DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

alãchescu

alãchescu (a-lã-chĭés-cu) (mi) vb IV alãchii (a-lã-chíĭ), alãcheam (a-lã-chĭamŭ), alãchitã (a-lã-chí-tã), alãchiri/alãchire (a-lã-chí-ri) – fac dauã lucri si sta deadun aculsiti cu unã colã; alichescu, lãchescu, aculsescu;
(expr:
1: mi-alãchescu n cor = intru n cor;
2: nji s-alãcheashti inima, ocljul (di-unã featã) = nj-astãmãtseashti inima, cad tu mari vreari;
3: lu-alãchescu = mi-adun cu, lu-agiungu di dinãpoi;
4: mi-alãchescu di cariva = hiu deadun tut chirolu cu el; nu mi dispartu di el; lj-stau ca unã aumbrã;
5: (oili) s-alãchescu = (oili) slãghescu multu;
6: (mãcarea nu-nj s-alicheashti di buric = mãcarea nu mi saturã, mi-alasã agiun;
7: lj-alãchescu unã (pliscutã, fushti) = lj-dau, lj-plãscãnescu unã pliscutã, unã fushti)
{ro: lipi}
{fr: coller}
{en: glue}
ex: baliga alãcheashti; s-avea alãchitã di fundu-lj unã flurii; ocljilj ãlj s-alãchirã
(expr: lj-astãmãtsirã) ningã Toli; lji s-alãchi
(expr: lj-astãmãtsi) inima di mushuteatsa-a ljei; totna s-alãcheashti di mini
(expr: sta ningã mini ca unã aumbrã); iu s-mi-alãcheascã
(expr: s-mi-agiungã) dushmanjlji!; nitsi draclu nu n-alãchea
(expr: nu nã agiundzea); di uscãciuni mari, oili s-avea alãchitã
(expr: avea slãghitã); alãchea-lj unã
(expr: dã-lj unã pliscutã)!

§ alãchit1 (a-lã-chítŭ) adg alãchitã (a-lã-chí-tã), alãchits (a-lã-chítsĭ), alãchiti/alãchite (a-lã-chí-ti) – ashi cum easti tsiva cãndu easti faptu s-hibã unã cu (aculsit di) altu tsiva; alichit, lãchit, aculsit, etc.; (fig: alãchit = (i) oarfãn, ftoh; (ii) slab, slãghit multu)
{ro: lipit}
{fr: collé}
{en: glued}
ex: shidea alãchits
(expr: un ningã-alantu, canda eara alãchits); carni alãchitã (fig: slabã); agiumsi oarfãn, oarfãn alãchit (fig: multu ftoh, oarfãn)

§ alãchiri/alãchire (a-lã-chí-ri) sf alãchiri (a-lã-chírĭ) – atsea tsi-u fatsi un cãndu alãcheashti tsiva; alichiri, lãchiri, aculsiri, astãmãtsiri, etc.
{ro: acţiunea de a lipi; lipire}
{fr: action de coller}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dizgrãbun

dizgrãbun (diz-grã-bún) (mi) vb I dizgrãbunai (diz-grã-bu-náĭ), dizgrãbunam (diz-grã-bu-námŭ), dizgrãbunatã (diz-grã-bu-ná-tã), dizgrãbunari/dizgrãbunare (diz-grã-bu-ná-ri) – trag cu puteari tra si scot (s-min) tsiva dit loclu iu s-aflã; lu-arap un lucru dit mãnjli-a unui; mi scol sh-mi hiumusescu dit loclu iu hiu tra s-mi duc iuva; mi dispartu (mi dizlichescu) dinapandiha di tsiva i cariva; zmulgu, azmulgu, arap, arachi, arãchescu, arichescu, archescu, scot, trag, deapir (perlu, peanili), etc.
{ro: smulge}
{fr: arracher}
{en: snatch, tear out, pull away}
ex: s-nã dizgrãbunã (zmulgã, arapã) moartea

