DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

zgrum

zgrum (zgrúmŭ) (mi) vb I zgrumai (zgru-máĭ), zgrumam (zgru-mámŭ), zgrumatã (zgru-má-tã), zgrumari/zgrumare (zgru-má-ri) – lu stringu pri cariva di gushi tra s-nu poatã s-lja dip anasã; lu-acats sh-lu stringu di gushi; l-stringu di gushi pãnã moari; nu lu-alas pi cariva tra s-adilji; nji s-acatsã mãcari tu gãrgãlan sh-mi nec cã nu pot s-ljau anasã; lj-bag un nod di gushi sh-lu spindzur; zgurumescu, nsugrum, gushuescu
(expr:
1: mi zgrum di lucru = am multu lucru; lucredz pristi misurã; cilistisescu multu;
2: arãulu si zgrumã (di apã multã) = arãurli s-vearsã (di apa multã tsi nu ncapi tu cupanji) sh-neacã locurli di deavãrliga;
3: dzua njel agiun, sh-noaptea buval zgrumã = (atsel) tsi pari imir ma poati s-hibã sh-multu gioni)
{ro: gâtui, sugruma, îneca (cu mâncarea n gât), strangula}
{fr: étrangler, stranguler, étouffer}
{en: strangle, choke}
ex: furlji lu zgrumarã cu tutã nveastã; s-lu-acãtsari, va s-lu zgrum; nu mãcã agonja cã va ti zgrunj (va ti nets); dã-nj apã cã mi zgrum (mi nec); va s-mi zgrumã (s-mi stringã di gushi); nj-eara datã s-fac arali, s-vatãm shi si zgrum caritsi calcã n casã-nj; zgrumai nã oarfãnã muljari cu tut doilji hilj a ljei; unã brumã, di-atseali tsi erghili li zgrumã; lu-acãtsã di gurmadz, lu zgrumã; s-nãiri pi nveastã sh-u zgrumã; arãurli si zgrumã di apã multã; gionili zgrumã un pilister; mi zgrum tu lucru
(expr: lucredz multu); tsi ti zgrunj ashi?
(expr: tsi cilistiseshti, tsi ti frimintsã-ahãt?)

§ zgrumat (zgru-mátŭ) adg zgrumatã (zgru-má-tã), zgrumats (zgru-mátsĭ), zgrumati/zgrumate (zgru-má-ti) – tsi easti stres multu di gushi di nu poati s-lja dip anasã; tsi easti vãtãmat cu strindzearea di gushi, cu spindzurarea; tsi s-ari nicatã cã-lj s-ari acãtsatã tsiva tu gãrgãlan; zgurumit, nsugrumat, gushuit; (fig: zgrumat = blisti-mat, tihilai)
{ro: gâtuit, sugrumat, înecat (cu mâncarea), strangu-lat}
{fr: étranglé, strangulé, étouffé}
{en: strangled, choked}
ex: ari doi zgrumats (fig: tihilai, blistimats) di ficiori, s-ti apãrã Dumnidzã!

§ zgrumari/zgrumare (zgru-má-ri) sf zgrumãri (zgru-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti zgrumat; zgu-rumiri, nsugrumari, gushuiri
{ro: acţiunea de a gâtui, de a sugruma, de a (se) îneca (cu mâncarea), de a strangula; gâtuire, sugrumare, înecare (cu mâncarea), strangulare}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn