi zburãscu di lucri tsi vream s-li tsãn ascumti; (ii) pot (am izini tra) sã zburãscu trã un lucru ti cari am faptã giurat ca s-nu zburãscu; ascap di ipuhreusea tsi u-aveam cu giurat tra s-nu-l dzãc un lucru;
4: ãnj dizleg ocljilj = ved tsi s-fatsi;
5: mi dizleg = spun tsi am tu suflit a unui tsi poati s-mi-aducheascã i amãrtiili a unui preftu tra s-am ljirtarea-al Dumnidzã)
{ro: dezlega; rezolva (probleme)}
{fr: délier, débander, résoudre (des problèmes)}
{en: untie, solve (problems)}
ex: dizligã cãpestrul di la cal; brãnlu-a meu dizleagã (disfã, distsindzi); cara poati s-anguceascã shi s-dizleagã
(expr: s-aflã apandisea la) treili aesti ntribãri; dizligã (disfeatsi) hearili di la mãnj; dizleagã-nj mãnjli sã-ts dau ndoauã zãhãrtãri din gepi; nafoarã, s-dizligã shi ligã funea di un cutsur; lj-fu njilã a gionilui sh-u dizligã; nitsi draclu s-nu-lj poatã s-lji dizleagã; lji si dizligã limba di giurat shi zburã hiljlu di-amirã; aestã, minti fiteascã, lji li dizligã; nã dizligãm ocljilj
(expr: vidzum tsi s-fatsi); lji si dizligã limba
(expr: nchisi s-da apandisi la ntribãri) cãndu vidzu cã vor s-lu vatãmã pi tatã-su; va s-poatã s-li dizleagã
(expr: s-aflã apandisea la) atseali trei ntribãri; lji si dizligã limba di giurat; mi dizligã
(expr: mi ljirtã) preftul di-amãrtii ca s-pot s-mi cumãnic; cum u dizligã luguria
(expr: cum ãlj deadi cali, lj-aflã troplu a luguriiljei)?; moasha-aestã shtii s-leagã
(expr: s-arucã mãyi) shi s-dizleagã
(expr: s-dishteaptã dit mãyi); di cãndu muri tatã-su s-dizligã
(expr: s-featsi pãnghios)

§ dizligat (diz-li-gátŭ) adg dizligatã (diz-li-gá-tã), dizligats (diz-li-gátsĭ), dizliga-ti/dizligate (diz-li-gá-ti) – tsi nu mata easti ligat; tsi easti niligat (diznudat, disfaptu, dishcljis, etc.)
{ro: dezlegat; rezolvat (probleme)}
{fr: délié, débandé, résolu (des problèmes)}
{en: untied, solved (problems)}
ex: cãnili-i dizligat; ari gura dizligatã
(expr: zburashti multi, tsi lipseashti sh-tsi nu lipseashti)

§ dizligari/dizligare (diz-li-gá-ri) sf dizligãri (diz-li-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-dizleagã tsiva; disfãtseari, diznudari, dishcljideari
{ro: acţiunea de a dezlega; de a rezolva (probleme)}
{fr: action de délier, de débander, de résoudre (des problèmes)}
{en: action of untying, of solving (problems)}
ex: lji spusi dizligarea-a atsilor trei ntribãri

§ nidizligat (ni-diz-li-gátŭ) adg nidizligatã (ni-diz-li-gá-tã), nidizligats (ni-diz-li-gátsĭ), nidizliga-ti/nidizligate (ni-diz-li-gá-ti) – tsi nu easti dizligat (diznudat, disfaptu, dishcljis, etc.); tsi easti ninga ligat
{ro: nedezlegat, nerezolvat}
{fr: qui n’est pas délié or détaché, qui n’est pas résolu (des problèmes)}
{en: that is not untied, undetached, unsolved (problems)}
ex: cãnili-i nidizligat (easti ligat)

§ nidizliga-ri/nidizligare (ni-diz-li-gá-ri) sf nidizligãri (ni-diz-li-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-dizleagã tsiva; disfãtseari, diznudari, dishcljideari
{ro: acţiunea de a nu dezlega; de a nu rezolva (probleme)}
{fr: action de ne pas délier, de ne pas détacher, de ne pas résoudre (des problèmes)}
{en: action of not untying, of not detaching, of not solving (problems)}