§ dizgrãbunat (diz-grã-bu-nátŭ) adg dizgrãbunatã (diz-grã-bu-ná-tã), dizgrãbunats (diz-grã-bu-nátsĭ), dizgrãbunati/dizgrãbunate (diz-grã-bu-ná-ti) – tsi easti traptu cu puteari tra s-hibã scos i minat di tr-un loc; tsi easti arãchit dit mãnjli-a unui; tsi easti dipãrtat i dizlichit dinapandiha di tsiva i cariva; zmulsu, zmultu, azmulsu, azmultu, arãchit, arichit, archit, scos, traptu, dipirat, etc.
{ro: smuls}
{fr: arraché}
{en: snatched, torn out, pulled away}

§ dizgrãbunari/dizgrãbunare (diz-grã-bu-ná-ri) sf dizgrãbunãri (diz-grã-bu-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si dizgrãbunã tsiva; zmuldziri, zmuldzeari, azmuldziri, azmuldzeari, arãchiri, arichiri, archiri, scuteari, trãdzeari, dipirari, etc.
{ro: acţiunea de a smulge; smulgere}
{fr: action d’arracher}
{en: action of snatching, of tearing out, of pulling away}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

unã

unã (ú-nã) adv invar – prota, cum, di itia cã, isea, insã, dinãcali, dinãoarã, unãshunã, etc.;
(expr:
1: unã cã = cum, di itia cã;
2: unã tsi, unã = itsi, cum, dinãcali tsi;
3: (fatsi, da) unã; unã insã easti = easti idyea soi, easti idyiul lucru;
4: stau pri unã = tut chirolu dzãc idyiul lucru, nu nj-alãxescu mintea;
5: mi duc unã; unã; unã-unã; unã unã; di unã unã = fãrã astãmãtsiri, neacumtinat, nicurmat, dipriunã;
6: him unã (cu cariva) = him deadun, fãtsem sutsatã (cu cariva), minduim unãsoi;
7: ca parti dit un adverbu (ma nu ca numiralu i prinuma “un/unã” di ma nsus): (i) unãshunã adv = diunãoarã, diunoarã, dinãoarã, dinoarã, dãnãoarã, parafta; [bãgats oarã cã zborlu nu sã ngrãpseashti “unã sh-unã”, zbor, cari ari noima datã ma nsus, atsea di “tuti suntu aleapti, gioani, etc.”, iu “unã” easti prinumã(?)]; (ii) unãoarã (icã, unoarã, nãoarã, iu zborlu easti adverbu) = aoa sh-un chiro; un chiro, unã zãmani; itsi chiro s-hibã; caishti cãndu; etc.; [bãgats oarã cã zborlu nu sã ngrãpseashti “unã oarã” icã “unã-oarã”, iu zborlu ari noima di “unã oarã di chiro” cãndu “unã” easti numiral shi “oarã” easti numã]; (iii) diunãoarã (icã, diunoarã, dinãoarã, dinoarã, dãnãoarã, iu zborlu easti adverbu) = tu niheamã di-oarã; fãrã nitsiunã amãnari; unãshunã, dinãcali, diunãcali, parafta; [bãgats oarã cã zborlu nu sã ngrãpseashti “di unã oarã”, “di-unã oarã”, icã “di-unã-oarã” cãndu avem trei zboarã: “di”, “unã” shi “oarã = sãhati” cu noima “di unã oarã, sãhati di chiro”]; (iv) dipriunã = fãrã astãmãtsiri, neacumtinat, nicurmat, tut chirolu, unã-unã; unã unã; di unã unã; vira, etc.; [bãgats oarã cã zborlu nu sã ngrãpseashti ca trei zboarã “di pri unã” icã “di-pri-unã”]; (v) cãtiunãoarã, cãtiunoarã, nitsiunãoarã, nitsiunoarã, etc., etc., etc.)
{ro: întâi}
{fr: premièrement, puisque}
{en: first, because}
ex: nu mi duc, unã (prota), cã nu pot; unã cã (prota, cã; cum, di itia cã) aduchea limba-a lor; ma tinir icã ma aush, unã fatsi (easti idyiul lucru); trã tuts, soarili da unã (da unã soi, da idyea soi); unã-nj fatsi (isea nj-easti, easti idyea soi ti mini); suflitili tuti, unã insã (isea) suntu; el nu sta pri unã
(expr: el sh-alãxeashti mintea); Costa, unã tsi
(expr: itsi, cum, dinãcali tsi) lj-avdzã; unã tsi
(expr: itsi, cum, dinãcali tsi) feata adusi aloatlu; unã intratã
(expr: itsi intrã, cum intrã, dinãcali tsi intrã) amirãlu n casã; unã intrari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