21: limbi-nj si dutsi gura; nj-talji limba; am mari limbã; ca limãdurã-nj si dutsi limba = zburãscu multi, vruti sh-nivruti, agonja, tut chirolu sh-fãrã s-astãmãtsescu;
22: nj-crescu peri pri limbã; nj-apreasi limba peri; nji scoasi limba peri; nji scoasi peri sum limbã; etc. = cilistisescu multu, trec prit multi vasani, mi munduescu;
23: sh-tu limba-a puljlor shtii s-greascã = zbor tsi va s-aspunã cã cariva easti multu nvitsat, cã shtii sã zburascã multi limbi;
24: va tsã talji limba preftul = zbor tsi s-dzãtsi a njitslor tra s-nu s-purintã cã va yinã preftul s-lã talji limba)
{ro: limbă, limba de foc, limba de la balanţă, etc.}
{fr: langue, language, flamme, poids d’une balance romaine, battant d’une cloche, etc.}
{en: tongue, language, flame, etc.}
ex: un pornic njic (peatic njic di cheali cu cari sã mpeaticã pãputsãli) dzuã, noapti, amolj shadi (angucitoari: limba); un pornic dzuã sh-noapti tu apã shadi, sh-ni s-neacã, ni putridzashti (angucitoari: limba); tru apã stau, niputridzãtã, duchescu tsi-i bunã shi urutã, escu dultsi shi amarã, ngrop tsi s-matsinã la moarã (angucitoari: limba); oasi nu-ari sh-oasi frãndzi (angucitoari: limba); di fatsiri nu-am ni limbã, nitsi gurã sã zburãscu, ma la tuts lã spun sã shtibã, cusurli-a lor shi nu s-nãirescu (angucitoari: yilia); hiljlu bashi tatãl (angucitoari: limba di cãmbanã); boulu s-leagã di coarni sh-omlu di limbã; omlu limba (zburãrea) l-fatsi, limba (zburãrea) lu-aspardzi; limba ndreadzi, limba-aspardzi; limba (grailu) a omlui s-va; cari sh-alasã limba (grailu)-a lui, s-lu-ardã pira-a focului; cunoashti multi limbi; fridzea nã limbã di caprã; cara s-ti purintsã ti preasinj va s-tsã talji preftul limba; limba-a noastrã easti mushatã cã easti a noastrã; ari nvitsatã multi limbi cã easti alãgat; cari sh-aveaglji limba, caplu-a lui sh-aveaglji; talji limba ma-arãu di coardã; limba dultsi, multi buni adutsi; limba n gurã u-anvãrteshti, la mãseaua tsi ti doari; limba-amãrashti, limba ndultseashti; asudai, sum limbã; mash sum limbã nu eara ud; lj-scutea limba nafoarã
(expr: sh-pizuea di el) shi sh-arãdea di nãs; calu scoasi limbi, limbi di foc
(expr: calu alãga multu di canda lj-insha foc din gurã); limbi, limbi-lj si dutsi gura
(expr: zburashti multi sh-dipriunã fãrã s-astãmãtseascã); alasã-mi pri mini s-lu trag di limbã
(expr: s-lu discurfusescu, s-aflu tsi shtii shi nu va s-nã li dzãcã); limba atsea njica; dzãsi cu limbã di moarti
(expr: dzãsi tu oara tsi lji ncljidea ocljilj; alãsã nã dimãndari tu oara tsi murea); shi nu poati s-tsãnã tsiva, cã-l mãcã limba
(expr: nu poati si sta shi s-nu dzãcã tsiva, nu poati s-tsãnã misticadz); imnã aushlu cu limba scoasã di curmari
(expr: multu avursit, nicusit, cãpãit, mizi putea s-lja anasã di curmari); pri limbã nj-easti, sh-nu pot s-lu dzãc
(expr: nu pot s-nj-aduc aminti un zbor, cu tuti cã-l cunoscu ghini); imna cu limba scoasã
(expr: multu agunjisit); ashteaptã cu limba scoasã
(expr: nu ari arãvdari, mizi poati s-ashteaptã); un cot u scoati limba
(expr: u dutsi multu greu); lj-apreasi limba peri
(expr: cilistisi multu, tricu prit multi vasani); s-aflã cu tuti limbili di pristi loc anvitsati
(expr: s-aflã cã li shtia tuti limbili, cã stia multi lucri, cã eara multu nvitsat); limba apã-lj lasã n gurã
(expr: ãlj curã balili, zilipseashti multu); lji si dizligã limba di giurat
(expr: putea sã zburascã tora cã fu dizligat di giuratlu faptu); azboairã ca vimtul dupã elj, cu limba scoasã nã palmã
(expr: multu avursit, mizi putea s-lja anasa); cu budza cripatã, cu limba scrumatã (multu cãnjisit, nvirinat)

§ limbu-shi/limbushe (lim-bú-shi) sf limbushi/limbushe (lim-bú-shi) – limbã njicã
{ro: limbuţă}
{fr: petite langue}
{en: little tongue}

§ limbutsescu (lim-bu-tsés-cu) adg limbutseshcã (lim-bu-tsésh-cã), limbutseshtsã (lim-bu-tsés-tsã), limbutseshti (lim-bu-tsésh-ti) – tsi lu-ariseashti sã zburascã multi; tsi nu-lj tatsi gura dip; tsi lãfuseashti (bãndureadzã, bãbãleashti, fãrfãreadzã, dãrdãreashti) tut chirolu; limbar, zburyearcu, zburyearic, lafãzan, polilog, bãbãljar, fafaljar, farfaljar, farfara, farafurã, fãrfar, fãrfãrã, dãrdãrã, dãrdãros
{ro: vorbăreţ}
{fr: loquace, bavard}
{en: talkative, loquacious}
ex: featã limbutseshcã

§ limbar (lim-bárŭ) adg limbarã (lim-bá-rã), limbari (lim-bárĭ), limbari/limbare (lim-bá-ri) – (unã cu limbutsescu)
ex: easti nã featã limbarã (tsi u-arãseashti multu ca sã zburascã)