zmulgu

zmulgu (zmúl-gu) (mi) vb III shi II zmulshu (zmúl-shĭu), zmul-dzeam (zmul-dzeámŭ), zmulsã (zmúl-sã) shi zmultã (zmúl-tã), zmuldziri/zmuldzire (zmúl-dzi-ri) shi zmuldzeari/zmuldzeare (zmul-dzeá-ri) – trag cu puteari tra s-pot si scot (s-min) tsiva dit loclu iu s-aflã; lu-arap un lucru dit mãnjli-a unui; mi scol sh-mi hiumusescu dit loclu iu hiu tra s-mi duc iuva; mi dispartu (mi dizlichescu) dinapandiha di tsiva i cariva; azmulgu, dizgrãbun, arap, arachi, arãchescu, arichescu, archescu, scot, trag, deapir (perlu, peanili), etc.;
(expr:
1: gãljinã zmulsã = gãljinã tsi-lj si scoasirã peanili;
2: nji zmulgu perlji (din cap) = fac (aurlu i plãngu) ca atumtsea cãndu-nj zmulgu perlji din cap; nj-aspun durearea cu plãndzeri sh-cu dzeamiti; mi-anciup cu cariva (nã scutem perlji); mi deapir, dzem, ncãnescu, shcljimur, nilsescu, etc;
3: lu zmulgu = l-ljau tut tsi ari, lj-dispolj, l-bilescu, etc.)
{ro: smulge}
{fr: arracher}
{en: snatch, tear out, pull away}
ex: zmulgu (deapir) gãljina di peani; zmulgu (u scot dit loc, cur) earba dit grãdinã; tradzi sh-li zmuldzi (li scoati cu puteari) dit arãdãtsinã; li zmulsi unã cãti unã; arburli dit loc zmuldzea; Dafna nu si zmuldzea (nu-lj si fudzea) din bratsã-lj, ma cama si nhidzea!; u zmuldzi (u-arãchi) apala shi ca vimtul s-hiumuseashti shi-lj lja caplu; si zmuldzi (s-trapsi cu agunjii) dit mãnjli a gionilui, shi azboairã nãpoi cumu-sh-vinji; plãndzea shi zmuldzea perlu ca nã zurlã, s-dipira; cu trãdzeari di zurlã, lu zmulsi schinlu cu tuti arã-dãtsinj; zmulsi buzduganea, unã lj-ari tu mãdular sh-u-arucuti ca vacã mpadi; lu zmulsirã
(expr: lu-arãsirã sh-lu furarã) mãratlu sh-nu lj-alãsarã tsiva

§ zmulsu (zmúl-su) adg zmulsã (zmúl-sã), zmulshi (zmúl-shi), zmulsi/zmulse (zmúl-si) – tsi easti traptu cu puteari tra s-hibã scos i minat di tr-un loc; tsi easti arãchit dit mãnjli-a unui; tsi easti dipãrtat i dizlichit dinapandiha di tsiva i cariva; zmultu, azmulsu, azmultu, dizgrãbunat, arãchit, arichit, archit, scos, traptu, dipirat, etc.
{ro: smuls}
{fr: arraché}
{en: snatched, torn out, pulled away}
ex: canda nu eara drac, ma vãrã tsiripulj zmulsu

§ zmultu (zmúl-tu) adg zmultã (zmúl-tã), zmultsã (zmúl-tsã), zmulti/zmulte (zmúl-ti) – (unã cu zmulsu)

§ zmuldziri/zmuldzire (zmúl-dzi-ri) sf zmuldziri (zmúl-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si zmuldzi tsiva; zmuldzeari, azmuldziri, azmuldzeari, dizgrãbunari, arãchiri, arichiri, archiri, scuteari, trãdzeari, dipirari, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn